1. Cadea sar phenel-pe ando 1 Petru 5:2, so bari buchi trebun te cheren le phure creștini?

 LE PHUREN creștini silen i buchi te len sama pe le cuci bacrea le Iehovasche. Cadal murșa loialo pachian că si iech bari buchi te slujin penghe phralenghe hai pheianghe, hai den penghi zor phares caște aven ‘păstori cai păstorin ciaces’. (Ier. 23:4; citisar 1 Petru 5:2) Amaro ilo bariol bucuriatar anda codoia că si amen phrala sar cadala ande amare congregații.

2. Prin so pharimata nachen chichiva phure?

² Ando timpo so cheren penghi buchi le phure nachen prin mai but pharimata. Iech anda cadala si că trebun te cheren phares buchi caște len sama pi congregația. O Tony, iech phuro andal Statele Unite, sichilea că trebul te hachiarel sode buchia daștil te alosarel te cherel. Vo phenel: „Cana astardea i pandemia de COVID-19, lem te cherav sea mai but buchia andai organizarea cai trebulas te avel cărdi andal întruniri hai predicarea. Tha chiar cana cărdemas sea mai but buchia, sea o timpo mai așelas vareso. Ji la urmă, dem mânri sama că ci mai așelas-ma timpo te citiv andai Biblia, te sichioav corcoro anda o Iehova hai te mangav-ma lesche. O Ilir, iech phuro anda Kosovo, nachlea prin aver pharimos cana arachelas-pe ande iech than cai sas marimata. Anda leste sas pharo te așunel catar so phenelas lesche i organizația te cherel. Vo anel ande peschi goghi: „Sas manghe pharo te sicavav tromai cana i filiala phendea manghe te ajutiv le phralen hai pheian anda iech than cai sas but marimata. Sas manghe dar hai i îndrumarea ci falas-pe lași”. Anda o Tim, iech misionaro andai Asia, sas pharo te cherel ghies pala ghies sea le buchia cai sas-les te cherel-le. Vo phenel: „Poiechdata somas prea chino te lav sama pe mânre phrala hai pheia”. So daștil te ajutil le phuren andai congregația cana nachen prin pharimata sar cadala?

3. So daisaras te sichioas fiesavo anda amende catar o Ghedeon?

 ³ Le phure daștin te sichion catar o Ghedeon. (Evr. 6:12; 11:32) Vo ferisardea o poporo le Devlesco hai lea sama pe leste. (Jud. 2:16; 1 Cron. 17:6) Cadea sar o Ghedeon, le phurenghe sas dini i buchi te len sama pe o poporo le Devlesco ande cadal ghiesa phare. (Fap. 20:28; 2 Tim. 3:1) Catar o Ghedeon daisaras te sichioas but buchia. Vo sas iech manuș cai jianelas mișto savo sas lesco than, ci sas-lo baricano hai așunelas catar so sas lesche phendo te cherel. Vo ci mechlea-pe hai așilea zuralo cana cărdea peschi buchi. Indiferento că slujisaras sar phure sau nici, savore camas te sicavas că anda amende sile cuci codola cai păstorin-ame. Sa cadea, camas te așias pașa cadala murșa pherde pachiamos cai cheren phares buchi anda amende. (Evr. 13:17)

4. Sar sicadea o Ghedeon că sas iech manuș umilo?

⁴ O Ghedeon sas iech manuș umilo, cai jianelas mișto savo sas lesco than. b Cana o îngero le Iehovasco phendea caring o Ghedeon că vo sas-lo alosardo te hastravel o Israelo catar le zurale madianiți, cado murș umilo phendea: „Mânri familia si i mai țâni anda Manase, hai me som o mai țâno anda o chăr mânre dadesco”. (Jud. 6:15) Vo ci pachialas că sas-lo cadea de lașio caște cherel cadai buchi, tha o Iehova prinjianelas-les mai mișto. O Ghedeon daisardea te cherel peschi buchi anda codoia că o Iehova zinghiardea pesco vast caște ajutil-les.

5. Sar daștil te avel pharo anda iech phuro te avel umilo hai te hachiarel sode buchia daștil te cherel?

⁵ Le phure den sea penghi zor te sicaven umilința ande sea le buchia. (Mica 6:8; Fap. 20:18, 19) Von ci așaren-pe soia jianen sau le buchianța cai daștin te cheren-le hai nici na pachian că nai-le lașe chancesche anda codoia că cărde chichiva greșeli. Tha, poiechdata daștil te avel pharo anda iech phuro te avel umilo hai te hachiarel sode buchia daștil te cherel. Sar exemplo, vo daștil te lel te cherel mai but buchia hai pala codoia te avel lesche pharo te cherel-le sea. Daștil-pe te avel prasado sau așardo anda sar cărdea iech buchi. Ande cadal situații so daștin te sichion le phure catar o Ghedeon?

