1. Ande caste pachianas-pe o Pavel hai codola cai sas-le leia?

 ESTE aproximativ anul 59 e.n. Apostolul Pavel, aflat sub escortă ca deținut, și cei doi însoțitori ai săi, Luca și Aristarh, se află la bordul unei imense corăbii ce transportă, probabil, cereale. (Fap. 27:2) Corabia a pornit de la insula mediteraneeană Malta și se îndreaptă spre Italia. Pentru a fi ocrotită pe mare, ea are la proră semnul „Fiii lui Zeus”. Însă, spre deosebire de membrii echipajului, cei trei evanghelizatori nu așteaptă protecție din partea fiilor lui Zeus, gemenii Castor și Polux. (Vezi nota de studiu de la Faptele 28:11, nwtsty.) Ei îi slujesc lui Iehova, care i-a dezvăluit clar lui Pavel că va ajunge la Roma, unde va depune mărturie despre adevăr și se va înfățișa înaintea Cezarului. (Fap. 23:11; 27:24)

2, 3. Caring trebulas te jial i corabia pe savi si o Pavel hai con sas pașa leste sea o timpo?

² Corabia face o escală la Siracuza, un frumos oraș sicilian, ce rivalizează cu Atena și cu Roma. După trei zile, corabia pornește la drum și ajunge în portul Regium, din sudul peninsulei italice. Apoi, cu ajutorul unui vânt de la sud, parcurge cele 175 de mile marine (320 km) până în portul italian Puteoli (aflat lângă orașul Napoli din zilele noastre). Aici sosește chiar a doua zi, mult mai repede decât de obicei. (Fap. 28:12, 13)

³ Pavel se află acum în ultima etapă a călătoriei sale spre Roma, unde se va înfățișa înaintea împăratului Nero. Pe tot parcursul călătoriei sale, de la început și până la sfârșit, „Dumnezeul oricărei mângâieri” i-a fost alături. (2 Cor. 1:3) Așa cum vom vedea, Iehova continuă să-l sprijine pe apostol, care nu-și pierde niciun moment zelul ca misionar.

4, 5. a) Sar sas primime o Pavel hai codola cai sas-le leia co Puteoli, hai sostar mechlea-les o paznico te beșel le phralența? b) Sar daștil te ajutil iech șucar phiraimos vi le creștinen cai sile phandade?

⁴ La Puteoli, Pavel și însoțitorii săi ‘i-au găsit pe frați, care i-au rugat insistent să rămână la ei șapte zile’. (Fap. 28:14) Ce exemplu minunat de ospitalitate creștină! Suntem siguri însă că încurajările pe plan spiritual pe care le-au primit în schimb acești frați au întrecut cu mult orice efort  depus! Dar de ce i se acorda atât de multă libertate unui deținut aflat sub pază? Probabil deoarece, prin conduita sa, apostolul câștigase deplina încredere a celor ce-l păzeau.

⁵ Și în zilele noastre, nu puține au fost cazurile când, datorită conduitei lor creștine, slujitorii lui Iehova aflați în închisori sau în lagăre de concentrare au primit anumite privilegii și mai multă libertate. De exemplu, într-o închisoare din România, un bărbat care avea de executat o pedeapsă de 75 de ani pentru furt a început să studieze Biblia și a făcut schimbări radicale în personalitate. Drept răsplată, conducerea închisorii îl trimitea în oraș să facă cumpărături pentru penitenciar fără să fie supravegheat de cineva. Totuși, motivul principal pentru care avem o conduită bună este acela de a-i aduce glorie lui Iehova. (1 Pet. 2:12)

6, 7. Sar sicade penghi iubirea le phrala andai Roma?

⁶ De la Puteoli, Pavel și însoțitorii săi au mers pe Via Appia, probabil în jur de 50 de kilometri, până la Capua. Via Appia era un drum pavat cu lespezi mari și netede de rocă vulcanică. Acest drum renumit, care ducea la Roma, oferea o panoramă superbă a ținuturilor italiene. Din unele locuri se putea vedea Marea Mediterană în toată splendoarea ei. Via Appia își purta călătorii și prin Mlaștinile Pontine, o zonă mlăștinoasă aflată la peste 60 de kilometri de Roma. Aici era și Piața lui Appius. Când frații din Roma „au auzit vestea despre noi”, spune Luca, unii au venit până la această piață, iar alții au așteptat la Trei Taverne, un loc de popas care se găsea la aproximativ 50 de kilometri de Roma. Ce dovadă extraordinară de iubire! (Fap. 28:15)

⁷ Piața lui Appius nu era nicidecum un loc primitor pentru călătorul extenuat, care simțea nevoia să facă un popas. Horațiu, poet și satirist roman, a descris-o drept un loc „de barcagii și șireți cârciumari înțesat”. a  El a mai scris că apa era „foarte rea” și că a refuzat chiar și să mănânce acolo! În pofida condițiilor mizere, frații din Roma au fost bucuroși să-i aștepte aici pe Pavel și pe însoțitorii lui pentru a li se alătura în această ultimă etapă a călătoriei lor.

