Sar te aves iech ciacio amal
SIMȚOSARDEAN vi tu că trebulas te naches corcoro prin cale ghiesa? Anda codoia că traisaras ‘timpuri phare, cai phares cheras lenghe fața’, daisaras te simțosaras amen perade hai corcore. (2 Tim. 3:1) Cu sea cadala, ci trebul te nachas corcore prin amare pharimata. I Biblia sicavel chichi de cuci si iech ciacio amal ando „ghies le pharimasco”. (Prov. 17:17)
SAR DAȘTIN TE AJUTIN LE CIACE AMALA
Ande pesche droma sar misionaro, o Pavel bucurisardea-pe catar o ajutorii pesche amalengo cai phirenas lesa. (Col. 4:7-11) Sa cadea, cana saslo phandado andi Roma, lesche amala ajutisarde-les te cherel i buchi cai sas lesche dini, tha cai vo ci daisardea te cherel-la corcoro. Sar avelas, prin o Epafrodit, le phrala hai le pheia andai congregația anda Filipi bișalde chichiva buchia cai trebunas lesche. (Filip. 4:18) O Tihic îngărdea le lilora cai scriisardea-le o Pavel anda chichiva congregații. (Col. 4:7) Cadea, anda codoia că ajutisarde-les le amala, o Pavel daisardea te cherel peschi buchi anda o Del, chiar cana sas-lo phandado chăre sau ando phandaimos. Tha so daisaras te phenas anda amare ghiesa? Sar daștis tu te aves iech ciacio amal?
Le exemplea anda amare ghiesa sicaven chichi de importanto si te avas ciace amala. I Elisabet, iech pioniera regularo andai Spania, phenel sar ajutisardea-la iech anda lache amala cana nachlea prin phare ghiesa. Cana lachi dei pelea nasfali catar o cancero, codoi phei bișaldea la Elisabethache mai but mesajea cai zuriarde-la hai ande save sas verseta biblico. I Elisabet phenel: „Codol mesajea dine man i zor te daștiv te jiav mai dur ande fiesavo ghies hai te na simțov man corcori”. (Prov. 18:24)
Daisaras te zuriaras amare amalimata amare phralența hai pheianța cana cheras buchi ande iech than andai congregația. Sar avelas, daștis te îngăres la mașinasa ieche phrales sau iecha pheia mai phuri ca le întruniri sau andi predicarea? Dacă da, daștil-pe că cadal ocazii va zuriarena tumen hai va cherena tumen fericime. (Rom. 1:12) Tha, sar daștis te aves iech ciacio amal anda le phrala hai pheia cai ci daștin te jian avri anda o chăr?
AV IECH CIACIO AMAL ANDA CODOLA CAI CI DAȘTIN TE JIAN AVRI ANDA O CHĂR
Anda codoia că chichiva sile zurales nasfale sau silen aver probleme, ci daștin te aven ca i sala le Regatoschi ca le întruniri. Prin cadaia nachel vi o David, cai pelea nasfalo catar o limfomo. Mai but sar șiov șiona, o David cherdea chimioterapia, hai ande cadal șiona, vo hai leschi rromni, i Lidia, așunde i întrunirea prin interneto.
Sar ajutisarde-len lenghe amala andai congregația? Pala fiesavi întrunirea, chichiva cai sas andi sala le Regatoschi, cărde phenghe iech țâra timpo caște den duma lența prin videoconferința. Sa
cadea, cana o David hai i Lidia denas răspunsuri, le phrala bișalenas lenghe chichiva mesajea cai zuriarenas-len pala i întrunirea. Sar ajutisarde-len cadal buchia? O David hai i Lidia ci mai simțosarde-pe cadea de corcore.Daisaras te șioas amenghe andi goghi te predichisaras ieche phralesa sau iecha pheiasa cai ci daștil te jial avri anda o chăr? Cana paruvas iech țâra amaro programo, sicavas că ci bâstras codolen cai nachen prin cadal pharimata. (Prov. 3:27) Daisaras, sar exemplo, te șioas amenghe andi goghi te scriisars lila sau te predichisaras prin o telefono ande iech than lența. Le phure de congregație daștin te cheren vareso ca le întruniri andai predicarea te aven vi po interneto. O David hai i Lidia mulțumisarde anda ilo anda cadai buchi. O David phenel: „Cadai țâni buchi, că somas ande iech than amare grupasa andai predicarea anda iech țâra timpo hai iech țâni discuția hai iech țâno manglimos, zuriarde man zurales but”. Sa cadea, daștis te gândis tut te sichios poiechdata che elevosa ca iech phral sau iech phei cai ci daștil te jial avri anda o chăr. Tha, mai anglal, trebul te pușes codole phrales daca camel vi vo cadaia.
Cana cheras iech buchi ande iech than le phralența cai nachen prin pharimata daisaras te dichas lenghe șucar calități hai vi te pașioas lendar. Sar avelas, cana diches chichi de mișto daștin te den duma anda o lil le Devlesco caște arăsăn co ilo le manușengo, daștil-pe că va avela te diches-len vi mai cuci. Sa cadea, cana ajutis len andel buchi spiritualo, daștil-pe că va avena tut mai but amala. (2 Cor. 6:13)
O Pavel simțosardea-pe zuriardo cana lesco amal, o Tit, sas-lo pașa leste. (2 Cor. 7:5-7) Cadai relatarea anel amenghe amintea că daisaras te zuriaras amare amalen na numai prin so phenas, tha vi cana beșas lența hai ajutisaras-len varesosa. (1 Ioan 3:18)
AV IECH CIACIO AMAL ANDEL PERSECUȚII
Amare phrala hai pheia andai Rusia sile exemplea anda ciace amala cai jianen te zuriaren-pe iech averes. Mașcar lende si vi o Serghei hai leschi rromni, i Tatiiana. Pala so le polițiști rodine ande lengo chăr, von sas-le îngărde ca i secția caște den duma angla aver polițiști. Von mechle i iechto data la Tatiiana te jial caring chăre. O Serghei phenel: „Sigo pala so i Tatiiana arăslea chăre, iech phei tromani avilea ca amaro udar. Pala codoia, but phrala avile caște ajutin amen te lașiaras amare buchia ando chăr”.
O Serghei mai phenel: „Sea o timpo ciailea man so phenel-pe ando Proverbe 17:17: «Iech ciacio amal iubil sea o timpo hai si iech phral cai cărdilo anda o ghies le pharimasco». So phenel-pe ande cado verseto cărdilea vi mai ciacio ande cadal phare ghiesa cana nachleam prin persecuții hai cana sas manghe pharo te așiav zuralo corcoro. O Iehova dea manghe amala tromane, cai sas-le pașa mande hai cai sas-le gata te ajutin man cana le buchia avenas te cărdion vi mai nasul”.
Cana nachas prin sea mai but pharimata, va trebula amenghe amala cai te așen pasa amende. Hai ando baro necazo, va avela amen nevoia lendar vi mai but. Cadea că, te cheras sea so daisaras caște cărdioas încă de acanara ciace amala! (1 Pet. 4:7, 8)