1. Sostar sile cuci amare tărne phrala andi congregația?

TĂRNE phralale, tume daștin te den but le Iehovasche. But anda tumende san zurale hai pherde viața. (Prov. 20:29) Tume cheren but buchia caște ajutin le phralen hai le pheian anda i congregația. Daștin te dichen caring o timpo cana va avena numime slujitori auxiliari. Cu sea cadala, daștil-pe că simțosaren că le coaver dichen tume că san prea tărne sau că ci si tume experiența te avel tumenghe dini te cheren iech buchi importanto. Chiar cana san tărne, si buchia cai chiar acana daștin te cheren-le caște meritin i încrederea hai o respecto codolengo anda tumari congregația.

2. So va dichaia ande cado articolo?

² Ande cado articolo, va avela te das duma anda i viața le regeschi David. Sa cadea, va avela te dichas vi chichiva evenimentea anda i viața duie regenghi anda i Iuda, o Asa hai o Iosafat. Mai dur, va dela-pe duma anda ce pharimata sas cadale trine murșen, sar nachle părdal lende hai so daștin te sichion le tărne phrala anda lengo exemplo.

3. Sar daștin le tărne te ajutin codolen mai phure anda i congregația?

³ Sar tărno, le Davidos sas-les iech amalimos chidino le Iehovaia hai sichilea te cherel but buchia cai ajutisarde averen. Vo sichilea te ghilabal șucar hai folosisardea pesco talento caște ajutil le Saulos, o rege numime le Devlesco. (1 Sam. 16:16, 23) Tărne, jianen te cheren vi tume iech buchi cai ajutil averen andi congregația? But anda tumende  jianen. Sar exemplo, daștin te ajutin codolen mai phure te sichion te folosisaren mai mișto penghe tablete hai aver dispozitivea electronico anda le întruniri sau co studio personalo. Tumaro prinjianimos anda cadal dispozitivea daștin te anen bare miștimata codolenghe mai phure.

4. Save calități le Davidosche trebun te imitin le tărne phrala? (Dich i imaginea pa i coperta.)

⁴ Ande fiesavo ghies, o David sicadea că sas-lo responsabilo hai demno pachiamasco. Sar exemplo, cana sas-lo tărno, vo cărdea i phari buchi te lel seama pe lesche dadesche bacrea. Cadai buchi sas vi periculoso. O David phendea mai târzio le regesche Saul: „Chio slujitoro sas păstorii anda i turma pesche dadeschi. Iech data avilea iech leo, hai aver data iech riș, hai fiesavo lea iech bacri anda i turma. Me gălem pala leste șiutem-les tele hai scăpisardem i bacri anda lesco mui”. (1 Sam. 17:34, 35) O David jianglea că trebul te lel seama pe fiesavi bacri, hai pherdo tromai mardea-pe le animalența sălbatico caște protejil-le. Le phrala tărne daștin te imitin o exemplo le Davidosco cana cheren mișto i buchi cai sas lenghe dini.

5. Cadea sar phenel-pe ando Psalmo 25:14, savi si i mai importanto buchi cai le tărne phrala daștin te cheren-la?

⁵ O tărno David zuriardea pesco amalimos le Iehovaia. Cado amalimos sas mai importanto anda o David sar lesco tromai sau o fapto că ghilabalas șucar ca i harpa. O Iehova ci sas numai le Davidosco Del, vo sas vi lesco Amal. (Citisar o Psalmo 25:14.) Tărne phralale, i mai importanto buchi cai daștin te cheren-la si te pașion tumare Dadestar cerisco. Cadea, va daștina te primin vi aver responsabilități andi congregația.