6. So daștin te sichion le phure catar o Ghedeon cana trebun te alosaren sode buchia te cheren? (Dich vi i imaginea.)

⁶ Manghen ajutorii. Iech manuș umilo jianel sode buchia daștil te cherel. O Ghedeon sicadea umilința cana manglea ajutorii averendar. (Jud.  6:27, 35; 7:24) Le phure goghiaver cheren sa cadea. O Tony, anda savo deam duma mai anglal, phenel: „Anda codoia că cadea barilem, lem te cherav mai but buchia sar daisardemas. Cadea că, alosardem te das duma anda cadaia ca i închinarea andi familia hai manglem mânra rromnia te phenel manghe sar dichel voi le buchia. Sa cadea, dichlem pale iech materialo video pa jw.org Te sicavas averen, te pachias-ame ande lende hai te das-le te cheren buchia cadea sar o Isus”. Pala codoia, o Tony manglea averen te ajutin-les te cheren von chichiva anda lesche buchia. Save sas le miștimata? O Tony phenel: „Le buchia cai trebun te aven cărde andi congregația sile cărde hai așel man mai but timpo te zuriarav mânro amalimos le Iehovaia”.

7. Sar daștin le phure te len-pe pala o Ghedeon cana sile prasade? (Iacov 3:13)

⁷ Den duma lașimaia cana san prasade. Iech aver pharimos si cana le phure sile prasade anda sar cărde iech buchi. Vi ande cadai situația daisaras te sichioas catar o Ghedeon. Vo jianelas că ci sas-lo perfecto, cadea că dea duma lașimaia cana le efraimiți prasade-les hai doșarde-les anda sar cărdea le buchia. (Jud. 8:1-3) O Ghedeon ci holiardea-pe. Vo sicadea că sas-lo iech manuș umilo anda codoia că așundea-le cana rovarde-pe hai dea duma șucar lența caște na mai aven holiarde. Le phure goghiaver len-pe pala o Ghedeon hai cheren sa cadea cana așunen atento le coaveren hai den duma lașimaia cana sile prasade. (Citisar Iacov 3:13.) Cadea von roden i pacea andi congregația.

8. So trebun te cheren le phure cana sile așarde? Den iech exemplo.

⁸ Ortosaren le așarimata caring o Iehova. Cana o Ghedeon sas-lo așardo anda codoia că mardea o Madiano, vo ortosardea le așarimata caring o Iehova. (Jud. 8:22, 23) Sar daștin le phure te len-pe pala leste? Cana așaren le Iehovas anda le buchia cai cheren-le. (1 Cor. 4:6, 7) Sar exemplo, dacă iech phuro silo așardo anda sar sicavel averen, vo daștil te phenel că sea so jianel si anda o Cuvânto le Devlesco hai că savore sam sicade catar i organizația le Iehovaschi. Poiechdata, le phure daștinas te pușen-pe dacă prin so cheren anen pachiv le Iehovasche sau numai camen te sicaven con sile von. Te dichas i experiența ieche phraleschi po anav Timothy. Pala so astardea te slujil sar phuro, les placialas-les but te încărel cuvântări. Vo phenel: „Cărdemas introduceri lungo hai ilustrări savende gândisardemas-ma but. Le phrala așarenas-ma anda cadala. Tha, cadea țârdemas i atenția caring mande, na caring i Biblia sau caring o Iehova”. Ando timpo, o Timothy hachiardea că trebulas te paruvel o modo sar sicavelas averen caște na mai țârdel i atenția cadea de but caring peste. (Prov. 27:21) So miștimata sas-les? Vo phenel: „Acana, le phrala hai pheia phenen manghe sar ajutisardea-le iech tema cai încărdem-la te nachen părdal iech pharimos, te na mechen-pe andel zumaimata sau te pașion le Iehovastar. Acana mânro ilo pherel-pe mai but bucuriatar cana așunav so sichile le phrala sar cana așarenas-ma bărșența mai anglal.

