1. Sostar manglea o Isus le Iehovastar te lel seama pe lesche discipoli?

ANDI palutni riat cana sas-lo pi phuv, o Isus gândisardea-pe ca le zumaimata prin save avenas te nachen lesche discipoli. Anda codoia că iubisardea-le, o Isus manglea lesche Dades ‘te lel seama pe lende anda i cauza codoleschi nasul’. (Ioan 17:14, 15) O Isus jianglea că, pala soste vo va jiala parpale ando cerii, o Satan va phiravela mai dur războio contra codola cai camen te slujin le Iehovasche. Cadea că, o poporo le Iehovasco trebulas te avel ferime.

2. Sostar daisaras te pachias că o Iehova va dela răspunsuri ca amare rugăciuni?

² Anda codoia că iubil pesche Șiaves, o Iehova dea răspunso ca leschi rugăciunea. Dacă cheras sea so daisaras caște avas cuci ande le Iehovasche iacha, vo va iubila vi amen hai va dela răspunso ca amare rugăciuni ande save mangas-les te feril-ame hai te del-ame lesco ajutorii. O Iehova silo iech Dad iubitorii, cadea că vo va lela seama sea o timpo pe lesche șiave. Cadai buchi sicavel lesco anav hai leschi reputația.

3. Sostar si ame nevoia ca o Iehova te feril-ame?

³ Acana si ame nevoia ca o Iehova te feril-ame mai but sar oricana. O Satan sas-lo șiudino anda o cerii hai silo „astardo iecha barea holiatar”. (Rev. 12:12) Vo daisardea te cherel chichivan te pachian că atunci cana persecutin-ame cheren „iech servicio sfânto anda o Del”. (Ioan 16:2) Aver, cai ci pachian ando Del, persecutin-ame anda codoia că sam diferime cadala lumeatar. Tha ande orisavi situația sam, ci trebul te daras. Anda codoia că o Cuvânto le Devlesco, phenel: „O Rai silo fidelo hai vo va zuriarela tume hai va ferila tume catar codova nasul”. (2 Tes. 3:3) Mai dur, va avela te dichas dui moduri prin save o Iehova feril-ame.

4. Cadea sar phenel-pe ando Efeseni 6:13-17, so del-ame o Iehova caște feril-ame?

⁴ O Iehova del-ame i armura spiritualo cai daștil te feril-ame catar le atacuri le Satanosche. (Citisar Efeseni 6:13-17.) Voi sili zurali hai feril-ame, numai cana las pe amende fiesavi partea anda late hai phiravas-la sea o timpo. Te dichas mai dur so reprezentil fiesavi partea anda i armura.

5. So si i haravli le ciacimaschi hai sostar trebul te phiravas-la?

⁵ I haravli le ciacimaschi reprezentil le ciacimata anda o Cuvânto le Devlesco, i Biblia. Sostar trebul te phiravas cadai haravli? Anda codoia că o Satan si „o dad le hohaimasco”. (Ioan 8:44) De mii bărșa vo phenel hohaimata hai „athavel sea i phuv locuime”. (Rev. 12:9) Tha le ciacimata anda i Biblia ferin-ame caște na avas vi ame athade lestar. Sar te phiravas cadai haravli simbolico? Trebul te sichioas o ciacimos anda o Iehova, te anas lesche închinarea „spiritoia hai ciacimaia” hai te avas pachivale ande orisavo aspecto amaro viațaco. (Ioan 4:24; Ef. 4:25; Evr. 13:18)

6. So si i platoșa le ortomaschi hai sostar trebul te phiravas-la?

⁶ I platoșa le ortomaschi reprezentil le norme orta le Iehovasche. Sostar trebul te phiravas-la? Cadea sar i platoșa ferilas o ilo ieche soldatosco, sa cadea i platoșa le ortomaschi feril amaro ilo figurativo, sau con sam ame de andral, catar le influențe nasul cadala lumeache. (Prov. 4:23) O Iehova ajucărel-pe te iubisaras-les hai te slujisaras lesche anda sea o ilo. (Mat. 22:36, 37) Tha, o Satan camel ca amaro ilo te avel ande dui riga hai te cherel-ame te iubisaras le buchia anda i lumea, buchia cai o Iehova urâl-le. (Iac. 4:4; 1 Ioan 2:15, 16) Dacă cadai buchi ci jial lesche, vo cherel presiuni pe amende caște cherel-ame te uștaras le norme le Iehovasche.

