1. De ce avem nevoie cu toții de alinare?

TOȚI avem nevoie de alinare. Pentru mulți dintre noi, grijile, dezamăgirile și necazurile sunt la ordinea zilei. Poate că suferim din cauza vârstei înaintate, a bolilor sau a pierderii cuiva drag. Unii dintre noi sunt ținta batjocurilor. În jurul nostru vedem din ce în ce mai multă violență. Suntem conștienți că ‘timpurile critice, cărora cu greu li se face față’, sunt o dovadă că trăim în „zilele din urmă” și că fiecare zi ce trece ne apropie mai mult de lumea nouă. (2 Tim. 3:1) Totuși, poate că așteptăm de mult timp împlinirea promisiunilor lui Iehova, iar problemele noastre sunt tot mai numeroase. Așadar, unde putem găsi alinare?

2. Ce cunoaștem despre Habacuc?

² Vom găsi răspunsul analizând cartea Habacuc. Cu toate că în Scripturi nu găsim multe detalii despre viața și activitatea lui Habacuc, cartea care îi poartă numele este o sursă de încurajare. Numele „Habacuc” înseamnă, din câte se pare, „Îmbrățișare fierbinte”, ceea ce ne duce cu gândul la modul plin de căldură în care Iehova ne ia în brațele sale sau la modul în care închinătorii săi se țin strâns de el. Habacuc i-a pus lui Dumnezeu întrebări profunde. Având în vedere că Iehova l-a inspirat pe profet să consemneze conversația dintre ei, putem considera că Habacuc a pus acele întrebări și în folosul nostru. (Hab. 2:2)

3. De ce vom analiza cartea Habacuc?

³ Această discuție personală dintre Iehova și profetul copleșit de suferință este singura informație pe care o avem cu privire la Habacuc. Cartea Habacuc face parte din „tot ce a fost scris mai înainte” și păstrat în Biblie pentru ca „prin perseverența noastră și prin mângâierea din Scripturi să avem speranță”. (Rom. 15:4) Ea ne ajută să înțelegem ce înseamnă să ne bizuim pe Iehova. De asemenea, ne dă asigurarea că ne putem păstra pacea minții în pofida necazurilor și a problemelor cu care ne confruntăm. Să analizăm în detaliu această carte.

4. De ce era tulburat Habacuc?

⁴ Habacuc 1:2, 3. Habacuc a trăit în timpuri foarte dificile. El era profund întristat din cauza oamenilor răi și violenți din jurul lui și probabil că se întreba: Când se va sfârși răutatea lor? De ce întârzie Iehova să acționeze? Habacuc se simțea neajutorat deoarece conaționalii săi erau nedrepți și violenți unii cu alții. Prin urmare, în acea perioadă întunecată, el l-a rugat pe Iehova să intervină. Dar se părea că Dumnezeu nu acționa suficient de repede. Probabil că profetul începuse să creadă că lui Iehova nu-i păsa de ceea ce se întâmpla. Ai avut și tu vreodată sentimente asemănătoare cu ale acestui slujitor iubit de Dumnezeu?

5. Ce lecție importantă desprindem din cartea Habacuc? (Vezi imaginea de la începutul articolului.)

⁵ Oare își pierduse Habacuc încrederea în Iehova și în promisiunile sale? Categoric, nu! Chiar faptul că s-a îndreptat spre Iehova, nu spre oameni, pentru a vorbi despre problemele și îngrijorările sale arată că el nu se lăsase doborât de disperare. Evident, Habacuc era tulburat deoarece nu înțelegea de ce Dumnezeu nu acționa și de ce permitea să sufere atât de mult. Inspirându-l pe profet să-și aștearnă în scris îngrijorările, Iehova ne-a învățat că nu trebuie să ne fie teamă să-i vorbim despre îngrijorările sau îndoielile noastre. Din contră, plin de bunătate, el ne invită să ne vărsăm inima înaintea lui. (Ps. 50:15; 62:8) În Proverbele 3:5 găsim și îndemnul de a ne ‘încrede în Iehova din toată inima noastră’ și de a nu ne ‘bizui pe priceperea noastră’. Probabil că Habacuc cunoștea aceste cuvinte și a ținut cont de ele.