9. Sostar trebuisardea o Ghedeon te așunel hai te sicavel tromai? (Dich i imaginea pa i coperta.)

⁹ Pala so o Ghedeon sas-lo șiuto angla o poporo Israel, vo trebulas te așunel catar so sas lesche phendo te cherel hai te sicavel tromai. Lesche sas dini i phari buchi te phagărel o altarii anda o Baal cai sas lesche dadesco. (Jud. 6:25, 26) Mai târzio, pala so chidea peschi armata, o Iehova phendea dui-var caring o Ghedeon că trebulas te țâniarel-la. (Jud. 7:2-7) Mai but, sas lesche phendo te jial opral i armata dușmano ando mașcar la ratiaco. (Jud. 7:9-11)

10. Sostar daștilas te avel pharo anda iech phuro te așunel catar le îndrumări?

¹⁰ Le phure trebunas te aven ‘gata te așunen’. (Iac. 3:17) Iech phuro cai așunel silo gata te cherel so phenel i Biblia, hai vi so phenel i organizația le Devleschi. Cadea, vi le coaver sile zuriarde  te cheren cadai buchi. Tha, si vi situații cana daștil te avel lesche pharo te așunel. Daștil-pe că si lesche pharo cana le îndrumări paruven-pe prea sigo. Aver data, daștilas te pușel-pe dacă so sas lesche phendo te cherel si mișto sau si goghiaver. Sau daștilas te manghel-pe lestar te cherel iech buchi pala savi daștilas te perel phandado. Sar daștin le phure te așunen cadea sar o Ghedeon chiar cana si lenghe pharo?

11. So daștil te ajutil le phuren te așunen?

¹¹ Așunen atento hai cheren so si tumenghe phendo. O Del phendea caring o Ghedeon sar te phagărel o altarii lesche dadesco, cai te vazdel iech nevo altarii anda o Iehova hai so animalo te del sar jertfa pe leste. O Ghedeon ci pușlea-pe sostar trebulas te cherel sea cadala. Vo cărdea exacto so phendea lesche o Del. Aghies, i organizația le Iehovaschi sicavel le phuren so trebun te cheren prin lila, anunțuri hai aver îndrumări. Cadala sile ande amaro miștimos hai ajutin-ame te așias pașă le Iehovastar. Iubisaras but amare phuren anda codoia că von cheren sea so phenel lenghe i organizația le Iehovaschi. Cana von cheren cadea, sea i congregația țârdel miștimata. (Ps. 119:112)

12. Sar daștin le phure te cheren so phenel-pe ando Evrei 13:17 cana le îndrumări paruven-pe?

¹² Aven gata te cheren paruimata. Te anas amenghe amintea că o Iehova phendea caring o Ghedeon te bișalel chăre cam sea pesche manușen. (Jud. 7:8) Vo daisardea te pușel-pe: „Chiar trebul te avel cărdo cado paruimos? Va avela mișto?”. Orisar așile le buchia, o Ghedeon așundea catar so phendea lesche o Del. Aghies le phure daștin te len-pe pala o Ghedeon, cana așunen hai len-pe pala le paruimata cai cherel-le i organizația le Iehovaschi. (Citisar Evrei 13:17.) Sar exemplo, ando bărș 2014, o Corpo de Guvernare parudea o modo sar sas-le folosime le love caște vazden-pe le săli le Regatosche hai le săli andal congresea. (2 Cor. 8:12-14) Mai anglal, i organizația delas love le congregațienghe anda proiectea andal contrucții, hai le congregații trebunas te den parpale cadal love. Tha acana, le donații cărde catar le congregații pa sea i phuv sile folosime caște aven vazdine săli le Regatosche hai săli andal congresea oricai trebul, chiar cana iecha congregația ci sila cadea de but love. Cana așundea anda cado paruimos, iech phral po anav José ci pachiaia că va avela mișto, hai chiar gândisardea-pe: „Cadea ci va vazdela-pe niciech sala le Regatoschi, ande amare thana le buchia ci cheren-pe cadea”. So ajutisardea cadale phrales te hachiarel cado paruimos? Vo phenel: „Le dumes anda Proverbe 3:5, 6 andine ande mânri goghi că trebulas te pachiav-ma ando Iehova. Cado paruimos andea but miștimata. Na numai că vazdeam mai but săli le Regatosche, tha vi sichileam te das anda so si amen caște avel iech egalizarea”.

13. a) So pachialas anda sea o ilo o Ghedeon? b) Sar daștin le phure te sicaven tromai cadea sar o Ghedeon? (Dich vi i imaginea.)

