1. Ce este teama sfântă și de ce trebuie să o manifeste toți cei care îl iubesc pe Iehova?

CREȘTINII adevărați îl iubesc pe Dumnezeu și, totodată, se tem de el. Pentru unii, aceste două sentimente se exclud. Însă noi nu ne referim aici la o teamă terifiantă, ci la o formă specială de teamă: teama reverențioasă față de Dumnezeu. Cei care manifestă acest fel de teamă au un respect sincer față de El. Ei nu vor să-i displacă deoarece prețuiesc mult prietenia lui. (Ps. 111:10; Prov. 8:13)

2. În lumina cuvintelor lui David din Psalmul 86:11, care sunt cele două subiecte pe care le vom analiza în continuare?

² Din acest verset reiese că regele fidel David a înțeles cât este de importantă teama sfântă. (Ps. 86:11) Să vedem în continuare cum putem să acționăm conform cuvintelor inspirate ale lui David. Mai întâi, vom analiza câteva motive pentru care ar trebui să venerăm numele lui Dumnezeu. Apoi, vom vedea cum putem face aceasta în fiecare zi.

3. Ce experiență l-a ajutat pe Moise să manifeste o teamă reverențioasă față de numele lui Dumnezeu?

³ Să ne gândim ce a simțit Moise când stătea ghemuit în crăpătura unei stânci și a văzut trecând pe dinaintea feței sale gloria lui Iehova. Cele văzute de el au constituit, poate, cea mai uluitoare experiență trăită de un om până la venirea lui Isus pe pământ! Moise a auzit următoarele cuvinte rostite de un înger: „Iehova, Iehova, un Dumnezeu îndurător și binevoitor, încet la mânie și bogat în bunătate iubitoare și adevăr, care păstrează bunătatea iubitoare pentru mii, care iartă nelegiuirea, fărădelegile și păcatul!”. (Ex. 33:17-23; 34:5-7) Probabil că Moise și-a adus aminte de acest eveniment emoționant ori de câte ori rostea numele lui Dumnezeu. Iată de ce, mai târziu, el i-a îndemnat pe israeliți ‘să se teamă de numele acesta glorios și de temut al lui Iehova’. (Deut. 28:58)

4. Ce anume ne va ajuta să-l venerăm pe Iehova?

⁴ Când ne gândim la numele „Iehova”, ar fi bine să medităm și la Cel care poartă acest nume. Ar trebui să medităm la calitățile sale, cum ar fi puterea, înțelepciunea, dreptatea și iubirea. Meditarea la aceste calități ale lui Iehova, precum și la altele ne va umple de venerație. (Ps. 77:11-15)

5, 6. a) Ce semnifică numele lui Dumnezeu? b) Potrivit cu Exodul 3:13, 14 și Isaia 64:8, care sunt modalitățile prin care Iehova face să i se îndeplinească voința?

⁵ Ce știm despre semnificația numelui lui Dumnezeu? Mulți erudiți sunt de acord că numele „Iehova” înseamnă, din câte se pare, „El face să devină”. Această semnificație arată că nimic nu-l poate opri pe Iehova să înfăptuiască tot ce dorește.

⁶ Iehova devine orice este necesar pentru a-și îndeplini scopul. (Ex. 3:13, 14) În publicațiile noastre am fost deseori îndemnați să medităm la această fațetă admirabilă a personalității lui Dumnezeu. De asemenea, Iehova îi poate face și pe slujitorii săi imperfecți să devină ceea ce este necesar pentru a-i sluji și a-i îndeplini scopul. (Is. 64:8) Prin aceste modalități, Iehova face să i se îndeplinească voința. Nimic nu-l poate opri să-și ducă la îndeplinire scopurile. (Is. 46:10, 11)

7. Ce putem face pentru a avea un respect și mai profund față de Tatăl nostru ceresc?

⁷ Putem să ne sporim recunoștința față de Tatăl nostru ceresc meditând la ceea ce a făcut el, precum și la ceea ce ne ajută și pe noi să facem. De exemplu, când medităm la minunile creației, ne umplem de admirație pentru tot ce a realizat Iehova, pentru tot ce a adus el în existență. (Ps. 8:3, 4) În plus, când medităm la ceea ce ne-a ajutat și pe noi să devenim pentru a-i îndeplini voința, ajungem să avem un respect și mai profund față de el. Numele „Iehova” inspiră cu adevărat o teamă reverențioasă! El exprimă tot ce este Tatăl nostru, tot ce a făcut, face și va mai face! (Ps. 89:7, 8)

8. În conformitate cu Deuteronomul 32:2, 3, ce dorește Iehova în ce privește numele său?

