1. Cum a reacționat Petru după ce Isus l-a ajutat în mod miraculos să prindă pește?

 PETRU și alți pescari ieșiseră la pescuit, dar, după o noapte întreagă, nu prinseseră nimic. Totuși, în mod surprinzător, Isus i-a spus lui Petru: „Ieși în larg unde apa este adâncă și aruncați-vă plasele de pescuit”. (Luca 5:4) Deși se îndoia că va prinde ceva, Petru a făcut așa cum i-a spus Isus. Plasele de pescuit s-au umplut atât de mult, încât au început să se rupă. Conștienți că asistaseră la un miracol, Petru și cei care erau cu el „au fost cuprinși de uimire”. Petru a exclamat: „Îndepărtează-te de mine, Doamne, pentru că sunt un om păcătos”. (Luca 5:6-9) Din câte se pare, Petru nu se simțea demn nici măcar să stea în prezența lui Isus.

2. Cum ne ajută analizarea exemplului lui Petru?

² Petru avea dreptate când a zis că era „păcătos”. Scripturile arată că, uneori, el a spus sau a făcut lucruri pe care, ulterior, le-a regretat. Te regăsești și tu în situația lui Petru? Te lupți cu o trăsătură negativă de personalitate sau încerci de mult timp să-ți învingi o slăbiciune? Exemplul lui Petru te va ajuta să vezi lucrurile dintr-o perspectivă optimistă. Gândește-te, greșelile lui Petru ar fi putut fi, pur și simplu, omise din relatarea biblică. Totuși, Iehova a dorit ca acestea să fie incluse în Scripturi pentru ca noi să învățăm din ele. (2 Tim. 3:16, 17) Pe măsură ce aflăm mai multe despre acest bărbat, care, la fel ca noi, a avut slăbiciuni și sentimente, înțelegem că Iehova nu așteaptă să fim perfecți. El dorește să perseverăm, în pofida slăbiciunilor.

3. De ce este necesar să perseverăm?

³ De ce este important să perseverăm? Un proverb spune: „Desăvârșirea se atinge prin exercițiu”. Să ilustrăm. Un violonist exersează mulți ani până ajunge să stăpânească arta de a cânta la vioară. În tot acest timp, el cântă greșit mii de note. Dar, pentru a progresa, trebuie să continue să exerseze. El face unele greșeli chiar și după ce devine expert. Însă nu renunță, ci își perfecționează încontinuu tehnica muzicală. În mod asemănător, chiar și după ce am reușit să învingem o slăbiciune, am putea suferi o recidivă. Dar nu ne oprim, ci continuăm să facem îmbunătățiri. Cu toții spunem sau facem lucruri pe care, ulterior, le regretăm. Totuși, dacă nu renunțăm, Iehova ne va ajuta să facem progrese. (1 Pet. 5:10) În paragrafele care urmează, vom analiza exemplul de perseverență al lui Petru. Compasiunea pe care i-a arătat-o Isus ne va motiva să continuăm să-i slujim lui Iehova.

4. Cum s-a descris Petru, dar ce i-a spus Isus? (Luca 5:5-10)

⁴ Scripturile nu menționează motivul pentru care Petru se considera „un om păcătos” și nici păcatele la care făcea referire. (Citește Luca 5:5-10.) Însă este posibil ca el să fi făcut unele greșeli serioase. Isus știa ce era în inima lui Petru și a înțeles că îi era teamă. Dar a privit dincolo de aceste sentimente, care izvorau, probabil, din faptul că se simțea nedemn. Isus știa și că Petru putea să-și păstreze fidelitatea. Prin urmare, i-a spus cu multă blândețe: „Nu te mai teme!”. Încrederea pe care i-a arătat-o Isus lui Petru i-a influențat acestuia întreaga viață. Mai târziu, Petru și fratele său Andrei au renunțat la afacerea lor cu pește și l-au urmat pe Mesia. În urma acestei decizii, Iehova i-a binecuvântat din plin. (Mar. 1:16-18)

5. Ce binecuvântări a primit Petru deoarece și-a învins temerile și a acceptat invitația lui Isus?

⁵ În calitate de continuator al lui Cristos, Petru a avut parte de numeroase experiențe extraordinare. L-a văzut pe Isus vindecând bolnavi, expulzând demoni și chiar înviind morți. b (Mat. 8:14-17; Mar. 5:37, 41, 42) De asemenea, a văzut, prin intermediul unei viziuni, gloria și puterea pe care Isus urma să le primească în Regatul lui Dumnezeu, eveniment care a avut un impact profund asupra lui. (Mar. 9:1-8; 2 Pet. 1:16-18) Într-adevăr, Petru a fost martor la evenimente pe care nu și le-ar fi putut imagina vreodată. Ce bucuros trebuie să fi fost deoarece nu a permis ca, din cauza sentimentelor negative referitoare la propria persoană, să rateze aceste binecuvântări!

