1. Ce dorință înnăscută avem cu toții?

CUM te simți când cineva pe care îl cunoști și respecți uită cum te cheamă sau, și mai grav, nici măcar nu-și aduce aminte de tine? Te simți descurajat, nu-i așa? Și asta deoarece fiecare dintre noi are dorința înnăscută de a fi recunoscut, sau apreciat, de ceilalți. Însă ne dorim chiar mai mult decât atât: dorim să ni se recunoască realizările și calitățile. (Num. 11:16; Iov 31:6)

2, 3. Cum poate fi denaturată dorința de a primi recunoaștere, sau apreciere? (Vezi imaginea de la începutul articolului.)

² Ca în cazul altor dorințe firești, dorința de recunoaștere, sau de apreciere, poate fi denaturată de imperfecțiune, care ne face să tânjim după o recunoaștere nepotrivită. Lumea lui Satan ne poate determina să ne dorim faimă și recunoaștere și, astfel, să ne distragă atenția de la Cel care este îndreptățit să primească recunoașterea și închinarea noastră, Tatăl nostru ceresc, Iehova Dumnezeu. (Rev. 4:11)

³ În timpul lui Isus, unii conducători religioși aveau o imagine deformată cu privire la ce înseamnă a primi recunoaștere din partea altora. Isus și-a avertizat continuatorii: „Păziți-vă de scribii care doresc să umble încoace și-ncolo în haine lungi, cărora le plac saluturile în piețe, scaunele din față în sinagogi și locurile de seamă la cină”. Apoi el continuă: „Aceștia vor primi o condamnare mai aspră”. (Luca 20:46, 47) În schimb, Isus a lăudat o văduvă săracă a cărei contribuție umilă trecuse, probabil, neobservată de alții. (Luca 21:1-4) Isus avea, evident, o optică foarte diferită cu privire la ce înseamnă a căuta recunoaștere, sau apreciere, din partea altora. Articolul de față ne va ajuta să ne însușim punctul de vedere al lui Iehova privitor la acest aspect.

4. Care este cea mai înaltă formă de recunoaștere și de ce?

⁴ Care este cea mai înaltă formă de recunoaștere, sau de atenție, pe care ar trebui s-o căutăm? Ea nu poate fi găsită în mediul universitar, în mediul de afaceri sau în cel al divertismentelor. Iată ce spune Pavel în acest sens: „Dar acum, că l-ați cunoscut pe Dumnezeu sau, mai degrabă, că ați fost cunoscuți de Dumnezeu, cum de vă întoarceți iarăși la lucrurile elementare, slabe și sărăcăcioase și vreți iarăși să le slujiți ca sclavi?”. (Gal. 4:9) Da, avem privilegiul extraordinar de a fi „cunoscuți de Dumnezeu”, Conducătorul Suprem al universului! Iehova dorește să aibă o relație apropiată cu noi. Așa cum spune un erudit, „devenim beneficiarii atenției și ai favorii sale”. A fi recunoscuți de Iehova drept prieteni ai săi reprezintă sensul existenței noastre! (Ecl. 12:13, 14)

5. Ce trebuie să facem pentru a fi cunoscuți de Dumnezeu?

⁵ Și Moise s-a bucurat de acest privilegiu extraordinar. Când el l-a rugat pe Iehova să-l ajute să-i cunoască mai bine căile, Iehova i-a răspuns: „Voi face și acest lucru despre care ai vorbit, căci ai găsit favoare în ochii mei și te cunosc pe nume”. (Ex. 33:12-17) Și noi putem primi binecuvântări extraordinare când Iehova ne cunoaște personal! Dar cum putem ajunge să fim cunoscuți de El? Iubindu-l și dedicându-i întreaga noastră viață. (1 Corinteni 8:3)

6, 7. Ce ne-ar putea determina să ne pierdem prietenia cu Iehova?

⁶ Totuși, trebuie să ne ocrotim relația prețioasă pe care o avem cu Tatăl nostru ceresc. Asemenea creștinilor din Galatia cărora le-a scris Pavel, nu trebuie să mai fim sclavi ai ‘lucrurilor elementare, slabe și sărăcăcioase’ ale acestei lumi, printre care se numără și căutarea succesului și a faimei. (Gal. 4:9) Acești creștini ajunseseră să fie cunoscuți de Dumnezeu, dar, ulterior, ‘s-au întors’ la lucruri deșarte. Cu alte cuvinte, Pavel i-a întrebat: După ce ați progresat atât de mult, de ce vă întoarceți la lucrurile superficiale și lipsite de valoare pe care le-ați lăsat în urmă?

