1. Sostar si pharo poiechdata te așunas?

 Nachlean vroiechdata prin situații ande save sas tuche pharo te așunes averendar? Vi o rege David nachlea prin cadaia. Vo manglea-pe le Devlesche: „Cher-ma te camav te așunav tutar!”. (Ps. 51:12) O David iubilas le Iehovas. Cu sea cadala, sas situații ande save ci sas ușoro anda o David te așunel averendar, cadea sar si vi anda amende poiechdata. Sostar? Ando iechto than, o fapto te na așunas si iech moștenirea catar o Adam hai i Eva. Ando duito than, o Satan del sea peschi zor caște cherel-ame te na mai încăras conto le Iehovastar cadea sar cherel vo. (2 Cor. 11:3) Ando trinto than, beșas mașcar manușa cai sicaven iech phiraimos șăralo, „o spirito cai cherel buchi acana andel șiave cai ci camen te așunen”. (Ef. 2:2) Trebul te das sea amari zor na numai caște na peras ando athaimos te păcătuisaras, tha vi te daisaras te așias zurale angla o Satan hai leschi lumea cai camen te cheren-ame te na mai așunas. Si ciaces, trebul te cheras sea so daisaras caște așunas le Iehovastar hai codolendar cai vo dea-len autoritatea.

2. So însemnol ‘te avas gata te așunas’? (Iacov 3:17)

² Citisar Iacov 3:17. Tela inspirația, o Iacov phendea că le manușa goghiaver sile ‘gata te așunen’. Prin cadal dumes, vo sicadea că trebul te avas gata te așunas anda ilo le manușendar cai o Iehova dea-len autoritatea. Si ciaces, Vo ci camel te așunas codolendar cai camen te cheren-ame te uștaras lesche norme. (Fap. 4:18-20)

3. Sostar si importanto anda o Iehova te așunas codolendar cai sile angla amende?

³ Tha castar si amenghe mai ușoro te așunas: le Iehovastar sau le manușendar? Daștil-pe că le Iehovastar, anda codoia că lesche îndrumări sile sea o timpo perfecto. (Ps. 19:7) Tha le manușa ci sile perfecto, anda codoia daștil te avel amenghe pharo te așunas lendar. Cu sea cadala, o Iehova, amaro Del, dea iech anumime autoritatea le daden hai le deian, le phuren hai vi codolen cai cheren partea andal guvernea. (Prov. 6:20;  1 Tes. 5:12; 1 Pet. 2:13, 14) Cana așunas lendar, o ciacimos si, că așunas le Iehovastar. Mai dur, va avela te dichas sar daisaras te așunas codolendar cai o Iehova dea-len autoritatea, chiar cana poiechdata si amenghe pharo te hachiaras hai te las-ame pala lenghe îndrumări.

4. Sostar but șiave ci așunen penghe dadendar hai deiandar?

⁴ Le tărne sile butivar pașa aver tărne cai ‘ci așunen penghe dadendar hai deiandar’. (2 Tim. 3:1, 2) Sostar si bute tărnen cado phiraimos? Chichiva pachian că lenghe dada hai deia, manghen lendar te cheren vareso so von ci cheren. Hai cadaia ci si orta anda lende. Aver pachian că le sfaturi cai si lenghe dine sile prea purane, nai-le lașe hai ci mechen-le te cheren chanci. Simțosardean vi tu vroiechdata cadaia? Bute tărnenghe ci si lenghe ușoro te încăren i porunca le Iehovaschi: „Șiavale, așunen tumare dadendar hai deiandar ando phanglimos le Raieia, anda codoia că cadea si orta.” (Ef. 6:1) So daștil te ajutil-tu te cheres cadaia?

5. Sostar si o Isus o mai lașio exemplo tărnesco cai așundea pesche dadestar hai pesca deiatar? (Luca 2:46-52)

⁵ Daisaras te sichioas te așunas averendar catar o mai lașio exemplo, o Isus. (1 Pet. 2:21-24) Chiar cana vo sas-lo iech manuș perfecto hai lesco dad hai leschi dei sas-le imperfecți, o Isus sicadea caring lende iech bari pachiv, chiar cana von cărde greșeli hai poiechdata ci hachiarenas-les. (Ex. 20:12) Te dichas so întâmplosardea-pe cana le Isusos sas-les 12 bărșa. (Citisar Luca 2:46-52.) O Isus gălea pesche dadesa hai pesca deiasa co Ierusalimo, tha cana te risarenas-pe chăre, von ci dine penghi sama că o Isus ci mai sas-lo lența. O Iosif hai i Maria trebunas te len sama ca sea lenghe șiave te aven lența cana risarenas-pe chăre. Cana o Iosif hai i Maria arachle ji la urmă le Isusos, leschi dei doșardea-les anda so întâmplosardea-pe. O Isus daisardeas te sicavel că ci sas-la ciacimos. Tha, vo dea-le iech șucar răspunso pherdo pachiv. „Tha von ci hachiarde so phendea lenghe.” Cu sea cadala, o Isus „așundea vi mai dur lendar”.

