1. So judecata va avela na pa but timpo?

 ANDEL ghiesa ande save traisaras, va paruvena-pe bare buchia! Na pa but timpo, o Isus va judechila fiesave manușes cai trail pi phuv. Vo sicadea so buchia va avena angla te astarel cadai judecata. O Isus phendea caring pesche discipoli so buchia va sicavena că vo si cathe angla „o phandaimos cadale sistemosco”, chiar dacă le manușa ci va daștina te dichen-les. (Mat. 24:3) Cadai profeția arachel-pe ando Matei, le capitolea 24 hai 25, sau andel lila biblico cai den duma anda sa codoi buchi, sar avelas, Marcu, o capitolo 13, hai Luca, o capitolo 21.

2. Pa soste va avela te das duma ande cado articolo hai sostar ajutil amen cadaia?

² O Isus phendea trin paramicia cai ajutin amen te avas gata te nachas prin le ghiesa cai va avena. Von ajutin amen te las sama. Cadal trin paramicia den duma anda le bacrea hai le buznea, anda le bare șeia goghiaver hai codola bi goghiaco hai anda le talanți. Anda cadal paramicia, va avela te hachiaras că fiesavo manuș si judechime pala le buchia cai cherel-len. Mai dur, va avela te das duma anda cadal trin paramicia hai va avela te dichas so daisaras te sichioas anda lende. Mai anglal, va avela te das duma anda i paramici anda le bacrea hai buznea.

LE BACREA HAI LE BUZNEA

3. Cana va judechila o Isus le manușen?

³ Andi paramici anda le bacrea hai le buznea, o Isus phendea că va judechila le manușen pala so cărde von cana așunde i  vestea lași hai pala sar ajutisarde lesche phralen machle. (Mat. 25:31-46) Ando „baro necazo”, chiar angla te astarel o Armaghedono, vo va alosarela con si le bacrea hai con si le buznea. (Mat. 24:21) Cadea sar iech păstoro șiol de iech rig le bacrea hai de aver rig le buznea, sa cadea o Isus va șiola de iech rig codolen cai așen pherde pachiamos pașa pesche phrala machle, hai de aver rig codolen cai ci cheren cadaia.

4. Cadea sar phenel-pe ando Isaia 11:3, 4, sostar daisaras te pachias ciaces că o Isus va judechila le manușen pherdo ortomos? (Dich vi i imaginea.)

⁴ Le profeții andai Biblia sicaven amen că o Iehova șiutea judecătoro le Isusos hai vo va judechila pherdo ortomos. (Citisar Isaia 11:3, 4.) Vo dichel so cheren le manușa, so gândin, so phenen hai vi sar phiraven-pe lesche phralența machle. (Mat. 12:36, 37; 25:40) O Isus va jianela vi con sas pașa lesche phrala machle hai sar ajutisarde-len te cheren penghi buchi. a Iech anda le mai bare buchia cai daștil te cherel-la iech manuș caște ajutil codolen machle si te ajutil-len te cheren i predicarea. Codola cai ajutisarde-len va avena judechime sar „orta” hai va daștina ‘te train anda sea o timpo’ pi phuv. (Mat. 25:46; Rev. 7:16, 17) So ghiesa șucar va avena anda codola cai așen pașa o Iehova sea le ilesa! Dacă ci va mechena le Iehovas ando baro necazo hai vi pala codoia va așena pașa leste, lenghe anava va avena scriime anda sea o timpo ando „lil la viațaco”. (Rev. 20:15)

5. So sichioas andai paramici cai del duma andal bacrea hai buznea hai anda caste sas phendi?

⁵ Sicav că san loialo hai fidelo. O sicaimos andai paramici le Isusoschi cai del duma andal bacrea hai buznea, si mai but anda le creștini cai silen i speranța te train anda sea o timpo pi phuv. Von sicaven pengo pachiamos cana ajutin le phralen le Cristososche andi predicarea, tha vi cana așunen pherde pachiamos so phenen codola anda o țâno grupo phralengo machle cai alosardea-len o Isus. (Mat. 24:45) Cu sea cadala, vi le creștini cai silen speranța te jian ando cerii trebun te len sama anda so phendea-pe ande cadai paramici. Sostar? Anda codoia că o Isus dichel vi lengo phiraimos, so gândin hai so den duma. Vi von trebun te sicaven că așen fidelo. Mai but, o Isus phendea aver dui paramicea cai ajutin le creștinen machle te len sama. Vi cadala arachen-pe ando Matei, o capitolo 25. Mai dur, va avela te sichioas anda i paramici cai del duma anda le bare șeia goghiaver hai codola bi goghiaco.