⁷ Am putea și noi să ne aflăm într-o situație asemănătoare? Da. Când am cunoscut adevărul, poate că, asemenea lui Pavel, am renunțat la faima sau la succesul pe care îl aveam în lumea lui Satan. (Citește Filipeni 3:7, 8.) Poate că am renunțat la o instruire superioară, la o poziție prestigioasă sau la o afacere profitabilă. Sau poate că am fi putut deveni faimoși ori bogați datorită talentului nostru muzical sau sportiv. Dar am renunțat la toate aceste oportunități. (Evr. 11:24-27) Cât de neînțelepți am fi dacă am considera deciziile bune pe care le-am luat în trecut drept „șanse ratate”! O asemenea atitudine ne-ar putea face să ne întoarcem la lucrurile lumii, lucruri pe care până acum le-am considerat „slabe și sărăcăcioase”. *

8. Ce ne-ar putea ajuta să fim și mai hotărâți să obținem recunoaștere din partea lui Iehova?

⁸ Ce ne-ar putea ajuta să fim și mai hotărâți să obținem recunoaștere din partea lui Iehova, nu a lumii? Trebuie să ținem cont de doi factori importanți. Primul: Iehova le acordă întotdeauna recunoaștere celor care îi slujesc cu fidelitate. (Citește Evrei 6:10.) (Evr. 11:6) El îl apreciază mult pe fiecare slujitor al său și consideră că ar fi nedrept din partea lui dacă i-ar ignora pe cei care îi sunt fideli. Iehova „îi cunoaște pe cei care sunt ai lui”. (2 Tim. 2:19) El „cunoaște calea celor drepți” și știe să-i elibereze din încercări. (Ps. 1:6; 2 Pet. 2:9)

9. Cum a arătat Iehova că acordă recunoaștere poporului său?

⁹ Uneori, Iehova îi acordă recunoaștere, sau favoare, poporului său într-un mod remarcabil. (2 Cron. 20:20, 29) Să ne gândim, de exemplu, la modul în care i-a salvat pe israeliți la Marea Roșie, când aceștia erau urmăriți de armata puternică a faraonului. (Ex. 14:21-30; Ps. 106:9-11) Acest eveniment a fost atât de impresionant, încât și după 40 de ani oamenii din acea parte a lumii vorbeau despre el. (Ios. 2:9-11) Având în vedere că atacul lui Gog din Magog este atât de aproape, e foarte încurajator să ne amintim cum și-a manifestat Iehova iubirea și puterea în trecut pentru a-și salva poporul! (Ezec. 38:8-12) Când va avea loc acest atac, vom fi bucuroși că am căutat recunoaștere din partea lui Dumnezeu, nu a lumii.

10. Care este cel de-al doilea factor de care trebuie să ținem cont?

¹⁰ Al doilea factor important de care trebuie să ținem cont este următorul: Iehova poate să le acorde slujitorilor săi recunoaștere în moduri neașteptate. Cei care fac fapte bune doar pentru a fi văzuți de oameni nu vor avea nicio răsplată de la Iehova. De ce? Deoarece ei își primesc din plin răsplata atunci când obțin recunoaștere din partea oamenilor. (Citește Matei 6:1-4.) Dar Isus a spus că Tatăl său îi privește „în ascuns” pe aceia care nu primesc aprecierea cuvenită pentru faptele lor bune. El vede faptele lor și-i răsplătește pe măsură. Uneori însă, Iehova își răsplătește slujitorii în moduri neașteptate. Să analizăm două exemple în acest sens.

11. În ce fel i-a acordat Iehova recunoaștere, sau atenție, Mariei?

¹¹ Când a sosit timpul ca Fiul său să vină pe pământ, Iehova a ales o fecioară tânără pe nume Maria, care să fie mama acestui copil special. Maria trăia într-un orășel neînsemnat numit Nazaret, departe de Ierusalim și de templul său impozant. (Luca 1:26-33) De ce i-a acordat Iehova Mariei acest privilegiu? Îngerul Gabriel i-a spus tinerei că ea ‘găsise favoare la Dumnezeu’. (Citește Luca 1:28, 30.) Cuvintele pe care Maria i le-a spus mai târziu rudei sale Elisabeta dezvăluie că era o femeie cu preocupări spirituale. (Luca 1:46-55) Da, Iehova o observase cu atenție pe Maria și i-a acordat un privilegiu neașteptat pentru fidelitatea ei.

12. Cum i s-a acordat onoare lui Isus la naștere?

¹² La nașterea lui Isus, Iehova nu a onorat niciun conducător sau oficial important din Ierusalim sau din Betleem înștiințându-l cu privire la eveniment. În schimb, el a trimis îngeri la niște păstori umili, care își pășteau oile pe câmpurile din afara Betleemului. (Luca 2:8-14) Acești păstori s-au dus să-l viziteze pe copilașul nou-născut. (Luca 2:15-17) Maria și Iosif trebuie să fi fost plăcut surprinși văzând că lui Isus i s-a acordat onoare în acest fel! Ce diferență izbitoare între modul lui Iehova de a acționa și cel al Diavolului! Când Satan i-a trimis pe astrologi să-i viziteze pe Isus și pe părinții lui, tot Ierusalimul s-a agitat la auzul veștii despre nașterea lui Isus. (Mat. 2:3) Acest lucru a dus, mai târziu, la moartea multor copii nevinovați. (Mat. 2:16)