6, 7. So daștil te ajutil le tărnen te așunen penghe dadendar hai deiandar?

⁶ Tărne, dichlean vi tumen că si pharo te așunen tumare dadendar hai deiandar cana greșin sau ci hachiaren tumen? So daștil te ajutil tumen? Ando dintuno than, gândisaren tumen so simțosarel o Iehova. I Biblia phenel că cana așunes catar chio dad hai chi dei, ‘cadai buchi si plăcuto le Raiesche. (Col. 3:20) O Iehova jianel cana chio dad hai chi dei ci hachiaren-tu hai cana cheren reguli cai si tuche pharo te les-tu pala lende. Cu sea cadala, cana alosares te așunes lendar, chiar cana na-i tuche ușoro, cheres voime le Iehovasco ilo.

⁷ Ando duito than, gândisar-tu so simțosaren chio dad hai chi dei. Cana așunes lendar, von sile voime hai pachian-pe mai but ande tute. (Prov. 23:22-25) Sa cadea, va avena mai pașe iech averestar. Iech phral andai Belgia, po anav Alexandre, phenel: „Pala so dem mai but mânri zor caște așunav mânre dadestar hai mânra deiatar, amaro amalimos cărdilea mai zuralo. Pașileam iech averestar hai sam mai voime”. bAndo trinto than, gândisar-tu sostar si importanto te sichios te așunes încă de acanara. O Paulo, andai Brazilia, phenel: „O fapto că așundem mânre dadestar hai mânra deiatar sas anda mande sar iech școala cai sicadea-ma te așunav le Iehovastar hai  avere manușendar cai silen autoritatea”. Ando Lil le Devlesco araches iech motivo zuralo caște așunes che dadestar hai deiatar. I Biblia phenel: „Caște jial tuche mișto hai te trais but timpo pi phuv”. (Ef. 6:2, 3)

8. Sostar alosaren but tărne te așunen catar pengo dad hai catar penghi dei?

⁸ But tărne dichle sar o fapto te așunen anel lenghe bare miștimata. I Luiza, andai Brazilia, ci hachiardea mai anglal sostar laco dad hai lachi dei ci mechenas-la te chinel pesche iech telefono, chiar cana sea le tărnen de lache bărșa sas-len deja iech. Ando timpo, dichlea, că cadea laco dad hai lachi dei ferisarde-la. Voi phenel: „Acana hachiarav că te așunav mânre dadestar hai mânra deiatar ci si sar iech phandaimos tha si sar vareso cai lel sama pe mânri viața”. Anda i Elizabeth, iech tărni andal Statele Unite, ci sas ușoro te așunel sea o timpo pesche dadestar hai deiatar. Voi phenel: „Cana ci hachiarav cu sea sostar mânro dad hai mânri dei phenen manghe te cherav vareso, anav manghe andi goghi sar lenghe reguli ferisarde-ma but andel bărșa cai nachle.” I Monica, andai Armenia, dea peschi sama că le buchia găle sea o timpo mai mișto cana așundea pesche dadestar hai deiatar, sar cana ci cărdea cadaia.

9. So pachian but manușa anda o fapto te încăren le legi?

⁹ But manușa hachiaren că si amen nevoia catar le guvernea laico hai că trebulas te așunas catar chichiva legi dine catar cadala „autorități mai bare”. (Rom. 13:1) Tha ande sa codo timpo, von pachian că ci trebulas te încăras le legi cai, ande lenghe iacha, sile neorta sau manghen prea but lendar. Te gândisaras-ame , sar exemplo ca le taxe hai impozitea cai trebun pochinde. Ande iech them europeano le manușa sas-le pușle dacă fal lenghe că si mișto te pochinen taxe. Le mai but anda lende pachian că „si mișto te na pochines che taxe hai impozitea dacă cadala fal-pe că sile prea bare”. Cadea că, le manușa anda codo them pochinen numai chichiva andal taxe cai o guverno manghel-le lendar.

