1-3. a) Sostar daștil-pe că o Ezechiel sas mângâime te dichel i viziunea anda o baro templo? (Dich i imaginea catar o începuto le capitolosco.) b) So va dichaia ande cado capitolo?

EZECHIEL are acum 50 de ani. Nu-i vine să creadă că au trecut 25 de ani de când se află în exil! Templul din Ierusalim zace în ruine, năruit de multă vreme! Dacă Ezechiel a nutrit cumva speranța de a sluji ca preot acolo, acea speranță s-a năruit și ea. Mai trebuie să treacă 56 de ani până se va sfârși exilul. Ezechiel își dă seama că nu are cum să trăiască atât de mult încât să vadă întoarcerea poporului lui Iehova în Israel, iar reconstruirea templului nici atât! (Ier. 25:11) Pe față i se așterne o umbră de tristețe.

² Ce dovadă de bunătate din partea lui Iehova să-i dea profetului său fidel o viziune tocmai în acest moment! Această viziune detaliată îi va aduce cu siguranță multă mângâiere și îi va reînsufleți speranța! În cadrul viziunii, Ezechiel este dus înapoi în țara sa și este așezat pe un munte foarte înalt. Aici este întâmpinat de „un om a cărui înfățișare [este] asemenea aramei”. Acesta este, de fapt, un înger, care îi prezintă lui Ezechiel întregul complex al unui templu impunător. (Citește Ezechiel  40:1-4.) Totul pare atât de real! Foarte probabil, această experiență îi întărește credința, dar, în același timp, îl copleșește și chiar îl nedumerește puțin. Deși templul pe care îl vede seamănă în multe privințe cu templul din Ierusalim, pe care îl cunoștea bine, există și diferențe mari între ele.

³ Această viziune fascinantă este descrisă în ultimele nouă capitole ale cărții Ezechiel. Mai întâi, vom vedea cum ar trebui abordată viziunea. Apoi vom afla dacă templul din viziunea lui Ezechiel este marele templu spiritual despre care a vorbit pe larg apostolul Pavel secole mai târziu. În cele din urmă, vom vedea ce a însemnat viziunea pentru Ezechiel și pentru ceilalți evrei exilați.

4. Sar hachiardeam i viziunea anda o templo ando trecuto, tha sar trebul te hachiaras-la acana?

⁴ În trecut, în publicațiile noastre s-a afirmat că Ezechiel a văzut marele templu spiritual al lui Iehova, cel despre care apostolul Pavel a scris sub inspirație în scrisoarea către evrei. * Prin urmare, pornind de la explicația lui Pavel despre tabernacol, părea logic să atribuim semnificații simbolice, de genul tip-antitip, multor detalii ale templului din viziunea lui Ezechiel. Totuși, studiul ulterior și meditarea sub rugăciune au condus la concluzia că este necesară o abordare mai simplă.

5, 6. a) Sar sicadea o Pavel umilința cana dea duma anda o tabernacolo? b) Sar daisaras te cheras sar o Pavel cana camas te hachiaras i viziunea le Ezechieloschi anda o templo?

⁵ S-ar părea că este mai înțelept să nu atribuim un sens profetic sau simbolic fiecărui detaliu al templului din viziunea lui Ezechiel. De ce? Să ne gândim, de exemplu, la următorul lucru. Când Pavel a vorbit despre tabernacol și despre templul spiritual, el a menționat lucruri specifice tabernacolului, precum vasul de aur pentru arderea tămâiei, capacul arcei și vasul de aur cu mană. Dar le-a atribuit el vreo semnificație profetică? Nu, spiritul sfânt nu l-a impulsionat să procedeze astfel. „Acum nu este momentul să vorbim în detaliu despre aceste lucruri”, a spus Pavel. (Evr. 9:4, 5) El s-a lăsat călăuzit de spiritul sfânt și a fost dispus să-l aștepte cu umilință pe Iehova. (Evr. 9:8)

⁶ Același lucru este valabil și în cazul viziunii lui Ezechiel despre templu. Și această viziune abundă în detalii. Prin urmare, în cazul în care mai sunt necesare clarificări, cel mai bine este să-l așteptăm cu umilință pe Iehova. (Citește Mica 7:7.) Dar înseamnă aceasta că spiritul lui Iehova nu a mai revărsat lumină asupra acestei viziuni? Nicidecum.

7, 8. a) Ce hachiarimos parudea-pe? b) Ce diferența si mașcar o templo anda i viziunea le Ezechieloschi hai o templo spiritualo cai dea duma o Pavel?