6. De ce este importantă rugăciunea?

⁶ Habacuc s-a apropiat de Iehova, având încredere în Tatăl și Prietenul său. El nu s-a concentrat asupra situației sale și nu a încercat s-o rezolve prin propria pricepere. A vorbit cu Iehova în rugăciune despre sentimentele și grijile lui, lăsându-ne, astfel, un exemplu demn de urmat. Iehova, Ascultătorul rugăciunii, ne îndeamnă și pe noi să ne demonstrăm încrederea în el împărtășindu-i în rugăciune îngrijorările noastre. (Ps. 65:2) Procedând astfel, vom putea vedea cum răspunde el la cererile noastre și vom simți îmbrățișarea sa tandră în îndrumarea pe care ne-o dă. (Ps. 73:23, 24) Iehova ne va ajuta să înțelegem cum privește situația în care ne aflăm, indiferent de problemele cu care ne confruntăm. Rugăciunile fierbinți constituie una dintre cele mai profunde expresii ale încrederii noastre în Dumnezeu.

7. Cum a reacționat Iehova după ce profetul și-a vărsat inima înaintea lui?

⁷ Probabil că, după ce și-a vărsat inima în fața lui Iehova, Habacuc s-a întrebat cum avea să reacționeze Dumnezeu. Întrucât este un Tată plin de empatie și de înțelegere, Iehova nu l-a mustrat pe profet pentru sinceritatea cu care s-a exprimat. El a înțeles că acele cuvinte erau un strigăt disperat de durere și suferință. Iehova i-a spus lui Habacuc ce avea să facă în viitorul apropiat cu evreii răzvrătiți. (Habacuc 1:5-7) Din câte se pare, el a fost primul căruia Iehova i-a dezvăluit că sfârșitul acelei lumi violente era foarte aproape.

8. De ce răspunsul lui Iehova trebuie să-l fi debusolat pe Habacuc?

⁸ Iehova i-a spus lui Habacuc că era gata să acționeze. Pedepsirea acelei generații rele și violente era iminentă. Folosind expresia „în zilele voastre”, Iehova a arătat că acea judecată avea să vină în timpul vieții profetului sau a contemporanilor lui. Răspunsul primit nu era ceea ce aștepta Habacuc să audă. Cum putea fi aceasta soluția la strigătul lui de ajutor? Evenimentele anunțate de Iehova aveau, cu siguranță, să însemne și mai multă suferință pentru Iuda. Caldeenii (babilonienii) erau nemiloși și brutali, mai violenți decât evreii care, cel puțin, cunoșteau normele lui Iehova. De ce avea Iehova să se folosească de o națiune păgână și crudă ca să aducă distrugerea asupra poporului Său? Tu cum ai fi reacționat dacă ai fi auzit acel răspuns al lui Iehova?

9. Ce întrebări a mai pus Habacuc?

⁹ Habacuc a înțeles că Iehova avea să folosească Babilonul pentru a-i judeca și a-i pedepsi pe răufăcătorii din jurul lui, dar era încă uluit. Totuși, cu umilință, i-a spus lui Iehova că-l considera în continuare „Stânca” lui. (Deut. 32:4; Is. 26:4) El nu și-a pierdut încrederea în iubirea și în bunătatea lui Dumnezeu. De aceea, a avut curajul să pună și alte întrebări: De ce permitea Dumnezeu ca situația din Iuda să se înrăutățească? De ce nu acționa imediat? De ce tolera Cel Atotputernic și mai multă suferință? De ce „tăcea” când răutatea era tot mai mare? Habacuc știa că Iehova este „Sfânt” și că ‘ochii lui sunt prea curați ca să privească ce este rău’. (Habacuc 1:12-14, 17)

10. În ce fel ne-am putea asemăna cu Habacuc?

