1. Sostar sas-le zurale le manușa loialo le Iehovasche andal puraimata?

 BUTIVAR, i Biblia sicavel că le manușa loialo le Iehovasche sas-le zurale. Tha chiar vi le mai zurale mașcar lende simțosarde-pe poiechdata covle. Sar exemplo, le reges David, sas-les ghiesa cana simțosardea-pe „zuralo sar iech plain”, tha ande aver ghiesa ‘sas-lo astardo catar iech bari dar’. (Ps. 30:7) Iech aver manuș anda savo del-pe duma andi Biblia si o Samson, saves sas-les iech baro zuralimos cana o spirito sfânto cherelas buchi opral leste. Vo jianelas că bi cadale zuralimasco cai avelas le Devlestar, ‘avileas te avel covlo hai te avel sar sea le cover manușa’. (Jud. 14:5, 6; 16:17) Cadal murșa pherde pachiamos sas-le zurale numai anda codoia că o Iehova dea-le zuralimos.

2. Sostar phendea o apostolo Pavel că, cana sas-lo covlo, sas-lo zuralo? (2 Corinteni 12:9, 10)

² O apostolo Pavel jianelas că vi les sas-les nevoia catar o zuralimos cai avelas le Iehovastar. (Citisar 2 Corinteni 12:9, 10.) Cadea sar bute jenen mașcar amende, vi le Pavelos sas-les nasfalimata. (Gal. 4:13, 14) Poiechdata, sas pharo anda leste te cherel so jianelas că si mișto. (Rom. 7:18, 19) Aver data, vo sas-lo darado hai ci jianelas so daștilas te întâmplol-pe lesa. (2 Cor. 1:8, 9) Cu sea cadala, cana sas-lo covlo, vo cărdiolas zuralo. Sar? O Iehova delas-les o zuralimos cai trebulas lesche. Vo cărdea le Pavelos zuralo.

3. Ca so pușimata va avela te arachas o răspunso ande cado articolo?

³ O Iehova phenel că va zuriarela vi amen. (1 Pet. 5:10) Tha, caște primisaras cado zuralimos lestar trebul te cheras vi amen vareso. Te dichas iech ilustrarea. Iech motoro daștil te del zuralimos iecha mașinache caște del-la drom. Cu sea cadala, o șoferii trebul te spidel i pedala andai accelerația caște daștil te lel-la anda o than hai te jial angle. Sa cadea, o Iehova silo gata te del-ame o zuralimos cai trebul amenghe. Tha, caște  primisaras-les trebul te cheras vi amen vareso. Sar del-ame o Iehova zuralimos? Hai so trebul te cheras caște primisaras cado zuralimos? Va avela te arachas o răspunso cadale pușimatande ando timpo so va avela te dichas sar o Iehova zuriardea trine manușen andai Biblia: le profetos Iona, la Maria, i dei le Isusoschi hai le apostolos Pavel. Va avela te dichas vi sar o Iehova zuriarel pesche slujitoren de aghies.

4. Sar daisaras te primisaras zuralimos catar o Iehova?

⁴ Iech modo prin savo daisaras te primisaras zuralimos le Iehovastar si te pâtras amaro ilo angla leste ando manglimos. Pala so mangas-ame, o Iehova daștil te del-ame „i zor cai nachel orisavi buchi”. (2 Cor. 4:7) Sa cadea, daisaras te avas zuriarde vi cana citisaras lesco Lil hai sichioas anda leste. (Ps. 86:11) Sostar? Anda codoia că o mesajo le Iehovasco cai arachel-pe ande lesco Lil silo „zuralo”. (Evr. 4:12) Cadea că, cana mangas-ame le Iehovasche hai citisaras lesco Lil, va avela te primisaras o zuralimos cai trebul amenghe, caște na mechas-ame, caște așias bucurime sau caște cheras iech buchi cai si mai phari. Mai dur, va avela te dichas sar zuriardea o Iehova le profetos Iona.

5. Sostar trebuisardea le Ionasche mai but zuralimos?

⁵ Iech data le profetos Iona sas-les nevoia catar but zuralimos. O Iehova dea-les te cherel iech phari buchi. Tha, astardo daratar vo nașlea, gălea opre pe iech barca hai tiliardea caring iech aver than. Cadea că, vo hai codola pa i barca sas-le pașă te meren ande iech baro brâșând. Cana cadala șiudine-les ando pai, vo arăslea ando păr ieche bare mașesco. Sar pachian că simțosardea-pe o Iona? Ajucărelas-pe te merel code? Pușlea-pe dacă o Iehova mechlea-les? O ciacimos si, că o Iona sas-lo zurales darado.