6. Sar dichenas unii manușa le Davidos?

⁶ Iech anda o pharimos prin savo nachlea o David sas că unii manușa ci dichle-les prea mișto. Sar exemplo, cana o David camlea te marel-pe le Goliatoia, o rege Saul camlea te așiavel-les, hai phendea lesche: „Tu san numai iech șiavoro”. (1 Sam. 17:31-33) Anda codoia, le Davidosche phrala phende că silo iresponsabilo. (1 Sam. 17:26-30) Cu sea cadala, o Iehova ci dichlea le Davidos  că silo prea tărno sau iresponsabilo. Vo prinjiandea-les mișto. Anda codoia că șiutea pesco pachiamos ando Iehova, lesco Amal, o David daisardea te mudarel le Goliatos. (1 Sam. 17:45, 48-51)

7. So daștis te sichios anda i experiența le Davidoschi?

⁷ Sar tărno so daștis te sichios anda i experiența le Davidoschi? Sichios că trebul te avel-tu răbdarea. Trebul te nachel timpo ji cana codola cai prinjianen-tu de cana san țâno te dichen că barilean hai că san deja iech tărno adulto. Cu sea cadala, daștis te aves siguro, că o Iehova dichel părdal sar san de avreal. Vo prinjianel-tu hai jianel so daștis te cheres mai mișto. Zuriar chio amalimos le Devlesa. O David cărdea cadaia cana dichelas le șucar buchia cai cărdea-le o Iehova hai gândisarelas-pe but so daștil te sichiol lendar anda o Creatoro. (Ps. 8:3, 4; 139:14; Rom. 1:20) Iech aver buchi cai daștis te cheres-la si te diches caring o Iehova caște del-tu o zuralimos cai trebul-tu. Sar exemplo, so daștis te cheres cana che colegi prasan-tu că san iech Martoro le Iehovasco? Mang le Iehovas te ajutil-tu te naches părdal cadal pharimata. Trebul vi te șios andi practica le sfaturi cai araches-le ande lesco Cuvânto, andel publicații bazome pi Biblia hai andel materialea video. De fiesavi data cana diches că o Iehova ajutil-tu te naches părdal iech pharimos, chio pachiamos ande leste va bariola. Mai but, cana vi aver va dichena că pachias-tu ando Iehova va avela-le mai but încrederea ande tute.

8, 9. So ajutisardea le Davidos te ajucărel răbdareaia te avel rege, hai so daștin te sichion le tărne phrala anda lesco exemplo?

⁸ Te dichas iech aver pharimos prin savo nachlea o David. Pala soste sas-lo numime rege, o David trebuisardea te ajucărel mai but bărșa angla soste te rail andi Iuda. (1 Sam. 16:13; 2 Sam. 2:3, 4) So ajutisardea-les ande codo timpo te ajucărel răbdareaia? Ando than te avel perado, o David gândisardea-pe so daștilas te cherel. Sar exemplo, cana garavelas-pe ando teritorio filisteano, o David folosisardea cado timpo te marel-pe contra le dușmani le Israelosche hai cadea protejisardea le granițe le teritoriosche anda Iuda. (1 Sam. 27:1-12)

⁹ Tărne phralale, so daștin te sichion anda o exemplo le Davidosco? Folosisaren tumaro timpo te slujin le phralenghe. Gândisaren tume ca i experiența ieche phraleschi cai bușiol Ricardo. * De cana sas-lo adolescento, lesco suno sas te slujil sar pioniero regularo. Tha, le phrala phure phende lesche că ci silo încă pregătime. Ando than te holiarel-pe sau te avel perado, o Ricardo cărdea vi mai but andi predicarea. Vo phenel: „Cana anav manghe amintea, dav mânri seama că trebuisardea te cherav progresea. Folosisardem mânro timpo andi predicarea te bariarav o intereso le manușengo, te cherav lașe vizite ulterioare hai chiar te încărav mânro iechto studio biblico. Chichi mai but predichisardem cadichi mai ușoro sas manghe”. Acana o Ricardo slujil sar iech lașio pioniero regularo hai slujitorii auxiliaro.

