1. So daisaras te pachias?

 SAR manușa le Iehovasche, amen jianas că vo iubil-ame hai că vo camel te avel amen i mai șucar viața. (Rom. 8:35-39) Sa cadea, amen jianas că cana las-ame pala le sicaimata cai arachas-le andi Biblia si amen sea o timpo but miștimata. (Is. 48:17, 18) Tha, so daisaras te cheras cana nachas prin pharimata neajucărde?

2. Prin so pharimata daisaras te nachas hai so pușimata daisaras te șioas amenghe?

² Sea le slujitori le Iehovasche nachen prin pharimata. Sar exemplo, daștil-pe că iech jeno anda amari familia cherel vareso cai duchavel-ame. Daștil-pe că iech pharo nasfalimos ci mai mechel-ame te cheras cadea de but anda o Iehova sar mai anglal. Daștil-pe că nachleam prin iech dezastro naturalo sau sam persecutime anda amaro pachiamos. Cana nachas prin cadal phare buchia, daisaras te pușias-ame: „Sostar avilea cado pharimos pe mande? Cărdem vareso nasul? Sicavel cadaia că ci mai som cuci andel iacha le Iehovasche?”. Șiutean tuche vi tu pușimata sar cadala? Dacă da, na av perado. But slujitori le Iehovasche simțosarde-pe sa cadea. (Ps. 22:1, 2; Hab. 1:2, 3)

3. So daisaras te sichioas anda o Psalmo 34:19?

³ Citisar Psalmo 34:19. Ande cado psalmo arachas dui bare sicaimata: 1) vi le manușa orta nachen prin pharimata, 2) o Iehova hastravel-le andal pharimata. Sar? Vo ajutil-ame te hachiaras că i viața ande cadai lumea nasul si phari hai ci daisaras te ajucăras numai lașe buchia. O Iehova promitil amenghe că va avaia fericime ando timpo so slujisaras lesche, tha ci phenel amenghe că ci va avela te nachas prin pharimata acana. (Is.  66:14) Vo zuriarel-ame te dichas pherde pachiamos caring o viitorii, cana va avela te bucurisaras-ame catar i ciaci viața anda sea o timpo. (2 Cor. 4:16-18) Ji atunci vo ajutil-ame ande fiesavo ghies te na mechas-ame. (Plâng. 3:22-24)

4. So va dichaia ande cado articolo?

⁴ Mai dur, va avela te dichas so daisaras te sichioas catar chichiva slujitori le Iehovasche andal puraimata, tha vi de aghies. Cadea sar von, vi amen daisaras te nachas prin pharimata neajucărde. Tha dacă șioas amaro pachiamos ando Iehova, vo va avela pașa amende sea o timpo. (Ps. 55:22) Cana dichas cadal exemplea, te pușas-ame: „So avelas te cherav dacă avelas te nachav prin iech situația sa cadea? Sar ajutin-ma cadal exemplea te pachiav-ma vi mai but ando Iehova? So sichilem lendar?”.

5. Prin so pharimata cărdea o Laban te nachel o Iacob? (Dich i imaginea pa i coperta.)

⁵ Chichiva slujitori le Iehovasche andal ghiesa biblico nachle prin pharimata savende ci ajucărde-pe. Te dichas o exemplo le Iacobosco. Lesco dad phendea lesche te jial te lel pesche iech rromni mașcar le șeia le Labanosche, iech anda lesche neamuri cai anelas închinarea le Iehovasche. Hai mai phendea lesche că o Iehova avelas te del-les ciaces but miștimata. (Gen. 28:1-4) Cadea că, o Iacob cărdea so sas mișto. Tiliardea anda Canaan hai gălea caring o than cai beșelas o Laban. Cadales sas-les dui șeia: i Lea hai i Rahela. O Iacob astardea baro drago catar i țâni șei le Labanoschi, i Rahela, hai caște daștil te lel-la sar rromni, vo sas-lo gata te cherel buchi anda laco dad efta bărșa. (Gen. 29:18) Tha le buchia ci găle cadea sar ajucărdea-pe o Iacob. O Laban athadea-les hai dea-les sar rromni pesca șeia mai bari, i Lea. Pala iech curco, dea-la lesche sar rromni vi la Rahela, tha numai dacă avelas te cherel lesche buchi încă efta bărșa. (Gen. 29:25-27) O Laban athadea-les vi le pochinimaia anda leschi buchi. Vo phiradea-pe cioricanes leia 20 bărșa. (Gen. 31:41, 42)

