Cărdilem ando bărș 1934. Mânro dad hai mânri dei muchisaile anda i Elveția ando Timmins, iech foro cai but manușa cherenas buchi sar minieri anda Ontario, Canada. Cam ando bărș 1939, mânri dei astardea te citil i revista o Turno de veghe hai te jial ca le întruniri le Martorenghe le Iehovasche. Voi lea sama ca me hai mânre șiov phrala hai pheia te jias lasa ca le întruniri. Na pa but timpo, voi boldea-pe sar Martora le Iehovaschi.

Mânro dad ci dichlea lașe iachența so cărdea voi, tha mânri dei iubilas but o ciacimos hai ci camelas te mechel-pe. Voi așilea pașa o Iehova vi cana amari buchi anda i predicarea sas așadi ande Canada co începuto la bărșengo ’40. Mânri dei sicadea sea o timpo pachiv hai lașimos mânre dadesche , chiar cana vo delas lache duma zurales nasul. Laco phiraimos șucar ajutisardea vi man hai vi mânre phralen te alosaras te slujisaras le Iehovasche. Samas voime cana amaro dad parudea-pe hai cărdilea mai lașio amența.

Ando milai le bărșesco 1950, gălem co Congreso „O Bariarimos la teocrațiaco” anda o New York. Pala so prinjiandem phrala anda sea le thana la phuveache hai așundem so phenenas codola cai cărde i Școala Galaad, sar denas duma pherde bucuria, camlem vi me te cherav mai but anda o Iehova. Camlem mai but sar oricana te astarav o servicio cu timp integral. Cana arăslem chăre, cărdem iech cererea anda o pionierato regularo. Le phrala catar i filiala andai Canada phende manghe că avelas mai mișto te bolav man mai anglal. Cadea că, boldem man ando 1 octombria 1950. Pala iech șion, astardem o pionierato regularo hai somas bișaldo andi mânri dintuni repartiția, ando foro Kapuskasing. Cado sas zurales dur catar o foro cai beșlemas mai anglal.

 Angla o milai le bărșesco 1951, i filiala achardea le Martoren cai jianenas i șib francezo te muchin-pe ando Québec. Cothe delas pe duma i șib francezo hai sas nevoia mai bute phralendar. Anda codoia că de țâno jianglem vi i șib francezo hai vi englezo, camlem vi me te jiav, hai somas bișaldo ando Rouyn. Tha ci prinjiandemas chanicas cothe. Cadea sar phendem mai anglal, jianglem numai cai beșelas iech phral. Tha le buchia găle mișto. Me hai o Marcel cărdileam lașe amala, hai me slujisardem ștar bărșa ando Québec. Ji la urmă astardem te slujisarav sar pioniero specialo.

Cana somas ando Québec, bucurisardem man zurales but te avav achardo ca i Școala Galaad ande 26-to clasa, cai sas încărdi ando South Lansing, New York. Terminisardem i Școala ando 12 februaria 1956 hai somas bișaldo andi Ghana, Africa de Vest. b Tha angla te tiliarav, trebulas te jiav parpale andi Canada „chichiva curche”, ji cana mânre lila anda o drom sas-le gata.

Codola chichiva curche ando Toronto, Canada cărdile efta șiona. Ande cado timpo, beșlem ca i familia Cripps. Cothe, prinjiandem lenga șeia hai astardem te merav anda late. Cana samas gata te las amen, avile mânre lila anda o drom. Me hai Sheila mangleam amen hai phendeam că si mai mișto te jiav cai somas bișaldo. Tha așilea te bișialas amenghe mai dur lilora , caște dichas dacă ando timpo avelas te las amen. Sas pharo anda amende, tha le timposa dichleam că sas mișto so alosardeam.

Pala so gălem iech șion le trenosa, le vaporosa hai le avionosa, arăslem andi Accra, Ghana. Cothe, slujisardem sar supraveghetoro de district. Cadea că, trebulas te jiav sea o timpo anda iech than ande aver, andi Ghana, hai vi ande le dui thema de pașa late, i Coasta de Fildeș (acana Côte d’Ivoire) hai o Togoland. Butivar, gălemas corcoro la motorasa catar i filiala. Bucurisardem man zurales but te cherav cadaia anda le phrala!

Co sfârșito le curchengo, somas bișaldo ca le congresea de circumscripție. Ci sas amen thana vazdine anda le congresea. Cadea că, caște na maren-len o cham, le phrala trebunas te cheren  von corcore, iech acoperișo anda o bambuso pe saveste șionas patrina palmierosche. Anda codoia că cothe ci sas iech frigiderii, le animalea sas-le încărde pașă, caște aven mudarde de fiesavi data cana trebulas cărdo haben anda le manușa cai sas-le co congreso.

