1. So șucar buchia cărde deja but tărne?

 ANDE fiesavo bărș, but tărne bolen-pe. Cărdean vi tu cado paso? Dacă da, cărdean zurales voime le Iehovas hai che phralen hai pheian. (Prov. 27:11) Gândisar-tu so but șucar buchia daisardean te cheres! Camlean te prinjianes mai but buchia andai Biblia hai daștil-pe că sichilean anda late mai but bărșa. Cadea, arăslean te pachias că voi si o Cuvânto le Devlesco. Mai but, arăslean te prinjianes hai te avel tuche zurales cuci o Del, Codo castar avel cado lil sfânto. Chi iubirea anda o Iehova barilea cadichi de but, că alosardean te des chi viața lesche hai te boles-tu. Si i mai lași buchi cai daisardeanas te cheres-la!

2. So va dichaia ande cado articolo?

 ² Si ciaces că, sar pașilean caring o bolimos, chio pachiamos sas-lo zumado ande mai but feluri. Tha, ando timpo so va avela te barios, va avena-tu vi aver zumaimata. O Satan va camela te cherel-tu te na mai iubis le Iehovas hai te duriares-tu lestar caște na mai slujis lesche. (Ef. 4:14) Cu sea cadala, trebul te așes zuralo hai te na meches-tu! So daștil te ajutil-tu te așes loialo le Iehovasche hai te încăres chi promisiunea cai cărdean-la cana dedichisardean-tu? Trebul te des chi zor vi mai dur caște aves iech creștino lașio, adică si zurales importanto ‘te jias angle caște barios ando pachiamos’. (Evr. 6:1) Sar daștis te cheres cadaia?

3. So trebul te cherel fiesavo anda amende pala o bolimos?

³ Pala o bolimos, savore trebul te las-ame pala o sfato cai dea-les o apostolo Pavel pesche phralenghe anda Efes. Vo zuriardea-le te arăsăn te aven creștini zurale spiritualo. (Ef. 4:13) Aver varesar phendo, trebunas te barion vi mai dur spiritualo. Cadea că daisaras te hachiaras sostar o Pavel phendea că o bariarimos spiritualo varecasco si sar o bariarimos fizico ieche  șiavesco. Iech țâno șiavorro cai cărdilea de țâra timpo cherel pesche daden te aven voime hai baricane. Tha vo ci daștil te așel anda sea o timpo iech țâno șiavorro. Ando timpo, va trebula te duriarel pestar „le trăsături cai si ieche șiavorres”. (1 Cor. 13:11) Sa cadea, pala o bolimos, iech creștino trebul te bariol vi mai dur po plano spiritualo. Te dichas chichiva buchia cai daștin te ajutin-ame te cheras cadaia.

4. So va ajutila-tu te barios spiritualo? Explichin. (Filipeni 1:9)

⁴ Bariar chi iubirea anda o Iehova. Si ciaces că tu iubis deja zurales but le Iehovas. Tha cadai iubirea daștil te bariol vi mai but, cadea sar sicadea o Pavel ando Filipeni 1:9. (Citisar.) Vo manglea-pe le Iehovasche ca i iubirea le creștinenghi anda Filipi „te bariol sea mai but”. Cadea, vi amari iubirea daștil te bariol. Sar? O Pavel phendea că iech modo si codo ‘te avel amen prinjianimos exacto hai vi te avas goghiaver’. Cadea că, chichi va avela te prinjianas mai mișto le Iehovas, cadichi va avela te iubisaras-les vi mai but hai va avela cuci anda amende o modo sar silo vo hai so cherel. Va avela te camas sea mai but te avas cuci ande lesche iacha hai te na holiaras-les niciechdata. Va avela te das amari zor te hachiaras so camel vo amendar hai te cheras cadea.

5, 6. Sar daisaras te bariaras amari iubirea anda o Iehova? Explichin.

⁵ Daisaras te bariaras amari iubirea anda o Iehova cana prinjianas mai mișto lesche Șiaves, cai sicavel perfecto i personalitatea pesche Dadeschi. (Evr. 1:3) O mai lașio modo te prinjianas mai mișto le Isusos si te sichioas mai but buchia andal Evanghelii. Dacă ci si tut încă o obiceio te citisares ande fiesavo ghies andai Biblia, daștis te astares de acanara. Ando timpo so citisares le relatări andai viața le Isusoschi, de chi zor te diches lesche calități. Le manușa daștinas te pașion lestar. Chiar vi le șiave simțonas-pe mișto pașa leste. Andi Biblia, phenel-pe că vo, pherdo iubirea, lea le șiavorren ande peschi angali. (Mar. 10:13-16) Anda codoia că o Isus sas-lo lașio hai phiravelas-pe sar iech lașio amal, le discipoli simțonas-pe mișto pașa leste hai ci încărenas-pe parpale te phenen lesche so pachian. (Mat. 16:22) Cadea că, o Isus sicadea i personalitatea pesche Dadeschi cerisco. Vi catar o Iehova le manușa daștin te pașion. Daisaras te mangas-ame lesche oricana hai daisaras te pâtras amaro ilo angla leste. Sa cadea, daisaras te pachias că o Iehova ci doșarel-ame. Vo iubil-ame hai camel amaro miștimos. (1 Pet. 5:7)