7. Sar phiravas i platoșa le ortomaschi?

⁷ Phiravas i platoșa le ortomaschi cana ascultisaras catar le norme le Iehovasche anda so si mișto hai so si nasul hai traisaras pala lende. (Ps. 97:10) Unii pachian că cadal norme ținiaren lenghi libertatea. Tha, dacă ci aplichisaras-le, sam sar iech soldato cai del tele peschi platoșa cana silo andi lupta anda codoia că pachial că sili prea phari. Ce dilimos, na-i cadea? Codola cai iubin le Iehovas ci pachian că lesche porunci sile „phare”, tha pachian că sile importanto caște așen jiuvinde. (1 Ioan 5:3)

8. So însemnol te avel-ame ande pânre i bari dorința te predichisaras i vestea lași la paceachi?

⁸ O Pavel phendea amenghe te șioas ande amare pânre i bari dorința te predichisaras i vestea lași la paceachi. Cadaia însemnol te avas sea o timpo pregătime te das duma anda i vestea lași. Cana phenas averenghe o ciacimos anda i Biblia, amaro pachiamos zuriarel-pe. Zuriarel-ame but te dichas sar le slujitori le Iehovasche de pe sea-i phuv roden ocazii te phenen i vestea lași ca i buchi, ca i școala, ando teritorio comercialo, chăr chărestar, cana jian te chinen hamos, cana jian ca lenghe neamuria cai nai-le martori, cana den duma le manușența cas prinjianen hai chiar cana, ci daștin te aven avri anda o chăr. Dacă daras hai ci mai predichisaras, sam sar iech soldato cai del tele pesco împoghimos cana silo andi lupta. Cadea, avelas te del-pe dab ușoro, avelas mai covlo angla le atacuri le dușmanosche hai ci mai daștilas te așunel so phenel lesche o comandanto.

9. Sostar trebul te phiravas o baro scuto le pachiamasco?

 ⁹ O baro scuto le pachiamasco reprezentil o pachiamos cai si ame ando Iehova. Ame pachias zurales că vo va pherela sea lesche promisiuni, hai cado pachiamos ajutil-ame ‘te mudaras sea le săgeți astarde codolesche nasul’. Sostar trebul te phiravas cado baro scuto? Anda codoia că vo feril-ame catar le sicaimata codolenghe apostați hai ci mechel-ame te avas perade cana așunas sar prasan-ame aver. Bi pachiamasco, ci va avela-ame o zuralimos te așias contra codolenghe cai camen te cheren-ame te na mai ascultisaras catar le norme le Iehovasche. Tha de fiesavi data cana ci cheras vareso cai holiarel le Iehovas ca i buchi sau ca i școala, sicavas că phiravas o scuto le pachiamasco. (1 Pet. 3:15) De fiesavi data cana ci acceptosaras iech buchi mai mișto pochime, cai ci avelas te mechel-ame te jias ca le întruniri sau andi predicarea, sicavas că phiravas o scuto le pachiamasco. (Evr. 13:5, 6) Hai, cana slujisaras le Iehovasche, chiar cana aver manușa așen contra amenghe, o scuto le pachiamasco feril-ame. (1 Tes. 2:2)

10. So si o coifo la salvareaco hai sostar trebul te phiravas-les?

 ¹⁰ O coifo la salvareaco si i speranța cai dea-la amenghe o Iehova, i speranța că vo va chosela o merimos hai că va pochinela parpale codolen cai slujin lesche. (1 Tes. 5:8; 1 Tim. 4:10; Tit 1:1, 2) Cadea sar iech coifo feril o șăro ieche soldatosco, sa cadea i speranța la salvareachi feril amari goghi. Sar? Cadai speranța ajutil-ame te na bâstras le promisiuni le Devlesche hai te na îngrijorisaras-ame prea but cana si ame pharimata. Te phiravas o coifo la salvareaco însemnol te gândisaras cadea sar camel o Del. Sar exemplo, daisaras te șioas amari speranța ando Del, na andel barvalimata cai nai-le siguro. (Ps. 26:2; 104:34; 1 Tim. 6:17)

11. So si i sabia le spiritoschi hai sostar trebul te folosisaras-la?

¹¹ I sabia le spiritoschi si i Biblia, o Cuvânto le Devlesco. Cadala sabia sila o zuralimos te așel contra orisavo hohaimos hai te eliberil le manușen anda le sicaimata hohamne hai le obiceiuri cai cheren lenghe nasul. (2 Cor. 10:4, 5; 2 Tim. 3:16, 17; Evr. 4:12) Sichioas te folosisaras mișto cadai sabia cana studiisaras personalo hai cana țârdas miștimata anda o sicaimos cai primisaras-les catar i organizația le Devleschi. (2 Tim. 2:15) Pașa o fapto că dea-ame i armura spiritualo, o Iehova feril-ame vi ande aver modo. Savo si cado?