⁷ După cum am menționat deja, în publicațiile noastre s-a afirmat ani la rând că Ezechiel a văzut marele templu spiritual  al lui Iehova, cel despre care Pavel a scris sub inspirație în scrisoarea către evrei. Însă studiul ulterior cu privire la această viziune ne-a condus la concluzia că Ezechiel nu avea cum să fi văzut marele templu spiritual. De ce spunem aceasta?

⁸ Un prim motiv este acela că templul pe care l-a văzut Ezechiel nu corespunde explicației date de Pavel sub inspirație. Să ne gândim: Apostolul Pavel a arătat clar că tabernacolul din zilele lui Moise era o umbră, sau o reprezentare, a ceva mult mai măreț. Tabernacolul, la fel ca templul lui Solomon și al lui Zorobabel, care au fost construite după același model de bază, avea o încăpere numită „Sfânta Sfintelor”. Pavel a numit-o „un loc sfânt făcut de mâini”, explicând că era „o copie a realității”, nu realitatea însăși. Atunci care era realitatea? Cerul, după cum a explicat Pavel. (Evr. 9:3, 24) Dar aceasta a văzut Ezechiel? Cerul? Nu. Viziunea lui Ezechiel, spre deosebire de alte viziuni, nu lasă să se înțeleagă că el ar fi văzut realități cerești. (Compară cu Daniel 7:9, 10, 13, 14.)

9, 10. Ce diferența si mașcar le jertfea catar o templo anda i viziunea le Ezechieloschi hai o baro templo spiritualo anda savo dea duma o Pavel?

⁹ Există însă o diferență și mai evidentă între viziunea lui Ezechiel și descrierea lui Pavel. Este vorba despre jertfe. Ezechiel a auzit dându-se instrucțiuni detaliate poporului, căpeteniilor și preoților cu privire la jertfe. Ei trebuiau să aducă jertfe pentru propriile păcate. De asemenea, trebuiau să aducă jertfe de comuniune, din care mâncau și cei ce le aduceau, probabil în sălile de mese de la templu. (Ezec. 43:18, 19; 44:11, 15, 27; 45:15-20, 22-25) Se aduc astfel de jertfe de repetate ori în marele templu spiritual?

¹⁰ Răspunsul este simplu și clar. Pavel a explicat: „Când a venit ca mare preot al lucrurilor bune care s-au realizat deja, Cristos a intrat în cortul mai mare și mai perfect, care nu este făcut de mâini, adică nu este din creația aceasta. El a intrat în locul sfânt – nu cu sânge de țapi și de tauri tineri, ci cu propriul său sânge – o dată pentru totdeauna și a obținut pentru noi o eliberare veșnică”. (Evr. 9:11, 12) Așadar, în marele templu spiritual a fost adusă o singură jertfă, o dată pentru totdeauna. Este vorba despre jertfa de răscumpărare, oferită de cel mai de seamă Mare Preot, Isus Cristos. Nu există deci nicio îndoială: Templul din viziunea lui Ezechiel, unde sunt oferite numeroase jertfe de țapi și de tauri, nu poate fi marele templu spiritual.

11. Sostar daisaras te phenas că andel ghiesa le Ezechielosche ci sas o timpo ca o Del te sicavel ciacimata anda o baro templo spiritualo?

¹¹ Această idee ne conduce la al doilea motiv pentru care Ezechiel nu avea cum să vadă marele templu spiritual: Nu sosise timpul ca Dumnezeu să dezvăluie aceste adevăruri. Să nu pierdem din vedere că viziunea lui Ezechiel era în primul rând  pentru evreii exilați în Babilon, care se aflau sub Legea mozaică. După ce avea să se încheie exilul, ei trebuiau să se întoarcă la Ierusalim și să reconstruiască templul și altarul pentru a putea respecta cerințele Legii cu privire la închinarea curată. Apoi, ei aveau să aducă din nou jertfe acolo, ceea ce au și făcut aproape 600 de ani. Să ne gândim ce efect ar fi avut asupra evreilor viziunea lui Ezechiel dacă ea le-ar fi prezentat templul spiritual, un templu în care marele preot și-a oferit ca jertfă propria viață, toate celelalte jertfe fiind astfel anulate! Ce ar fi înțeles ei din această viziune? S-ar mai fi simțit îndemnați să respecte Legea? Iehova însă dezvăluie întotdeauna adevăruri spirituale la timpul potrivit și când slujitorii săi sunt pregătiți să le înțeleagă.