10. So cărdea o David ande iech situația, angla so te lel iech bari decizia?

¹⁰ Gândin tume ca aver situația anda i viața le Davidoschi, cana garavelas-pe catar o Saul. O David hai lesche manușa  trebuisarde te mechen penghe familii chăre hai te jian te maren-pe ande iech lupta. Ando timpo so le murșa sas-le tilearde, le dușmani avile ca lenghe chăra hai ciorde lenghe familii. O David daisardeas te gândil-pe că, anda codoia că sas-lo iech lașio războinico, vo daisardeas te cherel iech lașio plano caște anel parpale penghe familien. Tha, o David dichlea caring o Iehova caște ajutil-les. Vo pușlea le Iehovas prin o rașai Abiatar: „Te jiav pala cadala ciora?”. (1 Sam. 30:7-10) O Iehova phendea le Davidosche că trebulas te jial pala lende hai că va anela parpale penghe familien. So daștis te sichios anda cadai situația?

11. So daștis te cheres angla so te les decizii?

¹¹ Angla te les decizii rode o sfato averengo. De duma che dadența sau le phurența cai daștin te den-tu lașe sfaturi. Le Iehovas siles pachiamos andel phure hai vi tut daștil te avel-tu. O Iehova dichel-le sar „daruri” andi congregația. (Ef. 4:8) Va avela-tu miștimata cana imitisares lengo pachiamos hai ascultis lenghe goghiaver sfaturi. Acana te dichas so daisaras te sichioas catar o rege Asa.

12. Ce calități sas le reges Asa cana începosardea te rail?

¹² Sar tărno, o rege Asa sas-lo umilo hai tromano. Sar exemplo, pala soste lesco dad, o Abia mulea, o Asa sas cărdo rege hai duriardea i idolatria anda o them. Mai but, „vo phendea codolenghe anda i Iuda te roden le Iehovas, o Del lenghe phurengo hai te respectin i Legea hai i porunca”. (2 Cron. 14:1-7) Hai cana o Zerah o etiopiano cai sas-les iech 1 000 000 soldați avilea contra i Iuda, o Asa sas-lo goghiaver hai manghlea o ajutorii le Iehovasco. Vo rughisardea-pe cadea: „O Iehova, anda tute ci contil dacă codolen cai ajutis-le sile zurale sau covle. Ajutisar-ame, o Iehova amaro Del, că ande tute șioas amaro pachiamos”. Cadal șucar cuvintea sicaven chichi de but pachiaia-pe o Asa ando Iehova, că vo daștil te salvil les hai lesche poporos. O Asa șiutea pesco pachiamos ande lesco Dad cerisco, hai „o Iehova mardea le etiopien”. (2 Cron. 14:8-12)

13. Ce decizia lea mai târzio o Asa hai sostar?

¹³ Iech armata de 1 000 000 soldați sas  iech baro pharimos anda o Asa, tha anda codoia că șiutea pesco pachiamos ando Iehova, vo ajutisardea-les. Cu sea cadala, cana nachlea prin iech pharimos mai țâno, o Asa ci mai pușlea le Iehovas so te cherel. Cana o nasul rege Baeșa anda Israelo daradea-les că avel contra leste, o Asa manglea o ajutorii le regesco anda Siria. Cadai decizia sas zurales nasul! Prin lesco profeto Hanani, o Iehova phendea caring o Asa: „Anda codoia că șiutean chio pachiamos ando rege la Siriaco hai ci șiutean chio pachiamos ando Iehova chio Del, i armata le regeschi anda i Siria scăpisardea anda chio vast”. De atunci, o Asa phiradea numai războaia. (2 Cron. 16:7, 9; 1 Regi 15:32) So sichioas anda cadaia?

14. a) Sar daștis te șios chio pachiamos ando Iehova? b) Cadea sar phenel-pe ande 1 Timotei 4:12, ce manuș va aveia dacă cheres cadea?

¹⁴ Aș umilo hai șiu chio pachiamos mai dur ando Iehova. Cana boldean-tu, sicadean iech baro pachiamos ando Iehova, hai vo dea-tu o șucar privilegio te aves ande leschi familia. O secreto si te pachias-tu mai dur ando Iehova. Cadai buchi daștil te avel ușoro cana trebul te les bare decizii ande chi viața. Tha, so va chereia ande aver situații? Si importanto te pachias-tu ando Iehova vi cana trebul te les decizii ande soste priveal le destinderi, i buchi sau le obiectivea andi viața. Na pachia-tu ande chi înțelepciunea. Mai mișto, rode principii Biblico cai aplichin-pe ande chi situația, hai pala codoia cher cadea sar sichilean. (Prov. 3:5, 6) Cadea, cheres le Iehovas fericime hai va avela te meritis o respecto codolengo anda chi congregația. (Citisar 1 Timotei 4:12.)