12. Ce aver ajutorii dea-ame o Iehova hai sostar?

¹² Iech soldato cai siles experiența jianel că ci daștil te marel corcoro iech bari armata. Les siles nevoia catar lesche amala soldați. Sa cadea, nici ame ci daisaras te luptisaras corcore contra o Satan hai codola cai sile de leschi partea. O Iehova dea-ame iech baro ajutorii, ‘amare phrala hai pheia de pe sea-i phuv’, cai luptin ande iech than amența. (1 Pet. 2:17)

13. Cadea sar phenel-pe ando Evrei 10:24, 25, sar ajutin-ame le întruniri?

¹³ Iech aver modo prin savo primisaras ajutorii si le întruniri. (Citisar Evrei 10:24, 25.) Cana simțosaras-ame perade, hai cadaia po iechdata daștil te întâmplol-pe fiesavesche anda amende, le întruniri daștin te zuriaren-ame. Sam încurajime catar le șucar comentarii le phralenghe hai le pheianghe. Le teme sau le demonstrații prezentime zuriaren amari hotărârea te jias angle ando servicio le Iehovasco. Hai cana das duma amare phralența angla hai pala le întruniri zuriaras-ame but. (1 Tes. 5:14) Mai but, le întruniri den-ame i bucuria de ajutisaras averen. (Fap. 20:35; Rom. 1:11, 12) Tha cadala anen amenghe vi aver miștimata. Von ajutin-ame te avas mai lașe andi lucrarea de predicare. Sar exemplo, sichioas te folosisaras mai mișto le materialea anda i secțiunea „Instrumentea anda o sicaimos”. Cadea că, te pregătisaras-ame mișto andal întruniri la congregațiache. Ando timpo le întrunirengo, te avas atenți caște așunas so phenel-pe. Hai pala întruniri, te șioas andi practica le idei cai sichileam-le. Dacă cheras cadea, va avaia ‘lașe soldați le Isus Cristososche’. (2 Tim. 2:3)

14. Ce aver ajutorii si ame?

¹⁴ Mai but, pașa amende si miliardea îngeri zurale. Te gândisaras-ame chichi de zuralo si iech corcoro îngero! (Is. 37:36) Cadea, daisaras te imaginisaras amenghe mai ușoro ce zurali si iech sasti armata îngerenghi. Nici iech manuș hai nici iech demono ci daștil te avel mai zuralo sar i  bari armata le Iehovaschi. Cana o Iehova silo pașa amende, va avaia sea o timpo zurale ori chichi de but jene sile contra amenghe. (Jud. 6:16) Te anas amenghe amintea cado baro ciacimos cana iech colego catar i buchi sau catar i școala sau iech neamo cai ci silo martoro phenel amenghe sau cherel vareso cai peravel-ame. Te na bâstras, ame ci sam corcore ande cadai lupta! Ame cheras so phenel amenghe amaro Conducătorii, o Iehova, cai ajutil-ame.

15. Cadea sar phenel-pe ande Isaia 54:15, 17, sostar ci daștil chonic te așiavel le slujitoren le Devlesche te predichin?

¹⁵ I lumea conducime le Satanostar urâl-ame anda mai but motivea. Ame ci șioas-ame niciechdata andi politica hai ci jias ca le războaia. Das duma anda o anav le Iehovasco, phenas le manușenghe că numai o Regato va anela i pacea pi phuv hai încăras Lesche norme ciace. Sicavas că o conducătoro cadala lumeaco silo iech hohamno hai iech baro ucigașo. (Ioan 8:44) Sa cadea, phenas că ando viitorii pașardo i lumea le Satanoschi va avela distrugime. Chiar cana, o Satan hai codola cai sile de leschi partea cheren bare eforturi caște așiaven i predicarea, von ci va daștina te cheren cadai buchi niciechdata. Mai but, va avela te așaras mai dur le Iehovas orisar daisaras. Chiar cana silo zuralo, o Satan ci daisardea te așiavel-ame te phenas o mesajo anda o Regato pe sea-i phuv, hai cadaia sas posibilo numai anda codoia că o Iehova feril-ame. (Citisar Isaia 54:15, 17.)

16. Sar va salvila-ame o Iehova ando viitorii?

¹⁶ So ajucărel-ame ando viitorii? Ando baro necazo, o Iehova va sicavela pesco zuralimos hai va salvila-ame ande dui moduri. Mai anglal, vo va ferila-ame cana va cherela le regen la phuveache te distrugin o Babilono o Baro, o imperio la religiaco neciaci. (Rev. 17:16-18; 18:2, 4) Pala codoia, va salvila-ame cana va distrugila so așilea anda i lumea le Satanoschi co Armaghedono. (Rev. 7:9, 10; 16:14, 16)

17. Ce miștimata si ame cana așias pașa o Iehova?

¹⁷ Cana așias pașa o Iehova, o Satan ci daștil te cherel amenghe nici iech nasulimos cai încărel sea o timpo. Mai but, vo si codo cai va avela-les iech distrugerea veșnico. (Rom. 16:20) Cadea că, te las pe amende sea i armura hai te phiravas-la sea o timpo. Te na încercosaras te luptisaras corcore. Te ajutisaras amare phralen hai pheian. Sa cadea, te cheras so phenel amenghe o Iehova. Cadea, daisaras te avas siguri că amaro Dad cerisco va zuriarela-ame hai va ferila-ame. (Is. 41:10)