1, 2. a) Ce phiraimos ciudato sas le Ezechielos? (Dich i imaginea catar o începuto le capitolosco.) b) So sicade lesche acțiuni?

VESTEA despre comportamentul straniu al profetului Ezechiel se răspândește cu iuțeală printre evreii exilați în Babilon. O săptămână întreagă, el a stat în mijlocul lor fără să scoată o vorbă, înmărmurit. Dar apoi, dintr-o dată, s-a ridicat și s-a închis în casă. Acum, sub privirile uluite ale celor din jur, profetul iese din nou afară, ia o cărămidă, o pune înaintea lui și scrijelește ceva pe ea. După aceea, fără să zică nimic, începe să construiască un zid în miniatură. (Ezec. 3:10, 11, 15, 24-26; 4:1, 2)

² Probabil că tot mai mulți oameni se opresc să vadă ce se întâmplă și se întreabă ce înseamnă toate acestea. Însă abia mai târziu vor înțelege. Comportamentul ciudat al profetului Ezechiel prevestea, de fapt, un eveniment îngrozitor, care avea să vină ca urmare a mâniei îndreptățite a lui Iehova. Despre ce eveniment este vorba? Ce consecințe a avut acesta pentru națiunea antică Israel? Și ce semnificație are el pentru închinătorii adevărați din prezent?

3, 4. a) Save si le trin buchia anda judecata divino cai sicadea-le o Ezechiel? b) So cărdea o Ezechiel caște sicavel sar va avela te peradiol o Ierusalimo?

³ În aproximativ 613 î.e.n., Iehova i-a poruncit lui Ezechiel să pună în scenă trei aspecte ale judecății pe care avea să o execute împotriva Ierusalimului. Acestea erau: asedierea orașului, suferința locuitorilor și distrugerea orașului și a locuitorilor lui. * Să analizăm cele trei aspecte mai în detaliu.

⁴ Asedierea Ierusalimului. Iehova i-a spus lui Ezechiel: „Ia o cărămidă, pune-o înaintea ta și gravează pe ea un oraș . . . Pornește asediu împotriva lui”. (Citește Ezechiel 4:1-3.) Cărămida reprezenta orașul Ierusalim, iar Ezechiel reprezenta armata babiloniană, care avea să fie folosită de Iehova. Lui Ezechiel i s-a mai spus să facă un zid în miniatură, o rampă de asalt și berbeci și să le pună pe toate în jurul cărămizii. Acestea reprezentau arsenalul de război pe care dușmanii Ierusalimului aveau să-l folosească pentru a asedia și a ataca orașul. De asemenea, Ezechiel trebuia să pună „o placă de fier” între el și oraș, ceea ce ilustra forța de fier a armatei dușmane. Apoi trebuia ‘să-și îndrepte fața împotriva’ orașului. Aceste acțiuni, care simulau un atac, serveau drept „semn pentru casa lui Israel”, arătând că ceea ce părea de neconceput era pe cale să se întâmple. Ierusalimul, cel mai important oraș al poporului lui Dumnezeu și locul în care se afla templul, avea să fie asediat de o armată dușmană folosită de însuși Iehova!

5. Sar sicadea o Ezechiel so va avela te întâmplol-pe le manușența anda o Ierusalimo?

⁵ Suferința locuitorilor Ierusalimului. Iehova i-a mai poruncit lui Ezechiel: „Ia grâu, orz, bob, linte, mei și alac [o specie de grâu] . . . și fă-ți pâine din ele. . . . Vei cântări și vei mânca 20 de sicli [circa 230 g] de pâine pe zi”. Apoi, Iehova a explicat: „Iată că fac să nu mai fie hrană”. (Ezec. 4:9-16) De data aceasta, Ezechiel nu a mai reprezentat armata babiloniană, ci pe locuitorii Ierusalimului. Ceea ce a făcut el prevestea că, din cauza asediului iminent, rezervele de hrană din oraș aveau să scadă simțitor. Pâinea urma să fie făcută dintr-un amestec neobișnuit de ingrediente, ceea ce sugera că oamenii aveau să mănânce orice găseau. Dar cât de mare avea să fie foametea? Ca și cum li s-ar fi adresat direct locuitorilor Ierusalimului, Ezechiel a spus: „Tații din mijlocul tău își vor mânca fiii, iar fiii își vor mânca tații”. În cele din urmă, mulți aveau „să piară”, loviți de „săgețile nimicitoare ale foametei”. (Ezec. 4:17; 5:10, 16)

