1. So phari buchi trebul te cheras savore?

 ANDE fiesavo ghies trebul te alosaras. Chichiva alosarimata ci sile cadea de phare, sar avelas so va avela te has hai cana va avela te sovas. Tha, si buchia cai si amenghe pharo te alosaras-len. Le alosarimata cai cheras-len daștin te zuriaren sau te rimosaren amaro sastimos, amari fericirea, amari familia hai amari închinarea cai anas-la le Iehovasche. Camas ca le alosarimata cai cheras-len te anen miștimata amenghe hai amara familiache. I mai importanto buchi si ca amare alosarimata te aven cuci andel iacha le Iehovasche. (Rom. 12:1, 2)

2. Save buchia ajutin amen te cheras lașe alosarimata?

² Daștis te alosares goghiaver cana: 1) jianes chichi mai but buchia, 2) gândisares tut sar dichel o Iehova le buchia hai 3) gândisares tut mișto so te cheres. Mai dur va avela te dichas trin buchia cai ajutin amen te cheras lașe alosarimata tha vi sar ajutil amen o discernământo ande cadai buchi. (Prov. 2:11)

RODE TE JIANES CHICHI MAI BUT BUCHIA

3. So exemplo ajutil amen te hachiaras sostar trebul te jianas chichi mai but buchia angla so te cheras iech alosarimos?

³ I dintuni buchi cai trebul te cheras-la caște alosaras mișto si te jianas chichi mai but buchia. Sostar si important cadaia? Gândisaren tumen că iech manuș siles iech baro nasfalimos hai jial co doctoro. Va alosarela o doctoro te del lesche iech tratamento angla so te dichel so duchal-les hai te șiol lesche  pușimata? Jianas ciaces că nici. Cana prinjianes mișto le buchia angla so te cheres iech alosarimos, va avela te diches că che alosarimata va avena mai lașe. Tha, sar daștis te jianes chichi mai but buchia?

4. Cadea sar phenel-pe ande le Proverbe 18:13, so daștis te cheres caște jianes chichi mai but buchia? (Dich vi i imaginea.)

⁴ Butivar, le pușimata ajutin amen te jianas but buchia. Sar exemplo, te gândisaras amen că sam acharde ca iech destinderea. Va avela te jias? Dacă ci jianes so va cherela-pe code hai caste trebul te jias, trebulas te pușes tut: „Cai hai cana va avela cadai destinderea? Sode manușa va avena code? Con va lela sama ca sea le buchia te jian mișto? Con va avela code? So buchia va avena te cheren-pe code? Va avela pimos?” O răspunso che cadal pușimata va ajutina tut te cheres iech lașio alosarimos. (Citisar Proverbe 18:13.)

5. So trebul te cheres pala so jianes chichi mai but buchia?

⁵ Pala so jianes chichi mai but buchia, gândisar tut mișto hai cher tuche andi goghi iech imaginea. Sar exemplo, so va avela te cheres dacă jianes că code va avena manușa save ci len-pe pala le sicaimata la Bibliache hai chonic ci va lela sama chichi de but pimos va piena le manușa? Pachias că code daștil te arăsăl te cheren-pe buchia lajiavune? (1 Pet. 4:3) So va avela te cheres dacă jias ca i destinderea hai ci va mai avela te arăses ca i întrunirea sau andi predicarea? Pala so jianes chichi mai but buchia hai daștis te cheres tuche iech  imaginea andi goghi, va avela te cheres iech lașio alosarimos. Tha, mai trebul te cheres vareso. Jianes sar diches tu le buchia. Tha puș tut sar dichel o Iehova cadaia. (Prov. 2:6)

GÂNDISAR TUT SAR DICHEL O IEHOVA LE BUCHIA

6. Cadea sar phenel ando Iacov 1:5, sostar trebul te mangas le Iehovas te ajutil amen?

⁶ Mang le Iehovas te ajutil tut te hachiares sar dichel vo le buchia. Vo phendea că va dela amen goghiaverimos caște hachiaras dacă so alosaras si mișto ande lesche iacha. Vo del cado goghiaverimos „fiesavesche anda sasto ilo hai bi te doșarel-les”. (Citisar Iacov 1:5.)