10. Sostar încăras vi le legi cai ci ciaion-ame?

¹⁰ I Biblia sicavel că le guvernea anen but pharimata le manușenghe, sile tela o zuralimos le Satanosco hai că na pa but timpo va avena chosle cu sea. (Ps. 110:5, 6; Ecl. 8:9; Luca 4:5, 6) Tha voi phenel vi că oricon „vazdel-pe contra le autorități vazdel-pe contra i ordinea șiuti le Devlestar”. Aghies, o Iehova mechel ca le guvernea te rain caște încăren le buchia tela controlo hai ajucărel-pe ca amen te așunas lendar. Cadea că, trebul te das-len „so trebul te avel lenghe dino”, sar avelas te pochinas le taxe, te sicavas lenghe pachiv hai te așunas lendar. (Rom. 13:1-7) Poiechdata, daisaras te pachias că iech legea na-i orta, că ci si ande  amaro miștimos sau că hasaras but love cana încăras-la. Tha amen așunas catar le autorități anda codoia că o Iehova phenel amenghe te cheras cadaia, chichi timpo ci manghen amendar te uștaras lesche norme. (Fap. 5:29)

11, 12. Cadea sar sicavel-pe ando Luca 2:1-6, sar așunde o Iosif hai i Maria catar iech legea, chiar cana ci sas lenghe ușoro hai so miștimata sas-len? (Dich i imaginea.)

¹¹ Daisaras te sichioas catar o Iosif hai i Maria, cai sas-le gata te așunen catar le autorități mai bare, vi cana sas lenghe pharo te cheren cadaia. (Citisar Luca 2:1-6.) Cana i Maria sas phari ando enia-to șion hai sas-li pașă te năștil, voi hai o Iosif sas-le șiute angla iech testo cai avelas te sicavel dacă așunen catar le autorități. Ande codo timpo, o împărato romano August poruncisardea ca fiesavo manuș te jial ando foro cai cărdilea caște avel înregistrime. O Iosif hai i Maria trebunas te jian ji co Betleemo, iech drom lungo de 150 km cai nachelas prin thana bute plainența. Cado drom ci sas ușoro, vi mai but anda i Maria. Daștil-pe că von daranas anda o sastimos la Mariaco hai le șiavesco cai încă ci năștisardea-pe. So avenas te cheren dacă astarenas-la le ducha po drom? Ji la urmă, voi phiravelas ande pesco păr chiar codoles cai avelas te avel o Mesia. Daștinas te pachian că lenghi situația ci mechelas-le te așunen catar le autorități?

¹² O Iosif hai i Maria ci mechle ca cadal daraimata te cheren-le te na așunen catar i legea. O Iehova dea-len but miștimata anda codoia că sas-le gata te așunen. Cadea, i Maria arăslea mișto co Betleemo, năștisardea iech șiavorro sastevesto hai ajutisardea te pherdiol-pe iech profeția biblico! (Mica 5:2)

13. So miștimata anas amare phralenghe cana așunas catar le legi?

¹³ Cana așunas catar le autorități mai bare, țârdas miștimata vi amen, tha vi le coavere. Sar exemplo, ci sam pedepsime sar codola cai uștaren i legea. (Rom. 13:4) Mai but, cana sicavas că așunas catar le autorități cadala va dichena că le Martori le Iehovasche sile manușa lașe. Bute bărșența mai anglal, le soldați găle andre ande iech sala le Regatoschi andai  Nigeria ando timpo so încărelas-pe i întrunirea, caște roden codolen cai vazdine-pe contra o guverno hai cherenas protestea ca le manușa te na pochinen penghe taxe. O ofițero cai sas angla codola soldați dea ordino te tiliaren hai phendea lenghe: „Le Martori le Iehovasche pochinen sea o timpo penghe taxe hai ci cheren protestea”. De fiesavi data cana așunas catar i legea, daisaras te încăras ujo o anav amara organizațiaco, hai cado lașio anav daștilas ande iech ghies te feril amare phralen hai pheian. (Mat. 5:16)

14. So ajutisardea iecha pheia te avel „gata te așunel” catar le autorități mai bare?

¹⁴ Tha poiechdata ci avel amenghe ușoro te așunas catar le autorități mai bare. I Joanna, iech phei andal Statele Unite, phenel: „Sas manghe zurales pharo te așunav catar le autorități anda codoia că chichiva jene anda mânri familia nachle prin pharimata hai neortomos anda lenghi cauza”. Tha i Joanna dea sea peschi zor caște paruvel o modo sar gândilas. Ando iechto than, voi ci mai citisardea postări negativo șiute po interneto cai cherenas-la te pachial buchia nasul andal autorități. (Prov. 20:3) Ando duito than, voi manglea-pe le Iehovasche te ajutil-la te pachial-pe ande leste hai na ando paruimos cai daștinas te anel-les le guvernea le manușenghe. (Ps. 9:9, 10) Ando trinto than, voi citisardea articolea anda amare publicații anda i neutralitatea. (Ioan 17:16) I Joanna phenel că, aghies, i pachiv cai sicavel-la caring le autorități hai o fapto că așunel lendar anel lache „iech bari pacea ando ilo”.