Ca codola congresea , sas vi buchia cai cherenas amen te asas. Iech data, cana o phral Herb Jennings c, iech misionaro, încărelas iech cuvântarea, iech guruvno nașlea avri anda o than cai le phrala beșenas te han. Pala codoia, astardea te nașel mașcar o than cai încărelas pe i cuvântarea hai le phrala cai beșenas tele. O Herb așadea peschi cuvântarea, hai ștar phrala zurale daisarde te astaren les hai te îngăren les parpale cai sas lesco than ando timpo so le phrala asanas.

Ando mașcar le curchesco cana ci încărdeam congresea, sicadeam le manușenghe cai beșenas andel gava anda codo than o filmo I Societatea la lumeachi nevi sar cherel buchi. Dichleam-les pe iech pânza parni cai șiutemas-la mașcar dui stâlpi sau dui copaci. Le manușen ciaionas-len zurales but cado filmo! Anda but, sas o iechto filmo cai dichenas-len de cana cărdile. Cana dichenas manușen cai bolenas-pe, von astarenas te maren zurales andal pălmi. Cado filmo ajutinas le manușen te dichen că sam ande iech organizația chidini.

Ando bărș 1958, pala mai țâra sar dui bărșa andi Africa, somas zurales bucurime te jiav co congreso internaționalo anda New York. Bucurisardem man but te dichav la Sheila, cai avilea anda Québec, cothe slujilas sar pioniera specialo. Ande sea cado timpo deam duma prin lilorra. Tha acana samas pale ande iech than! Manglem-la te avel mânri rromni, hai voi camlea. Pala codoia scriisardem le phralesche Knorr d hai pușlem-les dacă i Sheila daisarelas te cherel i Școala Galaad, hai pala codoia te avel pașa mande andi Africa. Vo phendea că daștil-pe hai na pa but timpo i Sheila arăslea andi Ghana. Cărdeam o abiav co 3 octombria 1959 andi Accra. Dichleam sar o Iehova dea amen but miștimata anda codoia că șiuteam-les po iechto than ande amari viața.

Ando bărș 1961, samas bișialde te slujisaras ando Camerun. Anda codoia că ci sas încă iech  filiala somas șiuto te ajutiv te avel cărdi iech filiala cothe. Sar servo la filialaco, trebulas te sichioav but buchia hai sas man but buchia cărimasco. Pala codoia ande1965, așundeam că i Sheila așilea phari. Phenav ciaces că sas pharo anda amende te gândisaras amen că va avela amen iech șiavorro. Pala codoia, cana lașiaradeamas le buchia caște jias parpale andi Canada așundeam vareso zurales nasul.

Amaro țino șiavorro mulea angla te cărdiol. O doctoro phendea amenghe că avelas iech șiavo. Chiar cana cadaia sas acana 50 bărșa, ci avelas te bâstras-la niciechdata. Ande codol ghiesa samas zurales perade. Cu sea cadala așilem ando than cai bișaldea amen o Del, anda codoia că iubisardeam but cadaia.

Le phrala anda Camerun sas-le butivar persecutime anda codoia că ci șionas-pe andi politica. Le persecuți astarde te aven vi mai zurale cana alosarelas-pe con te avel președinte. Ando 13 mai 1970, amare mai bare daraimata cărdile ciace cana le Martori le Iehovache sas le interziși. Amari șucar filiala ande savi beșlem numai 5 șiona, sas lini catar o guverno. Ande iech curco sea le misionari sas-le dine avri anda o them chiar vi me hai i Sheila. Le ilesa paglo, mechleam amare phralen cai sas amenghe zurales drago. I grija le phralendar halea amaro ilo, gândisaileam but sar amare phrala avenas te nechen prin le phare buchia cai ajucărenas-len.

Ande le șiov șiona cai avile, beșleam ca i filiala anda i Franța. Cothe dem mai dur mânri zor te lav sama amare phralendar anda Camerun. Ando șion decembria samas bișialde andi filiala andai Nigeria, cai astardea te lel sama catar i buchi cai cherelas-pe ando Camerun. Le phrala hai le pheia primisarde amen pherde iubirea. Așilem ande codo than chichiva bărșa.

Ande 1973, trebulas te cheras iech alosarimos zurales pharo. Ande codol șiona, i Sheila sas-la phare nasfalimata. Cana samas ca iech congreso ando New York, voi pherdilea asfa hai phendea manghe: „Me ci mai daștiv te jiav mai dur cadea. Ci mai așilea zor ande mande hai si manghe nasul aprope sea o timpo.” I Sheila slujisardea fidelo pașa mande andi Africa de Vest mai but sar 14 bărșa hai cadaia cărdea mânro ilo te bariol anda late. Tha trebulas te paruvas vareso. Deam duma anda amare probleme hai, pala so șiordeam amaro ilo angla o Del, alosardeam te jias parpale andi Canada. Cothe, daisardeam te las sama mai mișto po sastimos la Sheilaco. Mechleam i buchi cai dea-la amenghe o Iehova, sar misionari, hai o servicio cu timp integral. Tha, cado sas o mai pharo alosarimos cai cărdeam-les hai duchadea but amaro ilo!