⁶ Le Isusos sas-les mila caring aver. O apostolo Matei scriisardea: „Cana dichlea le bute manușen, sas lesche mila lendar, anda codoia că sas-le jupuime hai sas-le șiudine anda iech than ande aver sar niște bacrea cai nai-le păstoro”. (Mat. 9:36) Tha so simțosarel o Iehova anda le manușa? O Isus phendea: „Mânro Dad, cai silo ando cerii, ci camel te hasardiol ci barem iech anda cadal țânorre”. (Mat. 18:14) Cadal cuvintea cheren ca amaro ilo te bariol, anda codoia că hachiaras chichi de but iubil-ame o Iehova. Cana das amari zor te prinjianas mai mișto le Isusos, amari iubirea caring o Iehova va bariola.

7. So miștimata va avena-tu cana beșes ande iech than le phralența hai pheianța cai sile zurale ando pachiamos?

⁷ Sa cadea, daștis te bariares chi iubirea anda o Iehova hai te barios spiritualo, cana beșes ande iech than le phralența hai pheianța andai congregația cai silen iech zuralo pachiamos hai cana des chi zor te prinjianes-le mai mișto. Dich chichi de bucurime sile von. Len ci fal-le pharo niciech țâra că alosarde te slujin le Iehovasche. Mang-le te phenen tuche chichiva experiențea cai sas-len ando servicio le Iehovasco. Hai cana trebul te alosares so te cheres,  mang lengo sfato. Na bâstăr că „cana si but sfătuitori, le buchia jian mișto”. (Prov. 11:14)

8. So daștis te cheres dacă si tut îndoieli anda chichiva sicaimata cai araches-le andi Biblia?

⁸ Duriar tutar le îndoieli. Cadea sar dichleam ando  paragrafo 2, o Satan va camela te așavel-tu caște na mai barios spiritualo. Vo daștil te șiol tuche andi goghi îndoieli ande soste priveal chichiva sicaimata la Bibliache. Daștil-pe că si manușa cai va camena te cheren-tu te pachias andi teoria anda i evoluția, cai ci anel pachiv le Devlesche. Daștil-pe că mai anglal ci interesilas-tu prea but cadai teoria, tha acana sili tuche sicadi ca i școala. Le buchia cai phenen-le le profesori anda i evoluția daștil-pe că fan tuche logico hai ciace. Cu sea cadala, daștil-pe că von ci zumade niciechdata te roden te dichen dacă si iech Creatoro. An tuche andi goghi o principio anda Proverbe 18:17: „Codo cai del duma mai anglal ande iech proceso fal-pe că siles ciacimos, ji cana avel ocoaver hai șiol lesche pușimata”. Cadea că, ando than te pachias sea so si tuche sicado ca i școala, trebulas te diches atento le ciacimata cai arachen-pe ando Cuvânto le Devlesco, i Biblia. Rode te prinjianes mai but anda amare publicații. De duma le phralența hai pheianța cai, mai anglal, pachiaie andi evoluția. Puș-le so ajutisarde-le te pachian că si iech Creatoro cai iubil-ame. Cana das duma amare phralența, cadaia daștil te ajutil fiesaves anda amende te zuriaras amaro pachiamos hai te încăras amari goghi ca le dovezi cai sicaven că si iech Creatoro.

9. So sichioas anda so cărdea i Melissa?

⁹ Iech phei po anav Melissa * duriardea pestar le îndoieli pala so sichilea mai but buchia anda i creația. Voi phenel: „Ca i școala, i evoluția sili sicadi ande iech modo cai cherel le manușen te pachian că si ciaces. Mai anglal, sas manghe dar te așiav contra mânre îndoieli ande soste priveal i creația. Darailem că, dacă avelas te rodav te dichav mai atento le buchia, mânro pachiamos ci avelas te așel ande pânrănde. Tha gândisardem-ma că o Iehova ci camel te avel amen iech pachiamos coro. Cadea că astardem te rodav te prinjianav mai but buchia. Citisardem o lil Si iech Creatorii cai interesil-pe tumendar? hai le broșuri I viața – sas cărdi ieche Creatorostar hai Catar avel i viața – Panji pușimata cai trebun te aven dichle. Arachlem exacto le sicaimata cai trebunas  manghe. Avileas mișto dacă cărdiomas cadaia mai sigo”.