¹⁰ Poate că și noi ne asemănăm, uneori, cu Habacuc. Ascultăm de Iehova, avem încredere deplină în el, citim și studiem Cuvântul său, iar acest lucru ne dă speranță. De asemenea, auzim promisiunile lui prin intermediul instruirii furnizate de organizația sa. Totuși, ne întrebăm: Când se vor sfârși suferințele noastre? Să vedem ce a făcut Habacuc în continuare.

11. Ce a fost Habacuc hotărât să facă după ce a ascultat cuvintele lui Iehova?

¹¹ Habacuc 2:1. Discuția cu Iehova i-a adus lui Habacuc pacea minții. El a luat hotărârea de a aștepta cu încredere ca Iehova să acționeze. Decizia lui nu a fost luată sub impulsul momentului, întrucât el a afirmat și mai târziu că era hotărât să ‘aștepte liniștit ziua necazului’. (Hab. 3:16) Și alți slujitori fideli ai lui Dumnezeu au manifestat încredere și răbdare. Exemplul lor ne încurajează să așteptăm ca Iehova să acționeze. (Mica 7:7; Iac. 5:7, 8)

12. Ce lecții mai învățăm de la Habacuc?

¹² Ce învățăm din atitudinea hotărâtă a lui Habacuc? În primul rând, că trebuie să continuăm să ne rugăm lui Iehova, indiferent cu ce necazuri ne confruntăm. În al doilea rând, că trebuie să ascultăm ce ne spune Iehova prin intermediul Cuvântului său și al organizației sale. În al treilea rând, că trebuie să-l așteptăm cu răbdare pe Iehova, având încredere deplină că ne va alina suferința la momentul stabilit. Dacă, la fel ca Habacuc, continuăm să ne rugăm lui Iehova, să-l ascultăm și să-l așteptăm, vom avea pacea minții, care ne ajută să perseverăm. Speranța ne va face mai răbdători și, astfel, vom fi mai bucuroși în pofida încercărilor cu care ne confruntăm. De asemenea, speranța ne dă certitudinea că Tatăl nostru ceresc va acționa. (Rom. 12:12)

13. Ce asigurare găsim în Habacuc 2:3?

¹³ Citește Habacuc 2:3. Cu siguranță, Iehova s-a bucurat că Habacuc a decis să aștepte. Cel Atotputernic era perfect conștient de suferințele prin care trecea profetul său. De aceea, i-a adus alinare asigurându-l cu iubire și blândețe că avea să primească răspuns la întrebările sale sincere. Nu după mult timp, Habacuc urma să fie eliberat de toată suferința lui. Era ca și cum Iehova îi spunea: „Ai răbdare și încrede-te în mine! Răspunsul meu va veni, chiar dacă, în aparență, întârzie”. Iehova i-a reamintit profetului că avea un timp fixat pentru realizarea promisiunilor sale. El l-a sfătuit să aștepte împlinirea scopului său. În final, Habacuc nu avea să fie dezamăgit!

14. Care ar trebui să fie hotărârea noastră în aceste timpuri critice?

¹⁴ Faptul de a-l aștepta cu răbdare pe Iehova și de a acorda atenție mesajului său ne va da încredere și ne va ajuta să dobândim pacea minții în pofida greutăților și a necazurilor. Isus a confirmat că putem să ne încredem în Iehova, Marele Stăpân al Timpului, și ne-a îndemnat să nu ne concentrăm asupra ‘timpurilor și perioadelor’ pe care Dumnezeu nu le-a dezvăluit încă. (Fap. 1:7) Așadar, să nu renunțăm, ci să așteptăm cu umilință, credință și răbdare! Să ne folosim cu înțelepciune timpul rămas slujindu-i lui Iehova cu tot ce avem mai bun! (Mar. 13:35-37; Gal. 6:9)

15, 16. a) Ce promisiuni importante găsim în cartea Habacuc? b) Ce învățăm din aceste promisiuni?