6. Prin so aver pharimata nachlea o Iacob?

⁶ O Iacob nachlea vi prin aver pharimata. Les sas-les iech bari familia, tha lesche șiave ci hachiarenas-pe cadea de mișto. Von chiar bichinde penghe phrales, o Iosif sar sclavo. Dui mașcar le șiave le Iacobosche, o Simeon hai o Levi, andine iech baro lajiav pi familia hai meliarde o anav le Iehovasco. I Rahela, i cuci rromni le Iacoboschi, mulea cana cărdea le duito șiaves. Hai cana phurilea, o Iacob trebuisardea te jial ando Egipto anda codoia că iech bari boch avilea pe lesco them. (Gen. 34:30; 35:16-19; 37:28; 45:9-11, 28)

7. Sar sicadea o Iehova le Iacobosche că sas-lo cuci ande lesche iacha?

⁷ Chiar cana nachlea prin cadea de but pharimata, o Iacov ci hasardea niciechdata pesco pachiamos ando Iehova hai ande lesche promisiuni. Tha vi o Iehova sicadea lesche că sas-lo cuci ande lesche iacha. Sar exemplo, vo dea-les but barvalimata chiar cana o Laban athavelas-les. Hai chichi de recunoscătorii sas-lo vo le Iehovasche cana dichlea pale pesche șiaves, o Iosif, anda savo pachiaia but timpo că mulea. O Iacob daisardea te așel zuralo ande cadal pharimata anda codoia că sas-les iech amalimos chidino le Iehovaia. (Gen. 30:43; 32:9, 10; 46:28-30) Cana ande amari viața aven pharimata bi te ajucăras-ame, vi amen daisaras te așias zurale dacă si amen iech amalimos chidino le Iehovaia.

8. So camelas o David te cherel?

⁸ O rege David ci daisardea te cherel sea so camelas ando servicio le Iehovasco. Sar  exemplo, vo camlea anda sea o ilo te vazdel iech templo anda o Del. Cana phendea le profetosche Natan so camel te cherel, cado phendea lesche: „Cher sea so si ande chio ilo, anda codoia că o ciacio Del silo tusa”. (1 Cron. 17:1, 2) Chichi de but zuriarde-les le dumes le Natanosche! Daștil-pe că vo astardea sigo te cherel planuri anda cado baro proiecto.

9. So cărdea o David cana sas lesche dini iech vestea saveate ci ajucărdea-pe?

⁹ Na pala but timpo, o profeto le Iehovasco gălea parpale co David, tha na caște anel lesche iech vestea lași. „Chiar ande codoi riat”, o Iehova phendea caring o Natan că na o David avelas te vazdel o templo, tha iech anda lesche șiave avelas te cherel cadaia. (1 Cron. 17:3, 4, 11, 12) So cărdea o David cana așundea cado mesajo? Vo parudea so sas-les andi goghi te cherel. Cadea că vo astardea te chidel love hai materialea cai o Solomon avelas te folosil-le anda o vazdimos le templosco. (1 Cron. 29:1-5)

10. So baro miștimos dea o Iehova le Davidosche?

¹⁰ Ca țâra timpo pala so phendea le Davidosche că na vo avelas te vazdel o templo, o Iehova phandadea iech solaharimos leia. O Del phendea lesche că iech anda lesche urmași va raila anda sea o timpo. (2 Sam. 7:16) Te gândisaras-ame so but va bariola bucuriatar o ilo le Davidosco ando timpo le Raimasco de Iech Mia Bărș, cana va așunela că o Isus, cai si o Rege, țârdel-pe anda leschi familia! So sichioas anda cadai relatarea? Vi cana ci daisaras te cheras sea so camas ando servicio le Iehovasco, amaro Del daștil te del-ame miștimata cai nici na nachle prin amari goghi.