⁸ Exact înainte ca israeliții să intre în Țara Promisă, Iehova l-a învățat pe Moise versurile unei cântări. (Deut. 31:19) Apoi, Moise a trebuit să învețe poporul acea cântare. (Deut. 32:3) Dacă analizăm versetele 2 și 3, observăm în mod clar că Iehova nu vrea ca numele său să fie ascuns, ca și cum ar fi prea sacru pentru a fi pronunțat. El vrea ca numele său să fie cunoscut de toată creația inteligentă! Ce privilegiu au avut israeliții să-l audă pe Moise învățându-i despre Iehova și despre numele său glorios! Ceea ce i-a învățat el i-a hrănit și i-a înviorat, asemenea unei ploi care revigorează plantele. (Deut. 32:3) Cum putem fi siguri că modul nostru de predare are același efect?

9. Cum putem contribui la sfințirea numelui lui Dumnezeu?

⁹ În lucrarea din casă în casă ori în mărturia publică, putem să ne folosim de Biblie pentru a le arăta oamenilor numele propriu al lui Dumnezeu, Iehova. Le putem oferi literatură biblică interesantă sau le putem arăta un material video încurajator ori alte materiale de pe site-ul nostru, care îl onorează pe Iehova. La locul de muncă, la școală sau în călătorii, putem căuta ocazii de a vorbi despre Dumnezeul nostru și despre calitățile sale. Când le vorbim altora despre scopul minunat al lui Iehova cu privire la omenire și la pământ, îi ajutăm să-l privească pe Iehova dintr-o perspectivă total nouă. Ori de câte ori le spunem oamenilor adevărul despre Tatăl nostru iubitor, contribuim la sfințirea numelui său și îi ajutăm să înțeleagă că au fost învățați minciuni, care au pătat reputația lui Iehova. Astfel, le furnizăm cele mai înviorătoare și mai hrănitoare învățături din câte există. (Is. 65:13, 14)

10. De ce nu este suficient să le predăm elevilor noștri cerințele și normele lui Dumnezeu?

¹⁰ Când conducem studii biblice, vrem să ne ajutăm elevii să cunoască numele lui Dumnezeu și să-l folosească. În plus, vrem să-i învățăm semnificația deplină a acestui nume. Dar vom reuși să facem acest lucru doar predându-le instrucțiuni, norme divine și reguli de conduită? O persoană care studiază Biblia cu sârguință învață despre legile lui Dumnezeu și poate chiar le apreciază. Dar va asculta ea oare de Iehova din iubire? Să nu uităm că Eva cunoștea legea lui Dumnezeu, dar nu l-a iubit cu adevărat pe Cel care a dat acea lege, și nici Adam. (Gen. 3:1-6) Prin urmare, nu e suficient să le predăm altora cerințele și normele drepte ale lui Iehova.

11. Când le predăm elevilor noștri legile și normele divine, cum le putem insufla iubire pentru Cel care le-a dat?

¹¹ Cerințele și normele lui Iehova ne aduc bucurie și ne sunt întotdeauna utile. (Ps. 119:97, 111, 112) Însă elevii noștri s-ar putea să nu le considere astfel dacă nu înțeleg că Iehova ni le-a dat din iubire. De aceea, am putea să-i întrebăm: „De ce crezi că le cere sau le interzice Dumnezeu slujitorilor săi un anumit lucru? Ce ne spune aceasta despre el ca Persoană?”. Dacă ne ajutăm elevii să se gândească la Iehova și să aprecieze în mod sincer numele său glorios, ne va fi, probabil, mai ușor să-i sensibilizăm. Elevii noștri vor ajunge să aprecieze nu numai legile divine, ci și pe Cel care le-a dat. (Ps. 119:68) Ei vor dobândi o credință mai puternică și vor fi mai pregătiți pentru încercările ce vor veni. (1 Cor. 3:12-15)

12. Cum a ajuns David la un moment dat să aibă o inimă împărțită și care au fost consecințele?

¹² O expresie deosebit de importantă din Psalmul 86:11 este „unifică-mi inima”. Regele David a scris aceste cuvinte sub inspirație divină. În timpul vieții, el a văzut cât este de ușor să ajungi să ai o inimă împărțită. Într-o zi, când era pe acoperișul casei sale, a privit la o femeie căsătorită care făcea baie. Cum a fost inima lui David în acel moment? Întreagă sau împărțită? El cunoștea porunca divină: „Să nu dorești soția semenului tău”. (Ex. 20:17) Totuși, se pare că el a continuat să privească la acea femeie. Inima sa a început să fie împărțită între dorința pentru Bat-Șeba și dorința de a-i plăcea lui Iehova. Deși îl iubea pe Iehova și se temea de el de multă vreme, David a cedat dorinței sale egoiste și a ales să urmeze o cale foarte greșită, dezonorând numele lui Dumnezeu. De asemenea, a rănit profund oameni nevinovați, inclusiv propria familie. (2 Sam. 11:1-5, 14-17; 12:7-12)

13. De unde știm că inima lui David a devenit din nou întreagă pentru Iehova?

¹³ Iehova l-a disciplinat pe David. Mai târziu, acesta și-a restabilit relația de prietenie cu Dumnezeu. (2 Sam. 12:13; Ps. 51:2-4, 17) David nu a uitat niciodată necazurile și suferințele pe care le-a cauzat deoarece a permis să aibă o inimă împărțită. Cuvintele sale consemnate în Psalmul 86:11 pot fi redate și prin: „Dă-mi o inimă neîmpărțită”. L-a ajutat Iehova pe David să aibă din nou o inimă neîmpărțită? Da, deoarece, ulterior, se spune despre David că era un om a cărui inimă ‘a fost întreagă pentru Iehova, Dumnezeul lui’. (1 Regi 11:4; 15:3)