6. A reușit Petru să-și învingă repede slăbiciunile? Explicați.

⁶ În pofida a tot ce a văzut și a auzit, Petru a continuat să lupte cu slăbiciunile sale. Iată câteva exemple. El a avut o reacție negativă când Isus a spus că urma să sufere și să moară ca împlinire a Scripturilor. (Mar. 8:31-33) În repetate rânduri, Petru și ceilalți apostoli s-au certat, vrând să stabilească cine era cel mai mare dintre ei. (Mar. 9:33, 34) Iar în noaptea dinaintea morții lui Isus, apostolul i-a tăiat în mod impulsiv urechea unui bărbat. (Ioan 18:10) În aceeași noapte, cedând fricii de oameni, el a negat de trei ori că îl cunoaște pe prietenul său Isus. (Mar. 14:66-72) Copleșit de povara greșelii sale, Petru a plâns amarnic. (Mat. 26:75)

7. Ce ocazie i-a oferit Isus lui Petru după înviere?

⁷ Isus nu a renunțat la apostolul său cuprins de deznădejde. După înviere, i-a dat lui Petru ocazia de a-și exprima o dată în plus iubirea față de el. Isus i-a încredințat responsabilitatea de a păstori cu umilință oile sale. (Ioan 21:15-17) Iar Petru a acceptat fără ezitare. În ziua Penticostei, el se afla la Ierusalim, fiind printre primii creștini unși cu spirit.

8. Ce greșeală serioasă a făcut Petru în Antiohia?

⁸ Chiar și după ce a fost uns cu spirit sfânt, Petru a trebuit să lupte în continuare cu slăbiciunile lui. În 36 e.n., el era de față când Corneliu, un neevreu, a fost uns cu spirit, eveniment care a arătat fără echivoc că „Dumnezeu nu este părtinitor” și că oamenii din națiuni puteau fi acceptați în congregația creștină. (Fap. 10:34, 44, 45) Ulterior, Petru a început să ia masa cu neevreii, lucru care mai înainte i s-ar fi părut de neconceput. (Gal. 2:12) Totuși, unii creștini evrei considerau că evreii și oamenii din națiuni nu trebuiau să mănânce împreună. Cu o anumită ocazie, câțiva creștini care împărtășeau acest punct de vedere au venit în Antiohia, unde se afla și Petru. El a refuzat să mănânce cu frații lui neevrei de teamă că îi va ofensa pe creștinii evrei. Apostolul Pavel a remarcat acest act de ipocrizie și l-a mustrat pe Petru în public. (Gal. 2:13, 14) În pofida greșelii sale, Petru a continuat să-i slujească lui Iehova. Ce l-a ajutat?

9. Cum pune în lumină pasajul din Ioan 6:68, 69 loialitatea lui Petru?

⁹ Petru a fost o persoană loială. El nu a permis niciunui lucru să-l împiedice să-l urmeze pe Isus. Această calitate a fost evidentă când Isus a făcut o afirmație pe care discipolii săi nu au înțeles-o. (Ioan 6:68, 69) Fără să aștepte sau să ceară o explicație, mulți dintre aceștia l-au abandonat pe Isus. Însă nu și Petru. El a recunoscut că numai Isus avea „cuvintele vieții veșnice”.

10. Cum a arătat Isus că are încredere în Petru? (Vezi și imaginea.)

¹⁰ În seara dinaintea morții sale, el știa că Petru și ceilalți apostoli îl vor abandona. Cu toate acestea, el și-a exprimat încrederea că Petru se va redresa și va continua să-i slujească cu fidelitate. (Luca 22:31, 32) Isus știa că „spiritul este înflăcărat, dar carnea este slabă”. (Mar. 14:38) Prin urmare, chiar și după ce Petru l-a renegat, Isus nu a renunțat la el. După înviere, i s-a arătat lui Petru, din câte se pare, când acesta era singur. (Mar. 16:7; Luca 24:34; 1 Cor. 15:5) Cât de încurajat trebuie să se fi simțit acest apostol demoralizat!

11. Cum l-a asigurat Isus pe Petru că Iehova avea să se îngrijească de el pe plan material?

¹¹ Isus i-a dat lui Petru asigurarea că Iehova se va îngriji de necesitățile lui materiale. După înviere, el i-a ajutat pe Petru și pe alți apostoli să prindă din nou în mod miraculos o mare cantitate de pește. (Ioan 21:4-6) Fără îndoială, acest miracol i-a întărit încrederea lui Petru că Iehova îi putea asigura cu ușurință lucrurile de care avea nevoie. Mai înainte, Isus spusese că Iehova se va îngriji de cei care ‘caută mai întâi Regatul’, iar acum, Petru și-a amintit, probabil, aceste cuvinte. (Mat. 6:33) În consecință, a renunțat la afacerea lui cu pește și a dedicat cea mai mare parte din timpul său lucrării de predicare. La Penticosta din 33 e.n., el a depus o mărturie temeinică, astfel că mii de persoane au acceptat vestea bună. (Fap. 2:14, 37-41) Ulterior, a ajutat samariteni și oameni din națiuni să devină continuatori ai lui Cristos. (Fap. 8:14-17; 10:44-48) Cu siguranță, Iehova l-a folosit pe Petru într-un mod remarcabil pentru a ajuta oameni de orice fel să intre în congregația creștină.