8. Sostar mulțumisardea o Pavel le Devlesche cana dichlea le phralen?

⁸ „Văzându-i” pe frați, spune relatarea, „Pavel i-a mulțumit lui Dumnezeu și a prins curaj”. (Fap. 28:15) Da, simplul fapt că i-a văzut pe acești frați dragi l-a încurajat nespus de mult pe apostol și i-a adus multă mângâiere. Pe unii dintre aceștia probabil că îi cunoștea personal. Dar de ce i-a mulțumit Pavel lui Dumnezeu? El știa că iubirea altruistă este un aspect al rodului spiritului. (Gal. 5:22) Și astăzi spiritul sfânt îi impulsionează pe creștini să facă sacrificii unii pentru alții și să le aducă mângâiere celor aflați în necaz. (1 Tes. 5:11, 14)

9. Sar daisaras te las amen pala le phrala andai Roma cai primisarde le Pavelos?

⁹ De exemplu, spiritul sfânt îi impulsionează pe cei receptivi la îndrumarea lui să arate ospitalitate și generozitate față de supraveghetorii de circumscripție, față de misionari și față de alți slujitori cu timp integral. Mulți dintre aceștia au făcut mari sacrificii ca să-și extindă serviciul pentru Iehova. Întreabă-te: „Aș putea susține într-o măsură mai mare vizita supraveghetorului de circumscripție, probabil manifestând ospitalitate față de el și față de soția lui, dacă este căsătorit? Mi-aș putea planifica activitățile în așa fel, încât să particip împreună cu ei în lucrarea de predicare?”. Binecuvântările de care vei avea parte ar putea întrece toate așteptările. Gândește-te, de exemplu, câtă bucurie au simțit frații din Roma când Pavel și însoțitorii lui le-au relatat unele dintre nenumăratele lor experiențe ziditoare! (Fap. 15:3, 4)

10. So sas le Pavelosa andi Roma hai so cărdea o apostolo ca țâra timplo pala so arăslea cade?

¹⁰ În cele din urmă, când grupul de călători a intrat în Roma, „lui Pavel i s-a permis să locuiască singur, păzit de un soldat”. (Fap. 28:16) De regulă, ca să nu evadeze, cel aflat în arest la domiciliu era legat cu un lanț de gardianul său. Dar, chiar și legat, Pavel rămânea un proclamator al Regatului; un lanț nu-l putea reduce la tăcere. De aceea, după ce și-a acordat numai trei zile pentru a se reface după lunga și extenuanta călătorie, el i-a chemat pe bărbații de seamă ai iudeilor din Roma ca să li se prezinte și să le depună mărturie.

11, 12. So cărdea o Pavel te ajutil le evreien andai Roma te na dichen banghes le buchia?

¹¹ Pavel a spus: „Bărbaților, fraților, deși n-am făcut nimic împotriva poporului sau a obiceiurilor strămoșilor noștri, am fost arestat în Ierusalim  și predat romanilor. Iar aceștia, după ce m-au interogat, au vrut să mă elibereze, fiindcă nu s-a găsit niciun motiv pentru care să fiu condamnat la moarte. Dar, întrucât iudeii nu au fost de acord, am fost nevoit să fac apel la Cezar, însă nu pentru că aș avea de adus vreo acuzație împotriva națiunii mele”. (Fap. 28:17-19)

¹² Numindu-i pe acei evrei ‘frați’, Pavel a încercat să stabilească o bază comună și să înlăture eventualele lor prejudecăți. (1 Cor. 9:20) De asemenea, el a arătat clar că nu era acolo pentru a-i acuza pe conaționalii săi, ci pentru că făcuse apel la Cezar. Însă în comunitatea evreilor din Roma nu se aflase nimic despre apelul lui Pavel. (Fap. 28:21) Cum se explică această aparentă tăcere a evreilor din Iudeea? Într-o lucrare de referință se spune: „Corabia lui Pavel trebuie să fi fost printre primele care sosiseră în Italia după sfârșitul iernii. Se pare că aici nu ajunseseră încă nici reprezentanții autorităților evreiești de la Ierusalim, nici vreo scrisoare care să prezinte cazul”.

13, 14. Sar astardea o Pavel te del duma anda o Regato hai sar daisaras te las amen pala leste?