6. a) Save si le dui roluri cai o Ezechiel pherdea-le ande codo timpo? b) So sicavelas i porunca le Devleschi, caște cântăril o bal hai te hulavel-les?

⁶ Distrugerea Ierusalimului și a locuitorilor lui. În această scenă profetică, Ezechiel a îndeplinit două roluri simultan. În primul rând, el a pus în scenă ceea ce avea să facă Iehova. Iehova i-a spus: „Ia-ți o sabie ascuțită și folosește-o ca brici  de bărbierit”. (Citește Ezechiel 5:1, 2.) Mâna lui Ezechiel care mânuia sabia reprezenta mâna lui Iehova care avea să execute judecata prin intermediul armatei babiloniene. În al doilea rând, Ezechiel a pus în scenă ceea ce avea să li se întâmple evreilor. Iehova i-a spus: „Rade-ți capul și barba”. Aceasta arăta că evreii aveau să fie atacați și nimiciți, părul lui Ezechiel reprezentându-i pe locuitorii Ierusalimului. Apoi, Iehova i-a spus: „Ia o balanță ca să cântărești părul și să-l împarți în trei părți”. Aceasta sugera că judecata lui Iehova împotriva Ierusalimului nu avea să fie executată la voia întâmplării, ci avea să fie o acțiune bine gândită și minuțioasă.

7. Sostar phendea o Iehova le Ezechielosche te hulavel o bal ande trin riga hai te cherel vareso diferime fiesaveia?

 ⁷ De ce i-a spus Iehova lui Ezechiel să împartă în trei părți părul ras și să procedeze diferit cu fiecare parte? (Citește Ezechiel 5:7-12.) Profetul a ars o treime din păr „în oraș” pentru a arăta că unii dintre locuitorii Ierusalimului aveau să moară în oraș. O altă treime din păr a lovit-o cu sabia „de jur împrejurul orașului” pentru a ilustra că alți locuitori aveau să fie omorâți în afara orașului. Iar ultima treime din păr a împrăștiat-o în vânt pentru a demonstra că alți locuitori aveau să fie împrăștiați printre națiuni. Dar Iehova ‘avea să scoată sabia ca să-i urmărească’, cu alte cuvinte, indiferent unde s-ar fi stabilit, acei supraviețuitori nu aveau să găsească pace.

8. a) Ce speranța dea cadai scena profetico? b) Sar pherdilea-pe i profeția anda le „chichiva fire balesche”?

⁸ Totuși, această scenă profetică conținea un detaliu care dădea o rază de speranță. Referindu-se tot la părul ras, Iehova i-a spus profetului: „Să iei câteva fire și să ți le înfășori în faldurile veșmântului”. (Ezec. 5:3) Această poruncă sugera că unii dintre evreii risipiți printre națiuni aveau să rămână în viață. Câțiva dintre aceste „câteva fire” aveau să se numere printre exilații care urmau să se întoarcă la Ierusalim după îndelungatul exil de 70 de ani în Babilon. (Ezec. 6:8, 9; 11:17) S-a împlinit această declarație profetică? Desigur. După mai mulți ani de la încheierea exilului babilonian, profetul Hagai a consemnat că unii dintre evreii risipiți se întorseseră într-adevăr la Ierusalim. Ei erau „bărbații în vârstă care văzuseră casa dinainte”, adică templul lui Solomon. (Ezra 3:12; Hag. 2:1-3) Așa cum promisese, Iehova a avut grijă ca închinarea curată să nu dispară. Despre restabilirea închinării curate vom discuta mai pe larg în capitolul 9 al acestei publicații. (Ezec. 11:17-20)

9, 10. Ca ce evenimentea importanto anda o viitorii cheren-ame te gândisaras-ame le buchiande cai sicadea-le o Ezechiel?