7. Sar daștis te jianes sar dichel o Iehova iech buchi? Phen iech ilustrarea.

⁷ Pala so manglean le Iehovas te ajutil tut, le sama te diches lesco răspunso. Te phenas că san ande iech than hai hasardilean, daștil-pe că va avela te manghes ajutorii varecastar cai beșel ande codo than. Tha va avela te tiliares angla so te del tuche o răspunso? Ciaces că na. Va avela te așunes atento so phenel tuche te cheres. Sa cadea, pala so manglean goghiaverimos le Iehovastar, de chi zor caște hachiares o răspunso pala le sicaimata la Bibliache save daștis te folosis-len ande codoi situația. Sar avelas, angla so te alosares te jias varecaste cai achardea tut ca iech destinderea, cadea sar dichleam mai anglal, daștis te diches  so phenel i Biblia anda le chefuri, amalimata nasul hai că si mai important te cheras buchi ando Regato le Devlesco sar te cheras so ciaiol amen. (Mat. 6:33; Rom. 13:13; 1 Cor. 15:33)

8. So daștis te cheres cana si tut nevoia ajutorostar caște araches le buchia cai trebul te jianes-len? (Dich vi i imaginea.)

⁸ Tha, poiechdata, daștil-pe că si amen nevoia ajutorostar caște arachas le buchia cai trebul te jianas-len. Daisaras te mangas sfato ieche phralestar sau pheiatar cai silen iech amalimos chidino le Iehovasa. Sa cadea, le rodimata cai cheres len corcoro andai Biblia va ajutina tut but. Ande amare instrumentea ando sicaimos, sar avelas O Ghido de cercetare anda le Martori le Iehovasche hai Versete anda i viața sar creștini daștis te araches but buchia. Cana sichios, na bâstăr că so trebul te cheres si te alosares so ciaiol le Iehovas.

9. Cathar daștis te jianes că so alosardean si so ciaiol le Iehovas? (Efeseni 5:17)

⁹ Cathar daștis te jianes dacă so alosardean si so ciaiol le Iehovas? Mai anglal, trebul te prinjianes mișto le Iehovas. I Biblia phenel: „O prinjianimos Codolesco Preasfânto si hachiarimos”. (Prov. 9:10) Cadea că, caște avel tut o ciacio hachiarimos, trebul te prinjianes mișto le calități le Iehovasche, lesco scopo, tha vi le buchia cai iubil-len hai le buchia cai dichel-len iachența nasul. Daștis te pușes tut: „Pala le buchia cai prinjianav-len anda o Iehova, so alosarimos daștiv te cherav caște ciaiol-les?”. (Citisar Efeseni 5:17.)

10. Sostar si mai importanto le sicaimata la Bibliache sar le tradiții amara familiache hai i cultura ande savi barileam?

¹⁰ Caște avas mișto dichle le Iehovastar, poiechdata, trebul te cheras buchia cai holiaren amare pașarden. Sar exemplo, chichiva dada hai deia, anda codoia că camen so si mai mișto anda lenghi șei, phenen lache te lel pesche ieche barvale rromes, chiar dacă les nai-les iech amalimos chidino le Iehovasa. Si vareso normalo ca o dad hai i dei te camen iech viața lași phenghe șeiache, tha con va ajutila-la te avel-la iech amalimos chidino le Iehovasa? Sar dichel o Iehova cadal buchia? Arachas o răspunso ando Matei 6:33, cai zuriarel amen ‘te rodas sea o timpo te șioas po iechto than andi amari viața o Regato’. Chiar dacă camas te sicavas pachiv amare dadenghe hai codolenghe mașcar save traisaras, camas mai but sar oriso te bucurisaras o ilo le Iehovasco.

GÂNDISAR TUT MIȘTO

11. Pala sar phenel-pe ando Filipeni 1:9, 10 savi calitatea va ajutila tut te gândis tut mișto so va avela te alosares?

¹¹ Pala so hachiares andai Biblia sar dichel o Iehova le buchia, trebul te gândis tut mișto so va avela te alosares. (Citisar Filipeni 1:9, 10.) O discernământo daștil te ajutil tut te diches de mai anglal so daștilas te întâmplol-pe pala fiesavo alosarimos cai daștis te cheres-les. Poiechdata, va avela tuche ușoro te jianes so te alosares. Tha, na de fiesavi data va avela cadea. O discernământo va ajutila tut te cheres lașe alosarimata chiar cana daștilas te avel pharo.

12, 13. Sar daștil te ajutil tut o discernământo te alosares mișto iech than buchiaco?