¹³ Apoi, Pavel a introdus mesajul despre Regat făcând o afirmație prin care era sigur că le va stârni curiozitatea oaspeților săi evrei. El a spus: „Iată de ce am cerut să vă văd și să vă vorbesc, căci din cauza speranței Israelului am eu acest lanț în jurul meu”. (Fap. 28:20) Desigur, era vorba despre speranța legată de Mesia și Regatul său, pe care o predicau creștinii. Care a fost reacția acelor bătrâni ai evreilor? Ei au spus: „Considerăm că  este potrivit să auzim de la tine ce gândești, căci, în ce privește această sectă, știm că pretutindeni se vorbește împotriva ei”. (Fap. 28:22)

¹⁴ Și noi putem urma exemplul lui Pavel. Când le împărtășim altora vestea bună, să încercăm să facem afirmații sau să punem întrebări care să le stârnească interesul celor cu care discutăm. În acest sens, găsim sugestii excelente în publicații precum Argumente din Scripturi, Să tragem foloase din cursurile Școlii de Minister Teocratic și Dedică-te citirii și predării. Folosești și tu din plin aceste auxiliare de studiere a Bibliei?

15. Save si le ștar buchia cai daisaras te sichioas-len le Pavelostar?

¹⁵ În ziua stabilită, „au venit mai mulți” evrei din Roma în casa unde locuia Pavel. „De dimineață până seara, el le-a explicat lucrurile cu ajutorul Legii lui Moise și al Profeților, depunând o mărturie temeinică despre Regatul lui Dumnezeu, ca să-i convingă să creadă în Isus.” (Fap. 28:23) În mărturia depusă de Pavel, se remarcă patru aspecte importante. În primul rând, el a îndreptat atenția spre Regatul lui Dumnezeu. În al doilea rând, a vorbit în mod convingător. În al treilea rând, a adus argumente din Scripturi. Iar în al patrulea rând, a dovedit spirit de sacrificiu, depunând mărturie „de dimineață până seara”. Ce model minunat de mărturie ne-a lăsat Pavel! Dar care au fost rezultatele? „Unii au crezut”, în timp ce alții nu. Întrucât au apărut dezacorduri, cei adunați acolo „au început să plece”, relatează Luca. (Fap. 28:24, 25a)

16-18. Sostar ajucărdea-pe o Pavel ca le evrei andai Roma te na camen te așunen o ciacimos hai sar trebulas te phiravas amen cana le manușa ci camen te așunen o ciacimos?

¹⁶ Această reacție nu l-a surprins pe Pavel; fusese profețită de Biblie și, în plus, el însuși întâlnise reacții asemănătoare mai înainte. (Fap. 13:42-47; 18:5, 6; 19:8, 9) De aceea, Pavel le-a spus vizitatorilor săi care plecau: „Bine le-a vorbit spiritul sfânt strămoșilor voștri prin profetul Isaia când a zis: «Du-te la poporul acesta și spune: „Veți auzi, dar nicidecum nu veți înțelege, și veți privi, dar nicidecum nu veți vedea. Căci inima acestui popor a ajuns nereceptivă”»”. (Fap. 28:25b-27) În limba originală, termenul tradus prin „nereceptivă” înseamnă literalmente „îngroșată” sau „îngrășată”, ceea ce arată că mesajul despre Regat nu putea pătrunde în inima lor. În ce stare deplorabilă se aflau acei oameni!

¹⁷ În încheiere însă, Pavel a adăugat: ‘Națiunile vor asculta negreșit’. (Fap. 28:28; Ps. 67:2; Is. 11:10) Apostolul vorbea, fără îndoială, în cunoștință de cauză deoarece, de-a lungul timpului, văzuse mulți oameni din națiuni reacționând favorabil la mesajul despre Regat. (Fap. 13:48; 14:27)

¹⁸ Asemenea lui Pavel, să nu ne simțim ofensați când oamenii resping vestea bună. Noi știm că doar puțini vor găsi calea vieții. (Mat. 7:13, 14) Iar când cei cu o dispoziție corectă iau poziție de partea închinării adevărate, să ne bucurăm și să-i primim cu toată inima. (Luca 15:7)

19. So cărdea o Pavel chiar cana sas-lo phandado ando chăr cai beșelas?

¹⁹ Luca își încheie relatarea pe un ton pozitiv și plin de căldură: „[Pavel] a rămas doi ani întregi în casa lui închiriată și îi primea cu drag pe toți cei care veneau la el, predicându-le Regatul lui Dumnezeu și învățându-i despre Domnul Isus Cristos cu toată îndrăzneala, fără piedici”. (Fap. 28:30, 31) Ce exemplu remarcabil de ospitalitate, de credință și de zel!