⁹ Situațiile puse în scenă de Ezechiel ne duc cu gândul la evenimentele marcante prezise în Cuvântul lui Dumnezeu cu privire la viitor. Care sunt unele dintre acestea? Așa cum a  procedat în cazul Ierusalimului antic, Iehova va face și de data aceasta ceva de neconceput: El se va folosi de puterile politice pentru a ataca toate organizațiile religioase false de pe pământ. (Rev. 17:16-18) Așa cum distrugerea Ierusalimului a fost „o nenorocire fără seamăn”, tot așa ‘marele necaz’, care va culmina cu Armaghedonul, va fi un eveniment „cum n-a mai fost” înainte. (Ezec. 5:9; 7:5; Mat. 24:21)

¹⁰ Cuvântul lui Dumnezeu arată că, atunci când instituțiile religioase vor fi distruse, cei mai mulți adepți ai religiei false vor supraviețui. Înspăimântați, aceștia se vor alătura altor persoane, din toate categoriile sociale, care vor căuta un loc în care să se ascundă. (Zah. 13:4-6; Rev. 6:15-17) Situația lor ne face să ne gândim la ceea ce li s-a întâmplat locuitorilor anticului Ierusalim care au supraviețuit distrugerii orașului și au fost împrăștiați „în vânt”. După cum am văzut în  paragraful 7, chiar dacă atunci le-a fost cruțată viața, Iehova ‘a scos sabia ca să-i urmărească’. (Ezec. 5:2) În mod asemănător, cei care vor supraviețui atacului asupra religiei nu vor putea scăpa de sabia lui Iehova, indiferent unde s-ar ascunde. La Armaghedon vor fi omorâți împreună cu toți ceilalți oameni asemănători caprelor. (Ezec. 7:4; Mat. 25:33, 41, 46; Rev. 19:15, 18)

11, 12. a) Sar ajutil-ame i profeția anda o peradimos le Ierusalimosco te dichas i predicarea? b) Sar va paruvela-pe o mesajo cai predichisaras-les?

¹¹ Cum influențează înțelegerea acestei profeții atitudinea noastră față de predicare? Profeția ne arată cât de important și de urgent este să facem tot ce putem pentru a-i ajuta pe alții să devină slujitori ai lui Iehova. De ce? Deoarece a mai rămas puțin timp pentru ‘a face discipoli din oamenii tuturor națiunilor’. (Mat. 28:19, 20; Ezec. 33:14-16) Când puterile politice („toiagul”) vor ataca religia, noi nu vom mai predica un mesaj de salvare. (Ezec. 7:10) În ce privește predicarea veștii bune, vom deveni ‘muți’, așa cum a fost Ezechiel pe parcursul unei perioade a serviciului său, când a încetat să-și anunțe mesajele. (Ezec. 3:26, 27; 33:21, 22) Este adevărat, după distrugerea religiei false, oamenii, cuprinși de disperare, vor căuta, ca să zicem așa, „o viziune de la un profet”, dar nu va fi niciun mesaj de salvare pentru ei. (Ezec. 7:26) Timpul pentru a primi instruire și a deveni discipoli ai lui Cristos se va fi încheiat.

¹² Dar lucrarea noastră de predicare nu va înceta. Este foarte probabil ca în timpul marelui necaz să începem să anunțăm un mesaj de judecată, care va fi ca ‘o plagă de grindină’. Acest mesaj va arăta clar că acestei lumi rele i-a sosit sfârșitul. (Rev. 16:21)