12. Având în minte exemplul lui Petru, ce ar trebui să ne amintim dacă luptăm cu o slăbiciune persistentă?

¹² Poate că luptăm de mult timp cu o slăbiciune care persistă și, de aceea, s-ar putea să nu ne fie ușor să perseverăm. Uneori, slăbiciunile noastre pot fi mult mai greu de ținut sub control decât slăbiciunile cu care s-a confruntat Petru. Totuși, Iehova ne poate da puterea de a persevera. (Ps. 94:17-19) De exemplu, un frate a fost mulți ani homosexual înainte de a cunoaște adevărul. După ce a studiat Biblia, a renunțat complet la acest stil de viață. Uneori însă, el a trebuit să lupte cu dorințele greșite. El explică ce l-a ajutat să nu renunțe: ‘Iehova ne dă forța necesară. Am înțeles că este posibil să continui pe calea adevărului cu ajutorul spiritului lui Iehova. El mă folosește în serviciul său și, în pofida imperfecțiunilor mele, continuă să mă întărească’.

13. Potrivit cu Faptele 4:13, 29, 31, cum putem imita exemplul lui Petru? (Vezi și imaginea.)

¹³ Așa cum am văzut, Petru a cedat de mai multe ori fricii de oameni. Însă el l-a rugat pe Iehova să-i dea curaj și a reușit să-și învingă această teamă. (Faptele 4:13, 29, 31) Și noi ne putem învinge frica. Experiența lui Horst, un tânăr care a trăit în Germania nazistă, confirmă acest lucru. La școală, el a cedat de mai multe ori presiunii și a rostit salutul „Heil Hitler!”. Însă părinții nu l-au mustrat, ci s-au rugat împreună cu el, implorându-l pe Iehova să-i dea curaj. În cele din urmă, cu ajutorul lui Iehova și al părinților, Horst a găsit puterea de a-și păstra integritatea. Mai târziu, el a spus: „Iehova nu m-a abandonat niciodată”.

14. Cum îi pot încuraja păstorii iubitori pe cei aflați pe punctul de a renunța?

¹⁴ Iehova și Isus nu ne vor abandona nici pe noi. După ce l-a renegat pe Cristos, Petru s-a aflat în fața unei alegeri decisive: avea să-l urmeze în continuare sau avea să renunțe? Isus făcuse implorări pentru ca lui Petru să nu-i slăbească credința. El i-a vorbit lui Petru despre acea rugăciune și, prin cuvintele „întărește-i pe frații tăi”, și-a exprimat încrederea că acesta se va redresa. (Luca 22:31, 32) Cât de încurajat trebuie să se fi simțit Petru când și-a amintit cuvintele lui Isus! Când ne aflăm în fața unei alegeri decisive, la fel ca Petru, Iehova ne poate ajuta să rămânem fideli prin intermediul păstorilor iubitori din congregație. (Ef. 4:8, 11) Paul, care slujește de mult timp ca bătrân, este un astfel de păstor. Când vorbește cu frați sau surori care sunt pe punctul de a renunța, îi îndeamnă să mediteze la modul în care Iehova i-a atras la adevăr. Apoi, îi asigură că Iehova le poartă o iubire loială și că nu va renunța la ei. Fratele Paul concluzionează: „Am avut bucuria de a vedea cum mulți frați descurajați au perseverat cu ajutorul lui Iehova”.

15. Cum reflectă exemplul lui Petru și al lui Horst adevărul cuvintelor din Matei 6:33?

¹⁵ Așa cum s-a îngrijit din punct de vedere material de Petru și de ceilalți apostoli, Iehova se va îngriji și de noi dacă vom pune lucrarea de predicare pe primul loc în viață. (Mat. 6:33) După Cel de-Al Doilea Război Mondial, Horst, menționat anterior, s-a gândit să înceapă pionieratul. Însă era foarte sărac și nu știa dacă se va putea întreține. Ce a făcut el? Cu ocazia vizitei supraveghetorului de circumscripție, a decis să meargă în predicare întreaga săptămână pentru a vedea dacă Iehova îi va purta, într-adevăr, de grijă. Spre surprinderea lui, la sfârșitul săptămânii, supraveghetorul i-a oferit un plic cu bani din partea unei persoane anonime. Banii primiți îl ajutau să se întrețină câteva luni și să facă pionierat. Pentru Horst, acest dar a fost o dovadă clară că Iehova avea să-l susțină. El și-a petrecut restul vieții punând Regatul pe primul loc. (Mal. 3:10)

16. De ce exemplul și scrierile lui Petru merită atenția noastră?

¹⁶ Petru trebuie să fi fost foarte fericit deoarece Isus nu s-a îndepărtat de el, așa cum îi ceruse cândva. Cristos a continuat să-l instruiască și să-l ajute să fie un apostol fidel, precum și un exemplu remarcabil pentru creștini. Din instruirea primită de Petru, putem învăța multe lecții prețioase. El a consemnat idei valoroase în cele două scrisori inspirate, pe care le-a trimis congregațiilor din secolul I. În articolul următor, vom analiza câteva dintre aceste idei și modul în care le putem aplica.