6. So zuriardea le Ionas cana sas-lo ando păr ieche mașesco? (Iona 2:1, 2, 7)

⁶ So cărdea o Iona caște așel zuralo cana sas-lo corcoro ando păr ieche bare mașesco? Mai anglal, vo manglea-pe le Iehovasche. (Citisar Iona 2:1, 2, 7.) Chiar cana ci cărdea so phendea lesche o Del, o Iona pachialas ciaces că o Iehova avelas te așunel lesco umilo manglimos, cai sicavelas că falas-les nasul anda sea o ilo că ci așundea lestar. Sa cadea, o Iona gândisardea-pe ca o Lil le Devlesco. Cathar jianas cadai buchi? Ande pesco manglimos, cai si scriime ando lil Iona, o capitolo 2, arachen-pe but dumes andal psalmi. (Sar exemplo, cher iech comparația mașcar so phenel-pe ando Iona 2:2, 5 hai andel Psalmi 69:1 hai 86:7.) Si ciaces, o Iona prinjianelas mișto codol versetea. Hai cana gândisardea-pe mai but lende, lesco pachiamos zuriardea-pe că o Iehova avelas te ajutil-les te nachel părdal codo baro pharimos. O Iehova hastradea le Ionas hai pala iech timpo vo sas-lo gata te cherel i buchi cai sas lesche dini. (Iona 2:10–3:4)

7, 8. Sar sas-lo zuriardo iech phral anda Taiwan?

⁷ O exemplo le Ionasco daștil te ajutil-ame but cana nachas prin diferime pharimata. O Zhiming, b iech phral anda Taiwan, silo zurales nasfalo. Mai but, leschi familia phiravel-pe zurales nasul leia anda codoia că si Martoro le Iehovasco. O Iehova del-les zuralimos cana manghel-pe hai cana sichiol andai Biblia. Vo phenel: „Poiechdata, cana aven le pharimata som zurales perado hai simțosarav-ma cadea de neliniștime că ci daștiv te sichioav andai Biblia”. So cherel vo caște na mechel-pe? Vo phenel: „Mai anglal, mangav-ma  hai pala codoia, șioav manghe le căști hai așunav le ghilea le Regatosche. Poiechdata numai ghilabav-le mai locăs ji cana liniștiv-ma. Pala codoia, astarav te sichioav andai Biblia”.

⁸ Le sicaimata cai țârdea-le cana sichilea andai Biblia zuriarde le phrales Zhiming mai but sar ajucărdea-pe. Pala so nachlea prin iech phari operația, iech asistenta phendea lesche că anda codoia că leschi hemoglobina sas prea țâni trebunas te șion lesche rat. I riat angla te cheren lesche i operația, vo citisardea anda iech phei cai nachlea prin sa codoi operația. Chiar cana lachi hemoglobina sas vi mai țâni sar leschi, voi ci camlea te șion lache rat hai cu sea cadala, voi cărdilea-pe mișto. Cadai experința zuriardea le phrales Zhiming te așel loialo le Iehovasche.

9. Cana naches prin iech pharimos cai mechel-tu bi zuralimasco, so daștis te cheres? (Dich vi le imagini.)

⁹ Cana nachlean prin iech pharimos, simțosardean vroiechdata că ci daștis te șiores chio ilo ando manglimos anda codoia ca san prea perado? Simțosardean-tu prea covlo caște sichios andai Biblia? Na bâstăr că o Iehova hachiarel mișto prin so naches. Cadea că, chiar cana cheres iech țâno manglimos, daștis te pachias ciaces că Vo va dela-tu so si tut nevoia. (Ef. 3:20) Dacă si tuche pharo te citis sau te sichios anda codoia că san nasfalo, chino sau holiardo, daștis te așunes le înregistrări audio la Bibliache sau amare publicații bazome pi Biblia. Sa cadea, daștis te așunes amare ghilea sau te diches iech materialo video pa jw.org. Cana manghes-tu hai rodes răspunso ca che manglimata andi Biblia sau andel materialea bazome pi Biblia, si sar cana achares le Iehovas te del-tu zuralimos.

10. Sar zuriaren-ame amare phrala hai pheia?

¹⁰ O Iehova daștil te zuriarel-ame prin amare phrala hai pheia. Von daștin te aven ‘iech ajutorii cai zuriarel-ame’ cana nachas prin iech zumaimos sau cana ci si amenghe ușoro te cheras iech phari buchi cai sas amenghe dini. (Col. 4:10, 11) Si amen nevoia amalendar vi mai but ando „ghies le pharimasco”. (Prov. 17:17) Cana simțosaras-ame covle amare phrala hai pheia daștin te den-ame so si amen nevoia, te vazden-ame hai te zuriaren- ame te slujisaras vi mai dur le Iehovasche pherde pachiamos. Mai dur, va avela te dichas sar sas zuriardi averendar i Maria, i dei le Isusoschi.