12-14. Ce phanglimos si mașcar o templo anda i viziunea le Ezechieloschi hai o templo spiritualo cai dea duma o Pavel? (Dich o chenarii „Templea diferime, sicaimata diferime”.)

¹² Atunci care este legătura dintre templul din viziunea lui Ezechiel și templul spiritual descris de Pavel? Să reținem că Pavel nu și-a bazat analiza pe templul din viziunea lui Ezechiel, ci pe tabernacolul din zilele lui Moise. Este adevărat că Pavel a menționat unele lucruri care au existat și în templul lui Solomon și al lui Zorobabel și care se regăsesc și în templul văzut  de Ezechiel. Cu toate acestea, în general, Ezechiel și Pavel s-au concentrat la aspecte diferite. * Scrierile lor nu vorbesc despre aceleași lucruri, ci se completează reciproc. În ce fel?

¹³ Legătura dintre cele două pasaje biblice poate fi sintetizată astfel: De la Pavel învățăm despre măsurile luate de Iehova în vederea închinării, iar de la Ezechiel despre normele stabilite de Iehova în vederea închinării. Pentru a arăta care sunt măsurile luate de Iehova în vederea închinării, Pavel explică semnificația anumitor caracteristici ale templului spiritual, făcând referire la marele preot, la jertfe, la altar și la Sfânta Sfintelor. Iar pentru a evidenția normele înalte ale lui Iehova în vederea închinării curate, viziunea lui Ezechiel despre templu ne oferă multe detalii care ne întipăresc în minte și în inimă lecții importante cu privire la aceste norme.

¹⁴ Având în vedere această nouă înțelegere, înseamnă oare că viziunea lui Ezechiel este mai puțin importantă pentru noi? Nicidecum! Pentru a înțelege cum ne ajută această viziune, să analizăm modul în care i-a ajutat pe evreii fideli din zilele lui Ezechiel și de după aceea.

15. a) Savo sas o mesajo profetico principalo anda i viziunea le Ezechieloschi? b) Savi si i diferența mașcar o capitolul 8 anda o Ezechiel hai le capitolea 40 ji co 48?

¹⁵ Ca să înțelegem ce a însemnat această viziune pentru evreii exilați, trebuie să ne facem o imagine de ansamblu. Să analizăm trei întrebări care ne vor ajuta în acest sens. În primul rând, care a fost mesajul profetic principal al viziunii? Simplu spus, restabilirea închinării curate. Cu siguranță, Ezechiel a înțeles clar lucrul acesta. Iehova îi arătase deja lucrurile rușinoase care se practicau la templul din Ierusalim, așa cum găsim consemnat în capitolul 8 al cărții Ezechiel. Acum Ezechiel trebuie să fi fost nespus de încântat să vadă o stare de lucruri total diferită, descrisă pe larg în capitolele de la 40 la 48. Aici nu este vorba despre o închinare coruptă, ci despre o închinare așa cum ar fi trebuit să fie: întru totul curată – un model perfect de a-i aduce închinare lui Iehova potrivit Legii mozaice.

16. Sar sicadea i viziunea le Ezechieloschi anda o templo că so phendea o Isaia but bărșența mai anglal sas ciaces?

¹⁶ Pentru a fi restabilită, sau adusă din nou la o stare corespunzătoare, închinarea la Iehova trebuia să fie înălțată. Cu mai bine de un secol înainte, profetul Isaia scrisese sub inspirație: „La sfârșitul zilelor, muntele casei lui Iehova va fi ferm stabilit deasupra vârfului munților, va fi înălțat deasupra dealurilor”. (Is. 2:2) Isaia a prezis că închinarea curată avea să fie restabilită și înălțată, ca și cum ar fi așezată pe cel mai înalt munte. Și unde se afla casa lui Iehova în viziunea lui Ezechiel? „Pe un munte foarte înalt.” (Ezec. 40:2) Astfel, viziunea lui Ezechiel a confirmat că închinarea curată avea să fie restabilită.

17. Anda so den duma le capitolea 40 ji co 48 anda o lil Ezechiel?

¹⁷ Să facem acum o scurtă trecere în revistă a celor văzute și auzite de Ezechiel, așa cum sunt consemnate în capitolele de la 40 la 48. El a văzut un înger măsurând porțile, zidurile, curțile și sanctuarul templului. (Ezec. 40–42) Apoi a avut loc un eveniment cu totul spectaculos: Iehova însuși a venit la templu cu mare glorie! El a corectat poporul răzvrătit, preoții și căpeteniile și le-a dat îndrumări. (Ezec. 43:1-12; 44:10-31; 45:9-12) Ezechiel a văzut un râu care curgea de la sanctuar și se vărsa în Marea Moartă, dând viață și binecuvântări pe unde trecea. (Ezec. 47:1-12) El a mai văzut că țara era împărțită în porțiuni precis delimitate, iar templul, locul unde se aducea închinare curată, era situat în centrul țării. (Ezec. 45:1-8; 47:13–48:35) Ce însemnau toate acestea? Evident, Iehova își asigura poporul că închinarea curată avea să fie restabilită și înălțată. El avea să binecuvânteze locul său de închinare prin însăși prezența sa, iar de la templu aveau să se reverse binecuvântări, aducând țării restabilite vindecare, viață și pace.