¹⁵ Iehova le promite celor ce își pun încrederea în el: „Cel drept va trăi prin fidelitatea lui” și „pământul va fi plin de cunoștința gloriei lui Iehova”. (Hab. 2:4, 14) Da, cei ce îl așteaptă cu răbdare pe Dumnezeu vor fi răsplătiți cu viață veșnică.

¹⁶ La prima vedere, promisiunea făcută în Habacuc 2:4 pare să fie o afirmație cu caracter general. Totuși, apostolul Pavel a considerat această promisiune atât de importantă, încât a citat versetul de trei ori în scrisorile sale! (Rom. 1:17; Gal. 3:11; Evr. 10:38) Putem fi siguri că, indiferent prin ce încercări trecem, dacă îi rămânem loiali lui Iehova și avem credință în el, vom vedea împlinirea promisiunilor sale. Iehova dorește să privim dincolo de realitățile prezentului.

17. Ce asigurare ne dă cartea Habacuc?

¹⁷ Cartea Habacuc este foarte valoroasă pentru zilele noastre. Ea ne învață că Iehova le promite viață eternă tuturor celor ce practică dreptatea și manifestă credință în El. Prin urmare, să continuăm să ne întărim credința în Dumnezeu, oricât de grele ar fi problemele prin care trecem! Prin intermediul lui Habacuc, Iehova ne asigură că ne va susține și că ne va elibera. Dumnezeu ne roagă să avem încredere în el și să așteptăm cu răbdare timpul când, sub conducerea Regatului său, întregul pământ va fi locuit numai de oameni blânzi și fericiți, care îi vor aduce închinare. (Mat. 5:5; Evr. 10:36-39)

18. Ce efect au avut cuvintele lui Iehova asupra lui Habacuc?

¹⁸ Cuvintele lui Iehova au avut un efect profund asupra lui Habacuc. Profetul și-a întărit încrederea în Dumnezeu meditând la acțiunile impresionante pe care El le făcuse în trecut pentru poporul său. Deși Habacuc știa că avea să mai sufere un timp, certitudinea că Iehova avea să acționeze i-a adus alinare. Îndoielile exprimate cu sinceritate de profet s-au transformat în bucurie și într-o încredere de nezdruncinat în puterea salvatoare a lui Iehova. Cuvintele din Habacuc 3:18, constituie una dintre cele mai frumoase exprimări de credință consemnate vreodată. Unii erudiți sunt de părere că acest verset poate fi redat literalmente prin cuvintele: „Voi sări de bucurie în Domnul; mă voi învârti găsindu-mi desfătarea în Dumnezeu”. Ce lecție valoroasă pentru noi toți! Iehova nu numai că ne face promisiuni minunate, dar ne și asigură că lucrează chiar acum la împlinirea lor.

19. Cum ne poate alina Iehova și pe noi?

¹⁹ Lecția cea mai importantă pe care o desprindem din cartea Habacuc este aceea de a ne încrede în Iehova. (Hab. 2:4) Pentru a ne păstra încrederea în Dumnezeu, trebuie să ne întărim relația cu el, iar acest lucru îl facem atunci când: 1) perseverăm în rugăciune și vorbim cu Iehova despre toate problemele și îngrijorările noastre; 2) acordăm atenție Cuvântului Său și îndrumărilor primite de la organizația sa și 3) îl așteptăm pe Iehova cu credință și răbdare. Habacuc așa a făcut. Deși la începutul cărții era copleșit de durere, la final, el a dat glas sentimentelor sale de încredere și de bucurie. Dacă îi urmăm exemplul, vom simți și noi îmbrățișarea plină de căldură a Tatălui nostru, Iehova! Nimic nu ne-ar putea aduce mai multă alinare în această lume întunecată!