11. Sostar trebulas la Maria zuralimos?

¹¹ La Maria trebulas-la but zuralimos. Gândisaren tumen so daradi sas i Maria cana o îngero Gabriel phendea lache so phari buchi avelas te cherel. Voi ci sas-li măritime tha avelas te așel phari. Ci mai bariardea mai anglal șiaven, tha trebulas te lel sama po șiavo cai avelas te arăsal o Mesia. Mai but, sar avelas te phenel le Iosifosche cai sas laco logodnico, că voi așilea phari tha ci sas-la relații sexualo varecasa? (Luca 1:26-33)

12. Cadea sar phenel-pe ando Luca 1:39-45, sar primisardea i Maria zuralimos?

¹² Sar primisardea i Maria o zuralimos cai trebulas lache caște daștil te cherel cadai buchi nemaidichli hai phari? Voi rodea o ajutorii le coaverengo. Sar exemplo, voi manglea catar o Gabriel te phenel lache mai but anda i buchi cai avelas te cherel-la. (Luca 1:34) Pala so nachlea iech țâra timpo, voi cărdea iech baro drom „ando than plainalo” anda Iuda caște dichel la Elisabeta cai sas anda laco neamo. Cadai vizita andea lache miștimata. I Elisabeta așardea-la hai tela i inspirația le Devleschi, voi phendea iech șucar profeția anda o șiavo cai avelas te năștil-les i Maria. (Citisar Luca 1:39-45.) I Maria phendea le Iehovasche că „cărdea bare buchia pesche vasteia”. (Luca 1:46-51) Cadea că, o Iehova dea zuralimos la Maria prin o îngero Gabriel hai i Elisabeta.

13. So miștimata sas iecha pheia anda Bolivia cana manglea o ajutorii le phralengo hai le pheiango?

¹³ Cadea sar i Maria, vi tu daștis te primis zuralimos le Iehovastar prin le phrala. Te dichas prin so nachlea i Dasuri, iech phei anda Bolivia. Laco dad pelea zurales nasfalo hai ci sas niciech tratamento cai te sastiarel-les. Cana sas-lo ando spitalo voi camlea te avel pașa leste chichi de but daștilas. (1 Tim. 5:4) Tha, ci sas lache sea o timpo ușoro. Voi phenel: „Butivar simțosardem că ci mai daștiv”. Co începuto voi ci manglea le coaverengo ajutorii. I Dasuri phenel mai dur: „Ci camlem te chiniarav le phralen hai le pheian le buchianța phare prin save nachlemas. Gândisarde-ma că o Iehova si codo cai va ajutila-ma. Tha, pala codoia hachiardem că dacă beșav dur le coaverendar, avelas sar cana camlemas te lașiarav corcori mânre pharimata”. (Prov. 18:1) Cadea, i Dasuri alosardea te scriil chichiva amalenghe hai te phenel lenghe prin so nachelas. Voi phenel: „Ci daștiv te phenav chichi de but zuriarde-ma mânre lașe amala! Von andine haben co spitalo hai sicade manghe versetea andai Biblia cai dine-ma zuralimos. Si zurales șucar te jianes că ci san corcoro! Amen sam andai bari familia le Iehovaschi, iech familia cai si gata te ajutil-ame, te roven pașa amende, hai te nachen amența prin le pharimata”.

14. Sostar trebul te primisaras o ajutorii le phurengo?

¹⁴ O Iehova daștil te zuriarel-ame vi prin le phure de congregație, von sile iech cuci daro le Iehovastar. (Is. 32:1, 2) Cadea că, cana san perado phen lenghe le pharimata prin save naches. Hai cana von camen te ajutin-tu, te na încăres-tu parpale te primis lengo ajutorii. Prin lende o Iehova daștil te cherel-tu zuralo.

15. Savi si i speranța cai si cuci andal creștini?

¹⁵ Le promisuni andai Biblia daștin te den-ame speranța hai zuralimos caște slujisaras mai dur le Iehovasche. (Rom. 4:3, 18-20) Sar slujitori le Iehovasche si amen i șucar speranța te traisaras anda sea o timpo ande iech paradiso pi phuv sau ando Regato cerisco. Cadai speranța del-ame zuralimos te nachas  prin pharimata, te das duma andai vestea lași hai te cheras amari buchi andi congregația. (1 Tes. 1:3) Cadai speranța dea zuralimos vi le apostolos Pavel.