10, 11. So daștil te ajutil-tu te așes ujo moralo? (1 Tesaloniceni 4:3, 4)

¹⁰ Duriar tutar o phiraimos neujo. Cana san tărno, o camnimos te cheres sexo daștil te avel zuralo hai, poiechdata, vi aver daștinas te cheren bare presiuni pe tute caște cheres imoralitatea. Chiar cadaia camel o Satan te cheres. Tha so daștil te ajutil-tu te na peres ando athaimos, hai te așes ujo moralo? (Citisar 1 Tesaloniceni 4:3, 4.) Pâtăr chio ilo angla o Iehova, phen lesche sea so simțosares hai mang-les te del-tu zuralimos. (Mat. 6:13) Încăr ande chi goghi că o Iehova camel te ajutil-tu, na te doșarel-tu. (Ps. 103:13, 14) Rode ajutorii ande lesco Cuvânto. I Melissa, anda savi deam duma mai anglal, trebuisardea te marel-pe contra le gânduri neuje. Voi phenel: „Citisardem ande fiesavo ghies andai Biblia hai cadaia dea-ma o zuralimos te na mechav-ma. Sa cadea, ajutisardea-ma te na bâstrav că som le Iehovaschi hai te camav ca vo te cherel partea mai dur anda mânri viața”. (Ps. 119:9)

¹¹ Na încercosar te naches părdal che pharimata corcoro. De duma che dadența anda le buchia prin save naches. Chiar cana si tuche pharo te pâtres chio ilo angla lende, cadaia daștil te ajutil-tu but. I Melissa phenel: „Manglem-ma le Iehovasche te del-ma tromai, hai pala codoia dem duma mânre dadeia anda o pharimos cai sas man. Pala codoia, simțosardem-ma but mai mișto. Cana cărdem cadaia, jianglem că o Iehova daștilas te del-pe baro manța”.

12. Sar daștis te les lașe decizii?

¹² Mech-tu îngărdo catar le principii biblico. Ando timpo so va avela te barios, che dada va mechena-tu te les chichiva decizii corcoro. Cu sea cadala, na bâstăr că tu încă ci nachlean prin i viața hai ci jianes încă but buchia. Sar daștis te na cheres buchia nasul, cai daștinas te rimosaren chio amalimos le Iehovaia? (Prov. 22:3) Iech phei po anav Kari phenel so ajutisardea-la te lel decizii mai lașe. I Kari hachiardea că iech creștino zuralo spiritualo ci trebul te lel-pe pala iech regula de fiesavi data cana nachel prin iech situația. Voi phenel: „Trebulas te hachiarav le principii andai Biblia, na numai te lav-ma pala chichiva reguli”. Cana citisares andai Biblia, șiu tuche le pușimata: „So sicavel manghe cado cotor anda o modo sar gândil o Iehova? Si ande leste principii cai daștin te ajutin-ma ande mânro phiraimos de fiesavo ghies? So miștimata si man dacă cherav cadea sar sichioav andai Biblia?”. (Ps. 19:7; Is. 48:17, 18) Dacă citisares i Biblia hai pala codoia gândis-tu ca so citisardean, va avela tuche mai ușoro te les decizii cai si cuci andel iacha le Iehovasche. Sar va avela te barios vi mai dur spiritualo, va avela te diches că ci trebul tuche iech regula anda orisavi situația, anda codoia că va avela te hachiares o modo sar gândil o Iehova.

13. Sar daștin te ajutin-tu le lașe amala? (Proverbe 13:20)

¹³ Alosar tuche amala cai iubin le Iehovas. Cadea sar dichleam mai anglal, le amala cai alosares-le tuche daștin te ajutin-tu te barios spiritualo hai te aves iech lașio creștino. (Citisar Proverbe 13:20.) Sar exemplo, iech phei po anav Sara astardea te hasarel peschi bucuria. Voi phenel so ajutisardea-la te nachel părdal cado pharimos: „Arachlem lașe amala exacto cana sas man nevoia. Ande fiesavo curco, ande iech than iecha pheia mai tărni, pregătisardeam-ame anda o studio le Turnosco de Veghe. Iech aver amali zuriardea-ma te cherav comentarii ca le întruniri. Anda codoia că mânre amala zuriarde-ma hai ajutisarde-ma but, acana, o studio personalo hai o manglimos sile  mai cuci anda mande. Mânro amalimos le Iehovaia zuriardea-pe hai som pale voime”.