13. Cum i s-a acordat onoare lui Isus după 40 de zile de la naștere?

¹³ După 40 de zile de la nașterea lui Isus, Maria a trebuit să-i aducă o ofrandă lui Iehova la templul din Ierusalim, situat la aproximativ 9 kilometri de Betleem. (Luca 2:22-24) În drum spre Ierusalim, poate că Maria și Iosif s-au întrebat dacă preotul va face ceva special pentru a evidenția rolul pe care urma să-l joace Isus în viitor. Isus a fost onorat, dar nu așa cum, probabil, credea Maria. Iehova a ales un om „drept și cu teamă de Dumnezeu”, pe nume Simeon, precum și o văduvă în vârstă de 84 de ani, profetesa Ana, ca să declare că acest copil avea să devină promisul Mesia, sau Cristosul. (Luca 2:25-38)

14. Ce binecuvântări a primit Maria de la Iehova?

¹⁴ Dar ce putem spune despre Maria? A continuat Iehova să-i acorde recunoaștere pentru că i-a purtat de grijă Fiului său și l-a crescut? Da. Dumnezeu s-a îngrijit ca o parte din lucrurile spuse și făcute de ea să fie consemnate în Biblie. Se pare că Maria nu a putut să călătorească cu Isus în timpul celor trei ani și jumătate în care el a predicat. Fiind văduvă, probabil că ea a fost nevoită să rămână la Nazaret. Dar, chiar dacă a ratat multe privilegii, Maria a putut fi alături de Isus când acesta a murit. (Ioan 19:26) Iar, mai târziu, înainte ca spiritul sfânt să fie turnat asupra discipolilor cu ocazia Penticostei, ea se afla la Ierusalim, alături de apostoli. (Fap. 1:13, 14) Fără îndoială că și Maria a fost unsă cu spirit, asemenea celor prezenți, ceea ce înseamnă că i s-a acordat posibilitatea de a fi în ceruri cu Isus pentru totdeauna. Ce răsplată extraordinară pentru serviciul ei fidel!

15. Cum i-a acordat Iehova recunoaștere Fiului său când acesta se afla pe pământ?

¹⁵ Isus nu a dorit să fie onorat de conducătorii politici sau religioși din zilele sale. Dar cât de încurajat trebuie să se fi simțit el când Iehova a vorbit din cer acordându-i recunoaștere în trei ocazii distincte. Când Isus a fost botezat în râul Iordan, Iehova a spus: „Acesta este Fiul meu, cel iubit, pe care l-am aprobat”. (Mat. 3:17) Se pare că, în afară de Isus, singurul care a auzit aceste cuvinte a fost Ioan Botezătorul. Mai târziu, cu aproape un an înainte de moartea lui Isus, trei dintre apostoli l-au auzit pe Iehova spunând: „Acesta este Fiul meu, cel iubit, pe care eu l-am aprobat! De el să ascultați”. (Mat. 17:5) Și, în sfârșit, cu câteva zile înainte de moartea lui Isus, Iehova i-a vorbit din nou din ceruri Fiului său. (Ioan 12:28)

16, 17. Ce recunoaștere extraordinară i-a acordat Iehova lui Isus?

¹⁶ Cu toate că știa că va avea parte de o moarte rușinoasă, fiind considerat blasfemator, Isus s-a rugat să se înfăptuiască voința lui Iehova, nu a sa. (Mat. 26:39, 42) ‘El a suportat stâlpul de tortură și a disprețuit rușinea’ deoarece a dorit recunoaștere din partea lui Dumnezeu, nu a lumii. (Evr. 12:2) Cum i-a acordat Iehova această recunoaștere?

¹⁷ În timp ce se afla pe pământ, Isus și-a exprimat dorința de a reprimi gloria pe care o avusese când era în ceruri, alături de Tatăl său. (Ioan 17:5) Biblia nu spune nicăieri că Isus ar fi sperat la mai mult de atât. El nu aștepta „o promovare” pentru că înfăptuise pe pământ voința lui Iehova. Dar ce a făcut Iehova? L-a onorat pe Isus într-un mod neașteptat înviindu-l la „o poziție înălțată” și dăruindu-i ceva ce nimeni nu primise până atunci: viață nemuritoare în ceruri! * (Filip. 2:9; 1 Tim. 6:16) Ce recunoaștere extraordinară a primit Isus pentru serviciul său fidel!

18. Ce ne va ajuta să nu căutăm recunoaștere din partea lumii?

¹⁸ Ce ne va ajuta să nu căutăm recunoaștere, sau aprobare, din partea lumii? Trebuie să nu uităm niciodată că Iehova le acordă întotdeauna recunoaștere slujitorilor săi fideli și că îi răsplătește, uneori, chiar în moduri neașteptate. Cu siguranță, și noi vom avea parte de binecuvântări neașteptate în viitor! Și chiar dacă, până atunci, trebuie să suportăm greutățile și încercările provocate de acest sistem nelegiuit, să nu uităm niciodată că această lume va dispărea împreună cu orice formă de recunoaștere acordată de ea. (1 Ioan 2:17) Tatăl nostru iubitor, Iehova, ‘nu este nedrept ca să uite lucrarea noastră și iubirea pe care am arătat-o pentru numele său’. (Evr. 6:10) Da, el va demonstra că ne apreciază în moduri pe care, probabil, nici nu ni le imaginăm acum!