¹³ Pherde tromai cheren so camel o Iehova. O Ghedeon așundea catar o Iehova, chiar cana darailea hai i buchi cai sas lesche dini sas periculoso. (Jud. 9:17) Pala so o Iehova phendea că va avela  pașa leste, vo pachiaia anda sea o ilo că o Del avelas te ajutil-les caște feril o poporo. Le phure cai beșen andel thana cai i predicarea sili așiadi len-pe pala o Ghedeon. Pherde tromai von den penghi zor caște aven încărde le întruniri hai te avel cărdi i predicarea. Von cheren cadaia chiar cana daștinas te aven phandade, te aven îngărde ca le autorități cai te șion lenghe pușimata, te hasaren penghi buchi sau chiar te aven marde. c Cana va avela o baro necazo, le phure va trebuna te sicaven tromai, caște len-pe pala le îndrumări cai sas lenghe dine, chiar cana va avela periculoso te cheren cadaia. Sar exemplo, daștil-pe că va avaia sicade sar te phenas o mesajo la crisaco cai va avela sar niște bara anda pahos hai va phenela-pe amenghe so trebul te cheras caște așias jiuvinde cana va astarela pesco ataco o Gog anda Magog. (Ezec. 38:18; Rev. 16:21)

14. Sostar sas pharo anda o Ghedeon te jial angle?

¹⁴ Sar judecătoro, o Ghedeon trebulas te cherel phares buchi. Cana le madianiți nașle ando timpo le marimasco, cai sas ando mașcar la ratiaco, o Ghedeon gălea pala lende catar i Valea Izreel ji ca i len Iordan, pașa savi, daștil-pe că sas but cașta. (Jud. 7:22) Așilea po than o Ghedeon co Iordan? Nici! Chiar cana sas-le chine, vo hai lesche 300 manușa nachle părdal i len hai găle mai dur pala lende. Ji la urmă, arăsle ca le madianiți hai marde-le. (Jud. 8:4-12)

15. Cana daștilas te avel pharo anda iech phuro te jial angle?

¹⁵ Cana iech phuro cherel phares buchi caște lel sama pi congregația hai pe peschi familia, vo daștilas poiechdata te avel cadea de chino că ci mai așel zuralimos ande leste. So daștin te sichion le phure catar o Ghedeon cana nachen prin pharimata?

16, 17. So ajutisardea le Ghedeonos te jial angle hai so daștin te pachian le phure? (Isaia 40:28-31) (Dich vi i imaginea.)

¹⁶ Pachian anda sea o ilo că o Iehova va dela tumen zuralimos. O Ghedeon pachialas că o Iehova avelas te zuriarel-les hai chiar cadea sas. (Jud. 6:14, 34) Iech data o Ghedeon hai lesche manușa astarde te nașen pala dui regi madianiți. Daștil- pe că cadal regi nașenas pe cămile hai von jianas pala lende telal. (Jud. 8:12, 21) Tha, o Del dea-le zuralimos hai cadal israeliți cai ci mechle-pe daisarde te astaren-le hai te maren-le. Sa cadea vi le phure daștin te șion pengo pachiamos ando Iehova, cai „ci chiniol hai nai-lo phagărdo”. Vo va dela-le zuralimos de fiesavi data cana silen nevoia. (Citisar Isaia 40:28-31.)

¹⁷ Te dichas prin so nachlea o Matthew, iech phral cai cherel partea anda iech comiteto cai siles phanglimos le spitalența. So ajutisardea-les te na mechel-pe hai te jial mai dur? O Matthew phenel: „Hachiardem ciaces so baro si o zuralimos le Devlesco anda savo del-pe duma ando Filipeni 4:13. Butivar cana somas chino hai arăslemas bi zuralimasco, astardemas te dav duma le Iehovaia hai manglemas-ma anda sea o ilo caște vazdel-ma hai te zuriarel mânri goghi caște daștiv te avav pașa mânre phrala. Ande codol momentea, o spirito le Iehovasco zuriarelas-ma hai cadea daisardemas te jiav angle”. Cadea sar o Ghedeon, le phure den sea penghi zor te len sama pe o poporo le Iehovasco, chiar cana poiechdata si lenghe pharo. Si ciaces, von trebun te hachiaren că ci daștin te cheren sea le buchia cai camenas. Tha, von daștin te pachian că o Iehova va așunela lenghe manglimata hai va dela-le o zuralimos caște na mechen-pe. (Ps. 116:1; Filip. 2:13)

18. Cadea că, sar daștin le phure te len-pe pala o Ghedeon?

¹⁸ Le phure daștin te sichion but buchia catar o Ghedeon. Von trebun te aven umilo cana len te cheren iech buchi andi congregația hai vi cana sile așarde sau prasade. Le phure trebun te așunen hai te aven tromane, vi mai but acana că sam sea mai pașă catar o phandaimos cadale sistemosco. Sa cadea, trebul te pachian că prin orisavo pharimos va avena te nachen, o Del daștil te zuriarel-le. Si ciaces, savore iubisaras but amare phuren cai cheren phares buchi anda amende hai camas ‘te dichas vi mai dur cuci cadale manușen’. (Filip. 2:29)