13. Sostar phendea o Iehova le Ezechielosche te șiol-pe tele pe i stângo rig hai pala codoia pe i ciaci rig?

¹³ Ezechiel nu numai că a prezis cum avea să fie distrus Ierusalimul, dar a arătat și când avea să fie distrus. Iehova i-a spus profetului să stea culcat pe partea stângă 390 de zile și pe partea dreaptă 40 de zile. Fiecare zi reprezenta un an. (Citește Ezechiel 4:4-6.) (Num. 14:34) Evident, Ezechiel a făcut lucrul acesta doar câteva ore pe zi. Această punere în scenă indica cu exactitate anul distrugerii Ierusalimului. Cei 390 de ani – cât a durat păcatul Israelului – trebuie să fi început în 997 î.e.n., anul în care regatul celor 12 triburi a fost împărțit în două. (1 Regi 12:12-20) Cei 40 de ani – cât a durat păcatul lui Iuda – au început, probabil, în 647 î.e.n., anul în care Ieremia a fost trimis ca profet ca să avertizeze în termeni categorici regatul lui Iuda cu privire la viitoarea lui distrugere. (Ier. 1:1, 2, 17-19; 19:3, 4) Astfel, ambele perioade aveau să se încheie în 607 î.e.n., exact în anul în care Ierusalimul a fost cucerit și distrus, așa cum prezisese Iehova. *

14. a) Sar sicadea o Ezechiel pesco pachiaimos că o Iehova va respectila exacto o timpo cai phendea-les? b) So avelas te întâmplol-pe angla i distrugerea le Ierusalimoschi?

 ¹⁴ Când a primit profeția despre cele 390 de zile și despre cele 40 de zile, probabil că Ezechiel nu a înțeles care avea să fie anul distrugerii Ierusalimului. Totuși, în anii de dinaintea distrugerii, el i-a avertizat de repetate ori pe evrei că judecata lui Iehova era foarte aproape. „Sfârșitul este acum peste tine!”, a anunțat el. (Citește Ezechiel 7:3, 5-10.) Ezechiel nu avea nicio îndoială că Iehova avea să respecte întocmai termenul pe care îl fixase. (Is. 46:10) De asemenea, profetul a prezis ce avea să se întâmple înainte de distrugerea Ierusalimului: „Va veni nenorocire după nenorocire”. Iar aceste ‘nenorociri’ aveau să ducă la prăbușirea instituțiilor sociale, religioase și politice. (Ezec. 7:11-13, 25-27)

15. Ce buchia anda i profeția le Ezechieloschi începosarde te pherdion-pe anda 609 a.a.e.?

¹⁵ La câțiva ani după ce Ezechiel a anunțat distrugerea Ierusalimului, profeția a început să se împlinească. În 609 î.e.n., Ezechiel a aflat că începuse atacul împotriva Ierusalimului. Cu acea ocazie, sunetul trompetei i-a chemat pe locuitori să-și apere orașul, dar, așa cum prezisese Ezechiel, ‘nimeni nu a mers la luptă’. (Ezec. 7:14) Locuitorii Ierusalimului nu s-au mobilizat să apere orașul de invadatorii babilonieni. Poate că unii evrei s-au gândit că Iehova avea să le vină în ajutor. El mai făcuse lucrul acesta când asirienii veniseră împotriva Ierusalimului, iar un înger al său le distrusese aproape toată armata. (2 Regi 19:32) Dar, de data aceasta, niciun înger nu le-a venit în ajutor. În scurt timp, orașul asediat semăna cu ‘un cazan’ pus pe foc, iar locuitorii lui, cu niște „bucăți de carne” înăuntrul cazanului. (Ezec. 24:1-10) După un asediu cumplit, care a durat 18 luni, Ierusalimul a fost distrus.