LE BARE ȘEIA GOGHIAVER HAI CODOLA BI GOGHIACO

6. Sar sicade că sile goghiaver panji anda le bare șeia andai paramici le Isusoschi? (Matei 25:6-10)

⁶ Ande cadai paramici, o Isus del duma anda deș bare șeia cai ajucărenas le jamutres. (Mat. 25:1-4) Sea le bare șeia camenas te aven co abiav le jamutresco. O Isus phendea anda panji bare șeia că sile „goghiaver”, hai anda le coaver panji că sile „bi goghiaco”. Le bare șeia goghiaver line sama te aven pregătime hai te ajucăren le jamutres orichichi trebulas, chiar cana vo avelas ando mașcar la ratiaco. Cadea că, von andine lămpi uleiosa caște avel-len lumina andi riat. Von chiar andine mai but uleio, caște arăsăl lenghe dacă o jamutro ci avelas sigo. Von sas-le pregătime caște na merel i iag anda lenghe lămpi. (Citisar Matei 25:6-10.) Cana o jamutro arăslea, le bare șeia goghiaver găle andre co abiav. Sa cadea, le creștini machle cai len sama te aven pregătime hai așen fidelo ji cana va avela o Cristos, va avena judechime sar manușa  orta cai va daștina te jian pașa o Jamutro, o Isus, ande pesco Regato cerisco. b (Rev. 7:1-3) Tha so si codole panji bare șeianța bi goghiaco?

7. So sas codole panji bare șeianța bi goghiaco hai sostar?

⁷ Na cadea sar le bare șeia goghiaver, le coaver panji bi goghiaco ci sas-le pregătime cana o jamutro arăslea. I iag anda lenghe lămpi sas te merel hai le bare șeia ci andine lența mai but uleio. Cana așunde că o jamutro avelas te arăsăl, von trebunas te jian te chinen uleio. Tha o jamutro arăslea angla te aven von parpale. Cana vo avilea, „le bare șeia cai sas gata găle andre lesa co abiav hai o udar sas phandado”. (Mat. 25:10) So cărdea o jamutro cana le bare șeia bi goghiaco avile parpale hai camle te aven andre? Vo phendea: „Ci prinjianav tumen!”. (Mat. 25:11, 12) Codol bare șeia bi goghiaco ci sas-le pregătime te ajucăren le jamutres ji cana trebulas. So daștin te sichion le creștini machle anda cadai paramici?

8, 9. So daștin te sichion le creștini machle andai paramici le bare șeianța? (Dich vi i imaginea.)

⁸ Sicav că san pregătime hai că les sama. Prin cadai paramici, o Isus ci phendea că va avena dui grupuri creștinengo machle: chichiva cai avenas pregătime cana va avela o phandaimos cadala lumeaco hai aver cai ci sile pregătime. Vo camlea te sicavel so va avela codolența machle save ci sile pregătime te așen fidelo hai te na mechen-pe ji co sfârșito. Von ci avenas te primin pengo pochinimos. (Ioan 14:3, 4) Trebul te las sama ciaces! Chiar cana amari speranța si te traisaras pi phuv sau ando cerii, savore trebul te încăras conto catar o sicaimos andai paramici le bare șeianța. Savore trebul te las sama hai te avas pregătime te na mechas amen, ji cana va avela chosli cu sea cadai lumea. (Mat. 24:13)

⁹ Pala so phenel i paramici anda le bare șeia, cai sicavel amen că trebul te avas pregătime hai te las sama, o Isus phenel aver paramici, anda le talanți. Cadaia camel te sicavel amen că trebul te das amari zor te cheras sea so daisaras andi buchi le Iehovaschi.