14. Ce întrebare ar trebui să ne punem și de ce?

¹⁴ Exemplul lui David este pentru noi o încurajare, dar și un avertisment. Păcatul său grav este un avertisment serios pentru slujitorii lui Dumnezeu de astăzi. Indiferent că îi slujim lui Iehova de puțin timp sau de mult timp, trebuie să ne întrebăm: „Mă împotrivesc încercărilor lui Satan de a-mi împărți inima?”.

15. Cum ar putea teama sfântă să ne ocrotească atunci când vedem imagini senzuale?

¹⁵ De exemplu, dacă vedem la televizor sau pe internet o imagine care ar putea trezi în noi dorințe sexuale, ce facem? Am putea să ne spunem că imaginea sau filmul respectiv nu este neapărat pornografic. Dar nu ar putea constitui aceasta o încercare a lui Satan de a ne împărți inima? (2 Cor. 2:11) Imaginea respectivă ar putea fi comparată cu o pană de metal folosită la despicarea buștenilor. Mai întâi, vârful subțire și ascuțit al penei este înfipt în buștean. Apoi, pe măsură ce pana pătrunde tot mai adânc în buștean, acesta se despică. Ar putea imaginile senzuale să se asemene cu vârful ascuțit al unei pene de metal? Un lucru care, la început, pare lipsit de importanță și inofensiv poate foarte ușor să determine o persoană să păcătuiască și, astfel, să nu mai aibă o inimă întreagă față de Iehova. Prin urmare, să nu permitem niciunui lucru condamnabil să pătrundă în inima noastră! Să continuăm să avem o inimă întreagă față de Iehova și să ne temem de numele său!

16. Ce întrebări ar trebui să ne punem când suntem ispitiți să facem ceva greșit?

¹⁶ Pe lângă imaginile seducătoare, Satan se folosește de multe alte ispite pentru a ne determina să greșim. Cum vom reacționa la ele? Am putea foarte ușor să ne spunem că nu sunt chiar așa de greșite, argumentându-ne: „Nu voi fi exclus dacă fac asta, deci nu e chiar atât de grav”. Un asemenea raționament este foarte greșit. Ar fi mai potrivit să ne întrebăm: „Nu încearcă oare Satan să mă ispitească în felul acesta pentru ca inima mea să devină împărțită? Dacă dau curs dorințelor greșite, voi dezonora numele lui Dumnezeu? Prin această faptă, mă voi apropia de Iehova sau mă voi distanța de el?”. Ar fi bine să medităm la astfel de întrebări și să-i cerem lui Iehova înțelepciune pentru a răspunde onest la ele. (Iac. 1:5) Rugăciunile sunt o protecție reală, întrucât ne ajută să respingem cu fermitate ispitele, la fel ca Isus, care a spus: „Pleacă, Satan!”. (Mat. 4:10)

17. De ce este o inimă împărțită lipsită de valoare? Ilustrați.

¹⁷ O inimă împărțită este lipsită de valoare. Să ne imaginăm că membrii unei echipe sportive nu se înțeleg între ei. Unii caută glorie personală, alții nu vor să joace conform regulilor, în timp ce alții nu au respect față de antrenor. Este puțin probabil ca o astfel de echipă să câștige o competiție. În schimb, o echipă unită are mai multe șanse de a câștiga. Inima noastră poate fi asemenea unei echipe câștigătoare dacă gândurile, dorințele și sentimentele noastre conlucrează pentru a-i sluji lui Iehova. Să nu uităm că lui Satan i-ar plăcea să avem o inimă împărțită. El vrea ca gândurile, dorințele și sentimentele noastre să fie în dezacord cu normele lui Iehova. Noi însă trebuie să avem o inimă întreagă pentru a-i putea sluji lui Iehova. (Mat. 22:36-38) Să nu-i permitem niciodată lui Satan să ne determine să avem o inimă împărțită!

18. În armonie cu Mica 4:5, ce suntem hotărâți să facem?

¹⁸ Asemenea lui David, să ne rugăm lui Iehova: „Unifică-mi inima ca să se teamă de numele tău”. Să facem tot ce putem pentru a aplica în viață cuvintele acestei rugăciuni. Să fim hotărâți în fiecare zi să demonstrăm prin deciziile noastre, mici și mari, că vrem să venerăm numele sfânt al lui Dumnezeu. Astfel, acțiunile noastre se vor răsfrânge pozitiv asupra numelui său. (Prov. 27:11) În plus, cu toții vom putea subscrie la cuvintele profetului Mica: „Vom umbla în numele lui Iehova, Dumnezeul nostru, pe timp indefinit, da, pentru totdeauna”. (Mica 4:5)