14. Sar cărdea pesche o Julien lașe amala?

¹⁴ Sar daștis te cheres tuche amala mașcar codola cai daștin te ajutin-tu te barios spiritualo? O Julien, cai aghies silo phuro de congregație hai slujil co Betelo, anel ande peschi goghi: „Cana somas mai tărno, cărdem manghe lașe amala cana gălem ande iech than lența andi predicarea. Von predichinas pherde zelo hai ajutisarde vi man te dichav chichi de șucar daștil te avel i predicarea. Cadea, șutem manghe o obiectivo te slujisarav le Iehovasche vi mai but. Anda codoia că alosardem manghe amala numai mașcar le tărne cai sas-le ande iech bărș manța, hachiardem că hasardem i ocazia te aven-ma vi aver șucar amalimata. Mai târzio, cărdem manghe lașe amala co Betelo. Lengo exemplo ajutisardea-ma te alosarav goghiaver le divertismentea hai cadaia cărdea-ma te avav mai pașă le Iehovastar”.

15. Catar so phendea o Pavel le Timoteiosche te lel sama? (2 Timotei 2:20-22)

¹⁵ Tha, dacă des chi sama că o amalimos ieche jeneia andai congregația daștilas te rimosarel chio amalimos le Iehovaia? O Pavel jianelas că chichiva creștini anda o iechto secolo ci sas-le cadea de zurale spiritualo. Anda codoia, phendea le Timoteiosche te lel sama hai te așel dur lendar. (Citisar 2 Timotei 2:20-22.) Amen deam sea amari zor caște pașioas le Iehovastar hai amaro amalimos leia si zurales cuci anda amende. Cadea că, ci trebulas te mechas chanicas te covliarel cado phanglimos cai si mașcar amende hai amaro Dad cerisco. (Ps. 26:4)

16. So obiectivea trebulas te șios tuche?

¹⁶ Șiu tuche obiectivea spiritualo. Alosar tuche obiectivea cai va zuriarena chio pachiamos hai va ajutina-tu te aves iech creștino mai lașio. (Ef. 3:16) Sar exemplo, daștis te lașiares o modo sar citisares i Biblia hai sar studiisares personalo. (Ps. 1:2, 3) Sau daștil-pe că diches că trebul te manghes-tu le Iehovasche mai butivar hai anda sea o ilo. Daștil-pe că trebul te alosares mai atento le divertismentea hai sar folosisares chio timpo. (Ef. 5:15, 16) O ilo le Iehovasco bariol cana dichel că des chi zor te barios spiritualo.

17. So miștimata va avena tut cana ajutis averen?

 ¹⁷ Iech aver modo prin savo daștis te barios spiritualo si te ajutis averen. O Isus phendea: „Si mai but fericirea te des sar te primis”. (Fap. 20:35) Va avena tut but miștimata dacă va avela te folosisares iech partea anda chio timpo hai chio zuralimos caște ajutis averen. Daștis te ajutis codolen mai phure sau codolen nasfale andai congregația. Sar exemplo, daștis te chines lenghe haben sau te sicaves lenghe sar te folosisaren pengo telefono sau tableta. Dacă san iech phral, șiu tuche o obiectivo te arăsăs slujitoro auxiliaro caște daștis te ajutis vi mai but che phralen hai pheian. (Filip. 2:4) Sicaves iubirea vi cana des duma anda o Regato codolența cai ci slujin le Iehovasche. (Mat. 9:36, 37) Dacă daștis, șiu tuche o obiectivo te cheres mai but ando servicio le Iehovasco hai chiar te slujis cu timp integral.

18. Sar daștil o servicio cu timp integral te ajutil-tu te barios spiritualo?

¹⁸ O servicio cu timp integral daștil te ajutil-tu zurales but caște barios spiritualo hai te pașios vi mai but le Iehovastar. O pionierato daștil te pâtrel tuche o udar caște les partea ca i Școala andal Evanghelizatori le Regatosche, caște slujis co Betelo sau caște les partea ca le proiectea anda i construcția. Iech pioniera tărni po anav Kaitlyn phenel: „O timpo ande savo somas andi predicarea ande iech than phralența hai pheianța cai sas len experiența ajutisardea-ma but ande mânro bariarimos spiritualo pala o bolimos. Lengo exemplo cărdea-ma te camav te prinjianav mai but buchia andai Biblia hai te lașiarav o modo ande savo sicadem averen”.

19. So miștimata va avena tut dacă barios vi mai dur spiritualo?

¹⁹ Ando timpo so va avela te barios spiritualo vi mai dur, o Iehova va dela-tu but miștimata. Ci va avela te rimosares chio tărnimos pe buchia cai nai-le valoarea. (1 Ioan 2:17) Sa cadea, va aveia ferime catar i duch le ileschi cai anen-la le alosarimata negoghiaver. Va aveia ciaces fericime hai va avela tut iech viața șucar. (Prov. 16:3) Chio lașio exemplo va zuriarela che phralen, tărne hai phure. (1 Tim. 4:12) Hai, i mai importanto buchi, va avela tut pacea hai chio ilo va bariola bucuriatar anda codoia că jianes că san cuci andel iacha le Iehovasche hai si tut iech amalimos chidino leia. (Prov. 23:15, 16)