 LE TALANȚI

10. Sar dui anda le sclavi sicade că sile fideli? (Matei 25:19-23)

¹⁰ Andi paramici andal talanți, o Isus dea duma anda trin sclavi: dui anda lende cărde mișto penghi buchi hai iech nici. (Mat. 25:14-18) Le dui sclavi sicade că sile fideli anda codoia că cărde phares buchi anda lengo stăpâno. Angla te tiliarel ande aver them, vo dea lenghe mai but talanți – sas but love ande codol ghiesa. Le dui sclavi cai cărde mișto penghi buchi sas-le vreanico hai folosisarde le love goghiaverimasa. So miștimos sas-len? Cana lengo stăpâno avilea parpale, von butiarde dui-var le love. Lengo stăpâno așardea-len hai achardea-len ‘te bucurin-pe ande iech than lesa’. (Citisar Matei 25:19-23.) Tha so sas le sclavosa cai ci cărdea mișto peschi buchi? So cărdea vo le lovența cai sas lesche dine?

11. So întâmplosardea-pe le sclavosa „chandino” hai sostar?

¹¹ O trinto sclavo primisardea iech talanto, tha vo sas-lo „chandino”. Chiar cana lesco stăpâno ajucărelas-pe ca vo te folosil goghiaverimasa codo talanto, vo șiutea-les andi phuv. Cana o stăpâno avilea parpale, ci sas-les te del chanci mai but, numai codo talanto cai sas lesche dino. Sar phiradea-pe codo sclavo ci sas mișto. Ando than te manghel pesche iertarea că ci cărdea mai but love anda pesco stăpâno, vo doșardea pesche stăpânos hai phendea că si iech manuș cai ajucărelas prea but lestar. Anda codoia, codo sclavo ci sas dichlo lașe iachența pesche stăpânostar. Mai but sar cadaia, o talanto sas lino lestar hai vo sas-lo dino avri anda o chăr pesche stăpânosco. (Mat. 25:24, 26-30)

12. Con si ande amare ghiesa le dui sclavi fidelo?

¹² Le dui sclavi fidelo si le creștini machle cai slujin le Iehovasche pherde pachiamos. O Stăpâno, o Isus, acharel-len ‘te bucurin-pe ande iech than lesa’. Von primin pengo pochinimos ando cerii, adică o dintuno jiuvindimos. (Mat. 25:21, 23; Rev. 20:5b) Tha o chandino sclavo si iech exemplo nasul anda le creștini machle, cai ajutil-len te len sama. Sar?

13, 14. So sichion le creștini machle andai paramici anda le talanți? (Dich vi le imagini.)

 ¹³ Sicav că des sea chi zor andi buchi le Iehovaschi. Anda le paramicea anda le talanți hai le bare șeia, o Isus ci camlea te phenel că codola machle avenas te arăsăn chandine. Mai but, vo camlea te sicavel sar arăsănas cadala dacă lengo ilo ci mai țârdelas-len te cheren i buchi le Devleschi. Dacă cherenas cadaia, von ci mai ‘arăsănas ciaces ca soste sas acharde hai alosarde’ hai ci mai daștinas te jian nici ando Regato le cerurengo. (2 Pet. 1:10)

¹⁴ Le paramicea phende le Isusostar sicaven că sea le creștini machle trebun te aven pregătime hai te len sama, tha vi te den penghi zor te cheren i buchi le Iehovaschi. Tha mai phendea o Isus vi aver buchia caște ajutil le creștinen machle te len sama? Da. Vi ando Matei 24:40, 41 vo dea duma anda i palutni judecata le creștinenghi machle.

CON „VA AVELA LINO”?

15, 16. Cadea sar phenel-pe ando Matei 24:40, 41, sostar le creștini machle trebun te len sama?

¹⁵ Angla te phenel le trin paramicea, o Isus dea duma pa iech palutni judecata le creștinenghi machle. Cadaia avelas te sicavel con sas dichlo lașe iachența le Isusostar. Vo dea duma anda dui manușa cai cherenas buchi po câmpo, hai vi anda dui jiuvlea cai hurdiarenas ghiv ande iech than. Vi le murșa hai vi le jiuvlea fal-pe că cheren sa codoi buchi, tha o Isus phendea că „iech va avela lino hai o coaver mechlo cothe”. (Citisar Matei 24:40, 41.) Pala codoia, phendea pesche manușenghe: „Cadea că, așen uștiade hai len sama, anda codoia că ci jianen ande savo ghies avel tumaro Rai”. (Mat. 24:42) O Isus phendea sa codoi buchi vi pala i paramici anda le bare șeia. (Mat. 25:13) Si vroiech phanglimos mașcar so phendea o Isus? Da. Numai le creștini cai sile ciaces machle hai încăren zuralo pengo pachiamos ‘va avena line’ le Isusostar ando Regato le cerurengo. (Ioan 14:3)

¹⁶ Sicav că les sama. Niciech creștino machlo cai ci lel sama pe pesco amalimos le Iehovasa ci va avela ‘chidino ande iech than codolența alosarde’. (Mat. 24:31) Mai but, cado sfato si vi anda le manușa le Iehovasche cai silen i speranța te train pi phuv. Cadea că, savore trebul te cheras so phendea o Isus: te las sama hai te așias fidelo.