¹² Te phenas că rodes tuche iech than buchiaco caște daștis te les sama chia familiatar. Araches dui thana cai te cheres buchi. Beșes hai gândis tut ca sea le buchia, sar avelas, so buchi va avela te cheres, sode timpo va avela te așes code hai sode timpo cheres po drom. Vi le dui thana buchiache sile lașe anda iech creștino. Tha, daștil-pe că va avela te cames mai but iech anda lende anda codoia că ciaiol tut mai but codoi buchi sau den tut mai but  love. Cu sea cadala, angla so te alosares, trebul te jianes mai but buchia anda codo than buchiaco.

¹³ Sar avelas, ci mechel tut te arăsăs ca le întruniri iech anda cadal thana buchiache? Va ciorela anda o timpo cana beșen sar familia caște zuriaren tumaro amalimos le Iehovasa hai te pașion iech averestar? O răspunso cadale pușimatande va ajutila tut te șios „le buchia mai importanto” adică i închinarea hai so trebul chia familiache mai opral sar le love. Cadea, o Iehova va dela tut but miștimata anda codoia că cărdean iech lașio alosarimos.

14. Sar ajutil amen o discernământo hai i iubirea te na cheras averen te peren catar o ciacimos?

¹⁴ O discernământo va ajutila amen te gândisaras amen sar va simțona-pe le coaver pala so cheras iech alosarimos. Cadea, ci va avela te cheras chanicas „te perel catar o ciacimos”. (Filip. 1:10) Si importanto te cheras cadaia vi cana alosaras sar hureavas amen hai sar te cheras amare bala. Sar exemplo, daștil-pe că  ciaiol amen te huriavas amen sau te lașiaras amare bala ande iech anumime felo. Tha, daștilas cadaia te holiarel varecas andral sau avreal i congregația? O discernământo va ajutila amen te sicavas pachiv caring so si ande lengo ilo. Hai i iubirea va cherela amen te rodas ‘o miștimos . . . averengo’ hai vi te avas umili. (1 Cor. 10:23, 24, 32; 1 Tim. 2:9, 10) Cadea amare alosarimata va sicavena iubirea hai pachiv caring aver.

15. So daștis te cheres angla so te les iech alosarimos importanto?

¹⁵ Cana trebul te alosares vareso importanto, beș hai gândisar tut mai anglal so va trebula te cheres pala codoia. O Isus sicadea amen te beșas mai anglal hai ‘te gândisaras amen chichi love trebun amen’. (Luca 14:28) Cadea că, gândisar tut sode timpo hai love va trebula te des, tha vi so phari buchi va avela te cheres. Poiechdata, daștis te des duma chia familiasa caște dichen ande iech than so trebul te cherel fiesavo caște daștis te cheres so alosardean. Sostar si mișto anda tute te cheres cadaia? Daștil-pe că va avela te diches chichiva buchia cai trebul te paruves-len anda chio alosarimos sau că daștis te cheres aver alosarimos mai lașio. Hai cana pușes chia familia hai așunes so phenen tuche von, va camena te ajutin tut mai but te cheres so alosardean. (Prov. 15:22)

CHER IECH LAȘIO ALOSARIMOS

16. So buchia va ajutina tut te cheres iech lașio alosarimos? (Dich vi o chenaro „ Sar te cheres alosarimata goghiaver?”.)

¹⁶ Dacă cărdean le buchia cai phenen-pe ande cado articolo, san pregătime te cheres iech lașio alosarimos. Jianes sea le buchia cai trebun tuche hai dichlean le sicaimata la Bibliache cai va ajutina tut te cheres iech alosarimos cai ciaiol le Iehovas. Acana, daștis te manghes le Iehovas te binecuvântil chio alosarimos.

17. Savi si i mai importanto buchi cai ajutil tut te cheres iech lașio alosarimos?

¹⁷ Chiar dacă ji acana cărdean but lașe alosarimata, na bâstăr că, caște daștis te cheres iech lașio alosarimos, trebul te na pachias tut ande chio goghiaverimos sau ande le buchia prin save nachlean, tha po goghiaverimos le Iehovasco. Numai vo daștil te del amen sea so trebul amenghe caște avas goghiaver, sar avelas o prinjianimos, o hachiarimos hai o discernământo. (Prov. 2:1-5) Hai o Iehova daștil te ajutil tut te cheres alosarimata cai sile pala lesco ilo. (Ps. 23:2, 3)