15. Cadea sar phenel-pe ando 2 Cronici 18:1-3; 19:2, ce greșeli cărdea o rege Iosafat?

¹⁵ Si ciaces, cadea sar fiesavo anda amende, vi tu san imperfecto hai po iechdata va avela te cheres greșeli. Tha, cadaia ci trebulas te așiavel-tu te cheres sea so daștis ando servicio le Iehovasco. Gândisar-tu ca o exemplo le regesco Iosafat. Les sas-les but șucar calități. Sar tărno, „vo rodea lesche dadesche Devles hai încărdea leschi porunca”. Mai but,  vo bișealdea trin prinți anda sea-l foruri anda Iuda te sicaven le manușen anda Iehova. (2 Cron. 17:4,7) Chiar cana sas-les iech lașio ilo, o Iosafat lea po iechdata decizii nasul. Cana lea iech anda cadal decizii, o Iehova bișaldea leste varecas caște del-les sfaturi. (Citisar 2 Cronici 18:1-3; 19:2.) So daștis te sichios anda cadai relatarea?

16. So daștis te sichios anda i experiența le phraleschi Rajeev?

¹⁶ Primisar hai aplichisar le sfaturi. Daștil-pe, că vi anda tute si pharo, cadea sar vi anda aver tărne, te șios o servico anda o Iehova po iechto than ande chi viața. Tha, na mech-tu perado! Te dichas so phendea iech phral po anav Rajeev andal bărșa cana sas-lo adolescento: „Po iechdata simțosarde-ma hasardo ande cadala bărșa. Cadea sar aver tărne, placeaia-ma mai but o sporto hai i distracția sar te jiav ca le întruniri hai andi predicarea”. So întâmplosardea-pe cadale phraleia? Iech phuro lașio dea lesche chichiva sfaturi. O Rajeev phenel: „Ajutisardea-ma te gândisarav-ma ca o principio cai arachel-pe ando 1 Timotei 4:8”. O Rajeev sicadea umilința, primisardea o sfato hai gândisardea-pe so si mai importanto anda leste. Vo phendea: „Lem i decizia ca o servico anda o Iehova te avel po iechto than ande mânri viața”. Savo sas o rezultato? „Chichiva bărșa pala soste primisardem cado sfato, phenel o Rajeev, somas numime te slujisarav sar slujitorii auxiliaro.”

17. So simțosaren le phrala hai pheia mai phure anda le tărne cai slujin le Iehovasche?

¹⁷ Le phrala hai pheia mai phure bucurin-pe te slujin le Iehovasche ande iech than tumența! (Țef. 3:9) Von dichen că tume cheren i buchi cai sas tumenghe dini pherde zelo hai bucuria. Ande lenghe iacha tumen san zurales cuci. (1 Ioan 2:14)

18. Cadea sar phenel-pe andel Proverbe 27:11, sar dichel o Iehova le tărnen cai slujin lesche?

¹⁸ Tărne phralale, na bâstren niciechdata că o Iehova iubisarel tume hai siles pachiamos ande tumende. Vo phendea de mai anglal că andel ghiesa de palal, va avela iech armata tărnența cai va camena te slujin lesche. (Ps. 110:1-3) Vo jianel că tumen iubisaren-les hai camen te slujin lesche soia si tume mai lașio. Cadea că aven răbdătorii averența hai tumența. Cana cheren greșeli, primisaren o sicaimos hai i disciplina sar cana avelas catar o Iehova. (Evr. 12:6) Cheren mișto orisavi buchi cai si tumenghe dini. Hai mai opral sar orisoste, bucurin o ilo tumare Dadesche cerisco, sea o timpo. (Citisar Proverbe 27:11.)