16. Sar daisaras te sicavas amaro pachiaimos ando fapto că o Iehova va respectila exacto o timpo phendo?

¹⁶ Ce putem învăța din această parte a profeției lui Ezechiel? Ce legătură are ea cu mesajul pe care îl predicăm și cu reacția oamenilor la acest mesaj? Iehova a stabilit când va avea loc distrugerea religiei false, iar el va respecta și de data aceasta termenul fixat. (2 Pet. 3:9, 10; Rev. 7:1-3) Noi nu știm data stabilită. Totuși, asemenea lui Ezechiel, continuăm să respectăm porunca lui Iehova de a anunța în mod repetat avertismentul: „Sfârșitul este acum peste tine!”. De ce trebuie să continuăm să anunțăm acest mesaj? Din același motiv ca Ezechiel. * Majoritatea oamenilor nu au crezut mesajul despre distrugerea Ierusalimului pe care l-a anunțat el. (Ezec. 12:27, 28) Dar, mai târziu, unii evrei exilați au dovedit că aveau o atitudine potrivită și s-au întors în țara lor. (Is. 49:8) În mod asemănător, mulți oameni din prezent nu  vor să creadă că această lume se va sfârși. (2 Pet. 3:3, 4) Dar, atât cât mai este timp, vrem să-i ajutăm pe cei sinceri să găsească și să urmeze calea care duce la viață. (Mat. 7:13, 14; 2 Cor. 6:2)

17. So va dichaia că întâmplol-pe ando baro necazo?

¹⁷ Profeția lui Ezechiel ne face să ne mai gândim la un lucru: Atunci când va avea loc atacul împotriva organizațiilor religioase false, membrii lor ‘nu vor merge la luptă’ ca să-și apere religia. Când își vor da seama că strigătul lor de ajutor: „Doamne, Doamne” rămâne fără răspuns, „mâinile [le] vor atârna fără vlagă” și ‘îi va cuprinde tremurul’. (Ezec. 7:3, 14, 17, 18; Mat. 7:21-23) Dar vor mai face ceva. (Citește Ezechiel 7:19-21.) Iehova spune: „Își vor arunca argintul pe străzi”. Această afirmație referitoare la locuitorii Ierusalimului antic ilustrează în mod sugestiv ce se va întâmpla și în timpul marelui necaz. Atunci oamenii vor înțelege că banii nu îi pot salva de nenorocirea care va veni.

18. So sichioas anda i profeția le Ezechieloschi anda so trebul te avel mai importanto ande amari viața?

 ¹⁸ Ce lecție desprindem din această parte a profeției lui Ezechiel? Învățăm că este important să ne stabilim corect prioritățile. Să ne gândim: Când și-au schimbat locuitorii Ierusalimului prioritățile? Doar după ce au înțeles că sfârșitul orașului și al vieții lor era iminent și că lucrurile materiale nu îi pot salva. Abia atunci ‘și-au aruncat argintul pe străzi’ și au început să caute „o viziune de la un profet”. Dar era prea târziu! (Ezec. 7:26) Însă pentru noi este deja cât se poate de clar că sfârșitul acestei lumi rele este foarte aproape. Și, întrucât avem încredere în promisiunile lui Dumnezeu, ne-am stabilit corect prioritățile în viață încă de pe acum. Drept urmare, principala noastră preocupare este să ne strângem bogății spirituale, care au o valoare nepieritoare și care nu vor fi aruncate niciodată „pe străzi”. (Citește Matei 6:19-21, 24.)

19. Sostar daisaras te phenas că le Ezechielosche profeții sile importanto anda amende?

¹⁹ În concluzie, de ce putem spune că mesajele profetice ale lui Ezechiel despre distrugerea Ierusalimului sunt importante pentru noi? Acestea ne reamintesc că mai avem la dispoziție doar puțin timp pentru a-i ajuta pe alții să devină slujitori ai lui Dumnezeu. Astfel, îndeplinim lucrarea de facere de discipoli cu sentimentul urgenței. Și ne bucurăm mult când oamenii sinceri încep să i se închine Tatălui nostru, Iehova. Dar, chiar dacă mulți nu fac acest pas, noi continuăm să le dăm avertismentul pe care Ezechiel li l-a dat oamenilor din zilele sale: „Sfârșitul este acum peste tine!”. (Ezec. 3:19, 21; 7:3) În același timp, suntem hotărâți să ne păstrăm puternică încrederea în Iehova și să punem întotdeauna închinarea curată pe primul loc în viața noastră. (Ps. 52:7, 8; Prov. 11:28; Mat. 6:33)