15. Sostar daștilas te avel amenghe pharo te așunas catar le îndrumări dine catar i organizația le Iehovaschi?

¹⁵ O Iehova manghel amendar ‘te așunas codolendar cai sile angla amende’. (Evr. 13:17) Chiar cana amaro Conducătoro o Isus silo perfecto, le phrala cas vo alosardea-le te aven angla amende sile imperfecto. Anda codoia, daștil te avel amenghe pharo te așunas lendar, vi mai but cana phenen amenghe te cheras vareso cai ci camas. Vi anda o apostolo Petru sas pharo te așunel iechdata. Cana iech îngero manglea-les te hal animalea cai pala i legea mozaico ci sas-le uje, o Petru phendea că ci camel, hai na iechdata tha trin-var. (Fap. 10:9-16) Sostar? Anda leste sas zurales pharo te hachiarel i nevi îndrumarea. Vo ci sas-lo sicado te cherel le buchia cadea. Dacă le Petrosche sas pharo te așunel i îndrumarea dini catar iech îngero perfecto, chichi mai but daștilas te avel pharo anda amende te așunas le îndrumări dine catar manușa imperfecți.

16. So cărdea o Pavel cana sas lesche dini iech îndrumarea cai ci hachiardea-la? (Fapte 21:23, 24, 26)

¹⁶ O apostolo Pavel sas-lo „gata te așunel” vi cana sas lesche dini iech îndrumarea cai ci hachiardea-la. Le creștini iudei așunde că phirenas dumes anda o Pavel că sicavel sea le iudeien „te mechen i Legea le Moiseschi”. (Fap. 21:21) Le phure anda Ierusalimo phende caring o Pavel te jial co templo ande iech than ștare murșența hai te ujiarel-pe ceremonialo caște sicavel că încărelas i Legea. Tha o Pavel jianelas că le creștini ci mai sile tela i Legea hai că ci cărdea chanci nasul. Cu sea cadala, vo așundea catar le phure hai cărdea sigo so phende lesche von. „O duito ghies o Pavel lea-le pesa cadale murșen [hai] ujiardea-pe ande iech than lența ceremonialo.” (Citisar Fapte 21:23, 24, 26.) Anda codoia că așundea, o Pavel cărdea ca mașcar le phrala te avel pacea hai iech phanglimos chidino. (Rom. 14:19, 21)

17. So sichioas catar i Stephanie?

¹⁷ Anda iech phei po anav Stephanie sas pharo te așunel catar iech decizia cai sas lini catar  i filiala anda o them cai beșel. Ande iech than pesche rromeia, slujinas ande iech grupa anda iech șib străino, cai simțonas-pe zurales mișto. Tha pala codoia, i filiala alosardea te phandavel i grupa, hai von trebuisarde te jian parpale andi congregația de cathar avile. I Stephanie phenel: „Somas zurales duchadi cana așundem cadai vestea. Ci pachiaiem că sas mai but nevoia ajutorostar andi congregația cai slujisardeam mai anglal”. Cu sea cadala, voi alosardea te așunel catar i îndrumarea. I Stephanie phenel: „Ando timpo, hachiardem că i îndrumarea le phralenghi sas goghiaver. Arăsleam te avas dei hai dad spiritualo anda chichiva phrala hai pheia savenghe familii nai-le co ciacimos. Aghies, me studiiv iecha pheiasa cai sili pale activo hai si man mai but timpo te zuriarav mânro pachiamos cana sichioav corcori andai Biblia. Cărdem sea so încărdea mandar caște așunav hai, cadea, si man iech conștiința uji”.

18. So miștimata si amen cana așunas?

¹⁸ Savore daisaras te sichioas te așunas. O Isus „sichilea te așunel” na ande le mai lașe condiții, tha „anda le buchia cai suferisardea-le”. (Evr. 5:8) Vi amen sichioas butivar te așunas cana nachas prin pharimata. Sar exemplo, cana astardea i pandemia de COVID-19, sas amenghe phendo te na mai jias ca le întruniri ca i sala le Regatoschi hai andi predicarea chăr chărestar. Chiar cana sas amenghe pharo te așunas, o fapto că camleam te las-ame pala le îndrumări ferisardea-ame, cărdea te avas mai phangle iech averestar hai o ilo le Iehovasco pherdea-pe bucuriatar. Acana, savore sam pregătime te așunas orisave instrucțiuni va avena amenghe dine ando baro necazo. Amari viața încărel catar o fapto te așunas! (Iov 36:11)

19. Sostar cames te așunes?

¹⁹ Sichileam că cana așunas si amen but miștimata, tha o mai baro motivo sostar alosaras te așunas catar o Iehova si că iubisaras-les hai camas te avas cuci ande lesche iacha. (1 Ioan 5:3) Na-i amen sar te pochinas parpale le Iehovas anda sea so cherel ande amaro miștimos. (Ps. 116:12) Tha daisaras te așunas lestar hai codolendar cas silen autoritatea opral amende. Cana așunas, sicavas că sam goghiaver, hai codola goghiaver cheren ca o ilo le Iehovasco te bariol. (Prov. 27:11)