20, 21. Cas ajutisardea o Pavel cana sas-lo andi Roma?

²⁰ Unul dintre cei pe care Pavel i-a primit cu drag a fost Onisim, un sclav fugar din Colose. Pavel l-a ajutat să devină creștin, iar Onisim, la rândul lui, i-a devenit ‘un frate fidel și iubit’. De fapt, apostolul l-a numit „copilul meu, căruia i-am devenit tată”. (Col. 4:9; Filim. 10-12) Cât de mult trebuie să-l fi încurajat pe Pavel această experiență! b

²¹ Exemplul lui Pavel a avut un efect pozitiv și asupra altora. Iată ce le-a scris el filipenilor: „Situația în care mă aflu a dus, de fapt, la răspândirea veștii bune, astfel că toți cei din garda pretoriană, precum și ceilalți au aflat că sunt în lanțuri pentru Cristos. Cei mai mulți dintre frații în Domnul au căpătat încredere datorită lanțurilor mele și au acum și mai mult curaj să vestească fără teamă cuvântul lui Dumnezeu”. (Filip. 1:12-14)

22. So cărdea o Pavel cana sas-lo phandado andi Roma?

²² Pavel a profitat de perioada în care a stat în arest la domiciliu pentru a scrie câteva scrisori importante, care au devenit parte a Scripturilor grecești creștine. c Aceste scrisori i-au ajutat mult pe creștinii din secolul I, cărora le-au fost adresate. Ele ne sunt utile și nouă, deoarece sfaturile inspirate scrise de Pavel sunt la fel de practice ca în trecut. (2 Tim. 3:16, 17)

23, 24. Cadea sar o Pavel, sar așile bucurime le creștini anda amare ghiesa chiar cana sas-le phandade pe neciacimaste?

²³ Pavel a fost, în cele din urmă, eliberat, episod pe care cartea Faptele nu-l menționează. El a stat în detenție aproximativ patru ani: doi ani la Cezareea și doi ani la Roma. d (Fap. 23:35; 24:27) În toată această perioadă, el a păstrat o atitudine pozitivă, făcând tot ce i-a stat în putere în serviciul pentru Dumnezeu. Și astăzi, mulți slujitori ai lui Iehova, chiar dacă au fost închiși pe nedrept din cauza credinței, și-au păstrat bucuria și au  continuat să predice. De exemplu, Adolfo, din Spania, a fost închis deoarece și-a păstrat neutralitatea creștină. Un ofițer a spus: „Ne uluiești. Ți-am făcut viața imposibilă; dar, cu cât am fost mai duri cu tine, cu atât ai fost mai zâmbitor și ai vorbit mai amabil!”.

²⁴ În timp, Adolfo le-a câștigat încrederea gardienilor, astfel că aceștia îi lăsau deschisă ușa celulei. Unii soldați veneau să-i pună întrebări biblice. Un gardian intra în celula lui pentru a citi din Biblie, în timp ce Adolfo stătea de pază în caz că ar fi venit cineva. Da, deținutul îl „păzea” pe gardian! Observând astfel de exemple de credință, nu ne simțim îndemnați să dovedim ‘și mai mult curaj ca să vestim fără teamă cuvântul lui Dumnezeu’ chiar și în împrejurări nefavorabile?

25, 26. So profeția bari dichlea o Pavel că pherdilea-pe ande mai țâra sar 30 bărșa hai sar pherel-pe cadai profeția ande amare ghiesa?

²⁵ Cartea Faptele apostolilor se încheie cu o scenă încurajatoare: un apostol al lui Cristos, aflat în arest la domiciliu, le ‘predică Regatul lui Dumnezeu’ tuturor celor ce-l vizitează. O încheiere cu adevărat potrivită pentru această carte plină de acțiune! În primul capitol, am citit despre misiunea pe care Isus le-a încredințat-o continuatorilor săi: „Veți primi putere când spiritul sfânt va veni peste voi și îmi veți fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria și până în cea mai îndepărtată parte a pământului”. (Fap. 1:8) În mai puțin de 30 de ani, mesajul despre Regat fusese predicat „în toată creația de sub cer”. e (Col. 1:23) Ce dovadă a puterii spiritului lui Dumnezeu! (Zah. 4:6)

²⁶ Și astăzi, același spirit le dă putere celor rămași dintre frații lui Cristos, precum și însoțitorilor lor dintre „alte oi”, să continue să depună „o mărturie temeinică despre Regatul lui Dumnezeu” în 240 de țări și teritorii. (Ioan 10:16; Fap. 28:23) Faci și tu tot ce-ți stă în putere ca să participi din plin la această lucrare?