17. Sostar ci trebul te daras dacă o Iehova alosardea ande amare ghiesa te machel spiritosa sfânto vi avere creștinen?

¹⁷ Anda codoia că arăsleam te prinjianas mișto le Iehovas, pachias ciaces că sea so cherel vo si ciacio. Ci daras dacă o Iehova alosardea ca, andel palutne bărșa, te machel spiritosa sfânto vi avere creștinen. c Anas amenghe amintea vi i paramici anda i răz cai phendea-la o Isus, cana chichiva cai cherenas buchi avile co ceaso 11. (Mat. 20:1-16) Chiar cana von sas-le acharde te cheren buchi co sfârșito le ghiesesco, von sas-le pochinde sa cadea sar le manușa cai cherenas buchi de teharin. Sa cadea, vi le creștini machle, oricana sile alosarde, von va primina pengo pochinimos te jian ando cerii dacă așen fidelo.

TE AȘUNAS CANA PHENEL-PE TE LAS SAMA!

18, 19. So sichileam andal paramicia cai dichleam-len ande cado articolo?

¹⁸ So dichleam ande cado articolo? Codola cai silen i speranța te train veșnico pi phuv sichile andai paramici le buzneanța hai bacreanța sostar si importanto te așen fidelo hai loialo le Iehovasche acana hai ando baro necazo, cai va avela na pa but timpo. Atunci, o  Isus va judechila codolen fideli sar manușa cai va primina i viața veșnico. (Mat. 25:46)

¹⁹ Sa cadea, sichileam anda dui paramicia cai ajutin codolen machle te len sama. Andai paramici le bare șeianța goghiaver hai bi goghiaco, o Isus sicadea că panji anda lende sicade că sile goghiaver. Von sas-le gata te ajucăren le jiamutres orichichi trebulas. Tha le bare șeia bi goghiaco ci sas-le pregătime. Cadea că, o jiamutro ci mechlea-len te jian andre co abiav. Vi amen trebul te avas gata te ajucăras, orichichi trebul, ca o Isus te anel o sfârșito cadala lumeaco. Pala codoia, andi paramici andal talanți, dichleam că le dui sclavi fideli sicade că cărde mișto penghi buchi. Von cărde phares buchi anda lengo stăpâno, cadea că sas-le dichle lașe iachența lestar. Tha o stăpâno dichlea jiungales le sclavos cai ci cărdea buchi. So sichioas anda cadai paramici? Trebul te das amari zor te cheras sea so daisaras andi buchi le Iehovaschi ji cana va avela chosli cu sea cadai lumea nasul. Sa cadea, dichleam că codola machle trebul te len sama caște aven line co cerii le Isusostar, cai va primina pengo pochinimos. Von abia ajucăren te jian pașa o Isus ando cerii! Pala o Armaghedono, le creștini machle va avena i bori co abiav le Bacrișesco. (2 Tes. 2:1; Rev. 19:9)

20. Sar va pochinela o Iehova codolen cai așunen te len sama?

²⁰ Chiar cana i judecata le Iehovaschi pașiol sigo, na-i sostar te daras! Dacă așias lesche fidelo, amaro Dad andal ceruri va dela amen „o zuralimos cai si mai baro sar oriso”, cadea că va avela te daisaras ‘te așias ande pânrănde angla o Șiav le Manușesco’. (2 Cor. 4:7; Luca 21:36) Chiar cana si amen i speranța te traisaras ando cerii sau pi phuv, o Iehova va dichela amen lașe iachența cana las sama le buchiandar cai sichileam-len andal paramicia le Isusosche. Anda codoia că o Iehova si zurales lașio amența, amare anava va avena scriime ando lil la viațaco. (Dan. 12:1; Rev. 3:5)