Huti le conținutoste

Huti le cuprinsoste

Na gândisar tut prea but tute cadea sar cheren le manușa aghies

Na gândisar tut prea but tute cadea sar cheren le manușa aghies

DICHLEAN vi tu că aghies but manușa pachian că aver trebun te phiraven-pe lența mai șucar sar averența hai vi că trebul te avel lenghe dini mai but pachiv? Orichichi de but primin, von pachian că trebul te avel lenghe dino vi mai but. Le manușa cai gândin cadea gândin-pe prea but pende hai ci mulțumin-pe le buchianța cai silen. I Biblia phenel că le manușa andal palutne ghiesa va phiravena-pe cadea. (2 Tim. 3:2)

Ciaces, de cana si i lumea pi phuv si manușa cai gândin-pe prea but pende. Sar avelas, o Adam hai i Eva camle te alosaren corcore so si mișto hai so si nasul, hai cadaia andea but nasulimos le manușenghe cai cărdile pala lende. Pala șăla bărșa, o Ozia, iech rege anda Iuda, pachiaia că les siles i pachiv te phabarel tămâia ando templo, tha hohadea-pe corcoro. (2 Cron. 26:18, 19) Sa cadea, le farisei hai le saduchei pachianas că o Del trebulas te phiravel-pe mai șucar lența anda codoia că țârdenas-pe anda o Avraam. (Mat. 3:9)

Anda codoia că traisaras mașcar manușa cai gândin-pe prea but pende hai pachian anda pende ca sile varecon bare daisaras te arăsas te gândisaras sar von. (Gal. 5:26) Cadea că, daisaras te astaras te pachias că trebul te primisaras iech privilegio sau le coaver te phiraven-pe mai șucar amența. Sar daisaras te duriaras amender cado gândimos nasul le manușengo? Mai anglal, trebul te hachiaras sar dichel o Iehova le manușen cai phiraven-pe cadea. Dui principii andai Biblia va ajutina amen.

O Iehova si codo cai alosarel so trebul te primisaras. Te dichas chichiva exemplea.

  • Andi familia, o Iehova camel ca o rrom te primil pachiv pesca rromniatar, hai i rromni te primil iubirea pesche rromestar. (Ef. 5:33) Sa cadea, o Iehova phenel că o rrom hai i rromni trebul te sicaven iubirea romantico numai mașcar pende. (1 Cor. 7:3) Hai le dada hai le deia daștin ciacimasa te ajucăren penghe șiavendar te așunen lendar, tha vi le șiave trebun te primin but iubirea hai ca lengo dad hai dei te aven pașa lende ande sea le buchia. (2 Cor. 12:14; Ef. 6:2)

  • Andi congregația, le phure cai cheren phares buchi anda amende daștin ciacimasa te primin amari pachiv. (1 Tes. 5:12) Cu sea cadala, na-i lenghe dino o zuralimos te rain opral penge phrala hai pheia. (1 Pet. 5:2, 3)

  • O Del mechlea ca le guvernea manușenghe te avel-len o zuralimos te manghen love hai pachiv le manușendar opral save rain. (Rom. 13:1, 6, 7)

O Iehova del amen pherdo iubirea mai but sar meritisaras. Anda codoia că sam păcătoși, meritisaras te meras. (Rom. 6:23) Cu sea cadala, anda codoia că o Iehova sicavel caring amende peschi iubirea loialo, vo del amenghe but binecuvântări. (Ps. 103:10, 11) Vo del amen cadal binecuvântări sau privilegii anda codoia că siles iech baro lașimos. (Rom. 12:6-8; Ef. 2:8)

SO DAȘTIL TE AJUTIL AMEN TE NA ARĂSAS TE GÂNDISARAS AMEN PREA BUT AMENDE SAU TE NA GÂNDISARAS CĂ SAM MAI BARE SAR LE COAVER

Aș dur catar o phiraimos la lumeaco. Bi te das amari sama, daisaras te arăsas te pachias că meritisaras mai but sar le coaver. Prin i paramici cai phendea-la o Isus anda le manușa cai cherenas buchi hai sas-le pochinde ieche dinarosa, hachiaras chichi de sigo daisaras te arăsas te gândisaras sar i lumea. Chichiva anda codol manușa astarde te cheren buchi de teharin ji co sfârșito le ghiesesco ando baro tachimos; tha, aver, cărde buchi numai iech ceaso. Codola cai cherenas buchi sasto ghies pachianas că trebul te avel lenghe dino iech pochinimos mai baro anda i buchi cai cărde-la. (Mat. 20:1-16) Prin cadai paramici, o Isus sicadea că trebul te avas mulțumime le buchianța cai o Del camel te del-len fiesavesche.

Le murșa cai cărde buchi sasto ghies pachiaie că meritin iech pochinimos mai baro

Av mulțumime, na ajucăr te primis buchia averendar. (1 Tes. 5:18) Cher so cărdea o Pavel, cai ci ajucărdea le phralendar anda Corint te den lesche love sau aver buchia, chiar dacă vo daștilas te ajucărel cadaia. (1 Cor. 9:11-14) Trebulas te avas mulțumime anda orisavi binecuvântarea cai primisardem-la hai te na ajucăras le coaverendar te den amenghe buchia.

O apostolo Pavel ci ajucărdea le coaverendar te den lesche love

Bariar i umilința. Butivar, iech manuș cai gândil-pe prea but peste astarel te pachial că trebul te primil mai but. Tha i umilința va ajutila tut te na avel tut niciechdata cado gândimos nasul cai rimosarel tut.

I umilința le profetoschi Daniel cărdea-les te avel cuci ande le iacha le Iehovasche

Caște sicavas umilința, daisaras te las amen pala o profeto Daniel. Vo țârdea-pe anda iech familia importanto, saslo iech târno șucar hai zurales goghiaver. Daștilas te pachial că le coaver trebunas te phiraven-pe mai șucar lesa sau te avel-les mai but privilegii. (Dan. 1:3, 4, 19, 20) Cu sea cadala, o Daniel așilea umilo, hai anda codoia, o Iehova dichlea les iech manuș zurales cuci. (Dan. 2:30; 10:11, 12)

Cadea că, te na gândisaras amen prea but amende hai te așias dur catar cado gândimos nasul la lumeaco. Te bucurisaras amen mai dur catar orisavi binecuvântarea cai avel le Iehovastar anda lesco baro lașimos.