16. Sostar trebulas but zuralimos le apostolosche Pavel?

¹⁶ Le Pavelos sas-les nevoia catar zuralimos. Ande pesco lil caring le corinteni, vo phendea anda peste că sas sar iech vaso anda luto covlo. Vo sas-lo „zurales spidime”, „ando pharimos”, „persecutime” hai ‘șiudino ca i phuv’. Poiechdata vo sas-lo pașă chiar te hasarel peschi viața. (2 Cor. 4:8-10) O Pavel scriisardea cadal dumes cana cărdea pesco trinto drom sar misionaro. Pala so phendea cadal buchia vo nachlea prin situații vi mai phare. Ande codo timpo vo sas-lo mardo, phandado, sas-lo pașă te tasol ando pai hai sas-lo îngărdo ando phandaimos. Cadea că, hachiaras sostar trebulas lesche but zuralimos.

17. Cadea sar sicavel-pe ando 2 Corinteni 4:16-18, so ajutisardea le Pavelos te na mechel-pe andel pharimata?

¹⁷ O Pavel sas-lo zuriardo anda codoia că încărdea pesco dichimos caring i speranța cai sas-les. (Citisar 2 Corinteni 4:16-18.) Vo phendea caring le corinteni, că chiar cana lesco corpo rimosarelas-pe, vo ci mechelas-pe perado cadala buchiatar. O Pavel dichelas caring pesco viitorii. Anda leste i speranța te traisarel anda sea o timpo ando cerii sas ‘iech pachiv cai bariolas sea mai but’, hai anda codoia sas-lo gata te nachel părdal orisavo pharimos caște avel lesche dino lesco pochinimos. Cana gândisarelas-pe ca peschi speranța o Pavel ‘neviarelas-pe ghies pe ghieseste’.

18. Sar si i speranța iech zuralimos anda o Tihomir hai leschi familia?

¹⁸ I speranța anda o viitorii zuriardea ieche phrales anda Bulgaria, po anav Tihomir. Chichiva bărșența mai palal, lesco phral mai țâno, po anav Zdravko, mulea ande iech accidento. Pala codoia, o Tihomir sas-lo zurales duchado. Vo hai leschi familia, gândisaren-pe ca o ghies cana o Zdravko va avela parpale viațate hai cadaia ajutil-len te simțosaren-pe mai mișto. O Tihomir phenel: „Sar exemplo, beșas hai gândisaras-ame cai va avela te dichas- les, so haben va avela te cheras lesche, cas va avela te acharas ca i dintuni petrecerea cana va avela uștiado andal mule hai so va avela te phenas lesche anda le palutne ghiesa”.O Tihomir phenel că i speranța că le mule va avena jiuvinde ajutil-les te na mechel-pe ando timpo so ajucărel o ghies cana o Iehova va anela parpale viațate lesche phrales.

19. Sar daștis te încăres jiuvindi chi speranța? (Dich vi i imaginea.)

¹⁹ Sar daștis te încăres jiuvindi chi speranța? Dacă si tut i speranța te trais anda sea o timpo pi phuv, citisar hai gândisar-tu ca le versetea andai Biblia cai den duma anda o Paradiso. (Is. 25:8; 32:16-18) Gândisar-tu sar va avela i viața andi lumea nevi. Diches-tu ando Paradiso? Con si pașa tute? So așunes? Sar simțosares-tu? Caște daștis te gândisares-tu mai but, rode ande le publicații cai den duma anda o Paradiso sau dich le materialea video andal ghilea, sar avenas: Te dichas caring i lumea nevi!, Cadea de pașă sau Te dichas-ame andi lumea nevi. Dacă cheras amenghe timpo mai butivar te gândisaras-ame ca amari speranța, le pharimata va avena ‘te încăren iech țâra hai te aven ușoro’. (2 Cor. 4:17) Prin late, o Iehova va zuriarel-ame.

20. Sar daștis te primisares zuralimos cana simțosares-tu covlo?

²⁰ Chiar cana simțosares-tu covlo, na bâstăr că ‘o Del va dela tut zuralimos’. (Ps. 108:13) O Iehova dea-tu sea so trebul tuche caște primisares zuralimos. Cadea că, cana si tut nevoia catar ajutorii caște cheres i buchi cai sas tuche dini, caște așes zuralo cana naches prin pharimata sau caște încăres chi bucuria, mang-tu le Iehovasche hai sichio anda Biblia caște rodes leschi îndrumarea. Av gata te primisares o ajutorii le phralengo hai le pheiango. Încăr jiuvindi hai zurali chi speranța. Dacă cheres cadea, ‘va avela te aves zuriardo cu sea, prin o baro zuralimos le Devlesco, caște daștis te suportis sea le buchia pherdo răbdarea hai bucuria’. (Col. 1:11)