Cana arăsleam andi Canada, astardem te cherav buchi ieche lașe amaleste cai bichinelas mașini ande iech foro pașa o Toronto. Deam love ande fiesavo șion caște beșas ande iech chăr, chindem mobila cai ci sas nevi hai cadea astardeam iech nevi viața bi te las love averendar. Camleam te avel amen iech traio simplo anda codoia că ajucărdeam sea le ilesa te astaras pale te slujisaras le Iehovasche cu timp integral. Hai ci  avilea amenghe te pachias că, cadaia, avilea mai sigo sar ajucărdeam amen.

Astardem te dav iech vast hai te ajutiv ande fiesavo savato ando than cai vazdelas-pe iech sala andal congresea, ando Norval, Ontario. Pala iech timpo, le phrala pușle man dacă daștiv te avav codo cai lel sama pe codoi sala andal congresea. Anda codoia că i Sheila sas mai mișto, daisardeam te cheras cadai nevi buchi cai dea-la amenghe o Del. Cadea că, andi iunia 1974, muchisaileam ando apartamento catar i sala andal congresea. Samas pherde bucuria anda codoia că astardeam te cheras pale buchi anda o Iehova cu timp integral.

Samas fericime, anda codoia că acana i Șheila sas pale sastevesti. Pala dui bărșa astardem te slujisarav sar o phral cai vizitil le congregații andi Manitoba, iech than anda Canada, cai sas phare ivenda. Cu sea cadala, amare ile sas-le tachiarde le phralendar hai pheiandar de cothar. Sichileam că, na-i importanto cai slujisaras, tha te slujisaras mai dur le Iehovasche oricai sam.

Pala chichiva bărșa cana slujisardem sar phral cai vizitil le congregații, ande 1978 samas acharde te slujisaras co Betelo andai Canada. Na pa but timpo, sichilem vareso cai duchadea man, tha cai sas importanto. Sas manghe dini iech cuvântarea cai încărelas iech ceaso hai dopaș andi șib francezo ca iech întrunirea specialo ando Montreal. Fal man nasul te phenav, tha sar sas cărdi mânri cuvântarea ci arăslea ca lengo ilo. Cadea că, iech phral cai cherelas buchi co Departamento anda o Servicio phendea manghe sar daștiv te cherav-la mai mișto. Atunci, ci dem mânri sama că mânre cuvântări ci sas lașe. Tha, so cărdem hai phendem cana o phral dea manghe sfaturi, ci sas mișto. Ci sas prea șucar sar deam duma, hai me holiardem man zurales anda codoia că pachiaiem că o phral rodelas numai so cărdem nasul. Ci mechlem ca o sfato te arăsăl ca mânro ilo, anda codoia că ci ciaiolas man le phralestar hai nici sar sas manghe dino o sfato.

Pala sodeva ghiesa, iech phral anda o Comiteto la Filialaco camlea te del duma manța. Phendem lesche că ci cărdem mișto hai că falea man nasul anda so întomplosardea-pe. Pala codoia, dem duma le phralesa cai dea manghe o sfato. Vo sas-lo lașio manța hai ci încărdea holi. Ci bâstărdem nici aghies so sichilem de catar anda i umilința. (Prov. 16:18) Dem duma le Iehovasa ando manglimos butivar anda cadai buchi. Hai camav anda sea o ilo te na mai dichav niciechdata iachența nasul le sfaturi cai sile manghe dine.

Som de mai but sar 40 bărșa co Betelo andai Canada hai anda 1985, slujiv ando Comiteto la filialaco. Andi februaria 2021, mânri cuci rromni mulea. Mai but, ci si man numai cadai bari duch ando ilo, tha som vi nasfalo. Cu sea cadala, si man cadea de but te cherav andi buchi le Iehovaschi că ’ci dichav sar nachen le ghiesa mânra viațache’. (Ecl. 5:20) Chiar cana sas man pharimata, sas mai but buchia cai pherde mânro ilo bucuriatar. Sas man miștimata anda codoia că șiutem le Iehovas po dintuno than ande mânri viața ande seal 70 bărșa cana slujisardem cu timp integral. Mangav man le Iehovasche anda le tărne phrala hai pheia caște șion les mai dur po iechto than andi viața. Pachiav zurales că, cadea sar me, vi len va avena-len bare miștimata hai bucurii cai aven numai cana slujis le Iehovasche!