18. Trebulas i viziunea anda o templo hachiardi ande iech modo literalo? Explichin.

 ¹⁸ În al doilea rând, trebuia înțeleasă viziunea în sens literal? Nu. Ezechiel și ceilalți evrei exilați cărora le-a prezentat viziunea probabil și-au dat seama imediat că nu trebuia înțeleasă în sens literal. De ce? Să ne amintim că templul pe care l-a văzut Ezechiel era „pe un munte foarte înalt”. Deși lucrul acesta se armonizează cu profeția lui Isaia, nu se potrivește cu locul unde fusese altădată templul propriu-zis. Templul lui Solomon fusese situat pe muntele Moria, în Ierusalim, și tot acolo avea să fie reconstruit într-o bună zi. Dar era acesta „un munte foarte înalt”? Nu. De fapt, muntele Moria este înconjurat de alți munți cu aceeași înălțime sau chiar mai înalți. De asemenea, complexul templului văzut de Ezechiel era imens. Împreună cu zona întinsă din jurul lui, delimitată de un zid, acesta era atât de mare, încât nu avea cum să încapă pe vârful muntelui Moria. De fapt, nu ar fi încăput nici chiar în spațiul pe care îl ocupa întregul oraș Ierusalim în zilele lui Solomon! În plus, exilații cu siguranță nu se așteptau ca de la sanctuarul templului să curgă un râu propriu-zis care să se verse în Marea Moartă și să vindece acele ape lipsite de viață. Totodată, din cauza reliefului muntos al Țării Promise nu se puteau trasa hotare drepte și paralele între triburi, precum cele din viziune. Prin urmare, viziunea nu permitea o interpretare literală.

19-21. Sar trebulas i viziunea le Ezechieloschi te cherel le poporos te simțol-pe hai sostar?

 ¹⁹ În al treilea rând, ce efect trebuia să aibă viziunea asupra poporului? Meditând la normele înalte ale lui Iehova în ce privește închinarea curată, poporul trebuia să se simtă rușinat. Iehova i-a spus lui Ezechiel: „Descrie casei lui Israel templul”. Descrierea templului trebuia să fie atât de detaliată, încât israeliții să poată efectiv „să studieze planul lui”. De ce trebuia poporul să analizeze detaliile templului? După cum am văzut, nu ca să-l construiască. Mai degrabă, așa cum a spus Iehova, ei trebuiau „să se simtă rușinați din cauza nelegiuirilor lor”. (Citește Ezechiel 43:10-12.)

²⁰ Dar de ce putea această viziune să sensibilizeze conștiința celor sinceri și să-i facă să se simtă rușinați? Să observăm ce i s-a spus lui Ezechiel: „Fiu al omului, ia aminte, privește și ascultă cu atenție tot ce-ți spun despre regulile și legile templului lui Iehova”. (Ezec. 44:5) În viziune, Ezechiel a auzit de repetate ori menționându-se reguli și legi. (Ezec. 43:11, 12; 44:24; 46:14) De asemenea, i s-a amintit deseori de standardele lui Iehova, chiar și de standardul pentru lungimea unui cot și de standardul pentru greutăți. (Ezec. 40:5; 45:10-12; compară cu Proverbele 16:11) De fapt, doar în această viziune, Ezechiel folosește de peste 50 de ori termenii din limba originală pentru „a măsura” și „măsură”.

²¹ Măsuri, greutăți, legi, reguli – ce voia Iehova să transmită poporului prin toate acestea? Se pare că voia să le întipărească în minte următorul adevăr esențial: Doar el poate stabili normele în vederea închinării curate. Cei ce se îndepărtaseră de aceste norme trebuiau să se simtă rușinați. Însă în ce moduri i-a învățat viziunea pe evrei astfel de lecții? Vom analiza câteva exemple concrete în capitolul următor. Astfel, vom înțelege mai clar ce semnificație are pentru noi această viziune extraordinară.