I Biblia ci phenel, tha sicavel amenghe buchia interesanto anda sostar daștil-pe că alosarde te așen code.

Iech îngero phendea caring i Maria că avelas te așel phari hai te cherel iech șiavorro. Cana o îngero phendea cado mesajo, i Maria hai o Iosif trainas ando Nazaret, o foro cai barilea o Iosif andi Galileea. (Luca 1:26-31; 2:4) Mai târzio, cana von risarde-pe anda Egipto, von găle parpale ando Nazaret. O Isus barilea code hai cărdilea iech nazariteano. (Mat. 2:19-23) Cadea că, pe ciacimaste avel ande amari goghi o foro Nazaret cana așunas le anava Isus, Iosif hai Maria.

Iech andal neamuri la Mariache cai bușiolas Elisabeta beșelas andi Iuda. I Elisabeta sas i rromni le rașaieschi Zaharia hai sas i dei le Ioanoschi o Botezătoro. (Luca 1:5, 9, 13, 36) I Maria gălea ca i Elisabeta te dichel-la hai beșlea late trin șiona andi Iuda. Pala codoia i Maria gălea parpale ando Nazareto. (Luca 1:39, 40, 56) Cadea că i Maria prinjianelas codola thana anda Iuda.

Mai târzio, o Iosif lea la Maria hai găle co Betleemo „o foro le Davidosco”, anda codoia că le romani dine iech decreto cai phenelas că savore manușa trebunas „te aven înregistrime, fiesavo ande pesco foro”. O Betleemo sas vi o foro cai sas profețime că avelas te năștil-pe o Mesia. (Luca 2:3, 4; 1 Sam. 17:15; 20:6; Mic. 5:2) Pala so i Maria cărdea code le Isusos, o Iosif ci camlea te șiol-la te cherel o pharo drom caring parpale ando Nazareto ieche țâne șiavorreia. Von alosarde te așen ando Betleemo, cai sas cam ca enia kilometria catar o Ierusalimo. Cadea avileas lenghe mai ușoro te îngăren lenghe șiavorres co templo hai te anen i ofranda cai manghelas-la i Legea. (Lev. 12:2, 6-8; Luca 2:22-24)

O îngero le Devlesco phendea mai anglal caring i Maria că lache șiavesche avelas te avel dino „o trono le Davidosco” hai că vo avelas „te rail sar Rege”. Daștil-pe că von hachiarde chichi de importanto sas că o Isus năștisardea-pe ando foro le Davidosco. (Luca 1:32, 33; 2:11, 17) Daștil-pe că gândisarde-pe că sas goghiaver te mai așen code hai te ajucăren ji cana o Del avileas te phenel lenghe so te cheren mai dur.

Ci jianas de chichi timpo beșenas ando Betleemo cana arăsle le astrologi. Tha, jianas că pe atunci i familia beșelas deja ande iech chăr hai lengo șiavo ci mai sas iech țâno șiavorro abia cărdo. (Mat. 2:11) Fal-pe că ando than te jian parpale ando Nazaret, von beșenas ando Betleemo de cadea de but timpo că cado arăslea lengo chăr.

O Irod dea i porunca „te aven mudarde sea le șiave anda Betleemo . . . mai țâne de dui bărșa”. (Mat. 2:16) Iech îngero phendea caring o Iosif hai i Maria anda cado decreto hai von nașle ando Egipto le Isusosia, hai așile code ji cana mulea o Irod. Mai târzio, o Iosif îngărdea pesca familia co Nazareto. Sostar ci găle parpale ando Betleemo? Anda codoia că ande codol timpuri andi Iuda railas o șiav le Irodosco, o Arhelaus, cai sas iech manuș nasul. Sa cadea o Iosif încărdea conto catar so phendea lesche o îngero te na jial code. O Nazareto sas iech than siguro cai o Iosif daștilas te bariarel le Isusos sar iech ciacio închinătoro le Devlesco. (Mat. 2:19-22; 13:55; Luca 2:39, 52)

Pala so fal-pe, o Iosif mulea angla ca o Isus te pâtrel o drom caring i viața ando cerii. Tha, o Iosif va avela uștiado andal mule hai va traila pale pi phuv. Atunci va daisaraia te prinjianas-les hai te pușias-les sostar vo hai i Maria așile ando Betleemo pala so cărdilea-pe o Isus.