11. So miștimata sas le creștinen anda o iechto secolo chiar cana o Regato ci avilea cana ajucărde-pe von? (Fapte 6:7)

¹¹ Le creștini anda o iechto secolo nachle vi von prin pharimata neajucărde. Sar exemplo, von abia ajucărenas te avel o Regato, tha ci jianenas cana avelas te întâmplol-pe cadaia. (Fap. 1:6, 7) So cărde von? Cărde vi mai but buchi andi predicarea. Ando timpo so îngărde i vestea lași ande sea mai but thana, von dichle sar o Iehova dea-le miștimata anda le but eforturi cai cărde-le. (Citisar Fapte 6:7.)

12. So cărde le creștini anda o iechto secolo cana sas o baro bochalimos?

¹² Ando iechto secolo iech baro bochalimos avilea „opral sea i phuv”. (Fap. 11:28) Vi le creștini nachle prin cadaia. Daștis te gândis-tu so aver pharimata andea cado bochalimos? Le șăre la familiache pușle-pe daraimaia sar avenas te arachen haben anda penghe familii. Daștil-pe că chichiva tărne șiute ande penghi goghi te cheren mai but andi predicarea. Gândisarde-pe von te mechen cado plano pe mai târzio? Chiar cana nachle prin cado pharimos, sichile te train vi ande cadai situația. Von phende mai dur i vestea lași pherde zelo, cadea sar daisarde. Sa cadea, von sas-le bucurime te den anda penghe buchia le phralenghe anda Iudeea. (Fap. 11:29, 30)

13. So miștimata sas le creștinen chiar cana sas iech baro bochalimos?

¹³ Chiar cana sas bochalimos, le creștinen sas-le but miștimata. Sar exemplo, codola cai primisarde buchia materialo dichle sar o Iehova dea pesco vast caște ajutil-le. (Mat. 6:31-33) Cadaia cărdea-le ciaces te aven mai pașă catar lenghe phrala cai sicade lenghe lașimos hai avile ande lengo ajutorii. Hai codola cai cărde donații sau cărde buchi caște ajutin ande vroiech felo le phralen, simțosarde i bari bucuria cai avel anda o fapto te des. (Fap. 20:35) O Iehova cărdea but lașe buchia anda savore anda lende anda codoia că sichile te train andel situații cai paruven-pe.

14. Prin so nachle o Barnaba hai o apostolo Pavel hai save sas le rezultatea? (Fapte 14:21, 22)

¹⁴ Le creștini anda o iechto secolo sas-le butivar  persecutime, poiechdata cana ci ajucărenas-pe. Te gândisaras-ame prin so nachle o Barnaba hai o apostolo Pavel cana predichinas andi Listra. Mai anglal, le manușa primisarde-le anda sea o ilo hai așunde-le. Tha, mai târzio, codola cai așenas lenghe contra „țârdine le bute manușen de lenghi rig”, hai chichiva andal jene cai mai anglal așunde-le șiudine barența ando Pavel hai mechle-les sar mulo. (Fap. 14:19) Tha o Barnaba hai o Pavel predichisarde mai dur ande aver than. Save sas le rezultatea? Von „cărde but discipoli”, hai prin lenghe dumes hai exemplo zuriarde le phralen. (Citisar Fapte 14:21, 22.) But jene țârdine miștimata anda codoia că o Barnaba hai o Pavel ci mechle-pe hai pherde tromai predichisarde mai dur chiar cana sas-le persecutime bi te ajucăren-pe. Vi amen va avena amen but miștimata dacă ci mechas-ame hai cheras mai dur i buchi cai dea-la amenghe o Iehova.

15. So sichioas catar o phral Macmillan?

¹⁵ Angla o bărș 1914, le slujitori le Iehovasche ajucărenas-pe te întâmplon-pe chichiva buchia. Sar exemplo, cadea sar but aver jene, o phral Alexander Macmillan pachiaia că avelas te primil pesco pochinimos cerisco, na pa but timpo. Ande iech cuvântarea cai încărdea-la andi septembria 1914, vo phendea: „Daștil-pe, că cadaia si i palutni cuvântarea cai încărav-la”. Tha o ciacimos si că cadaia ci sas leschi palutni cuvântarea. Mai târzio, vo scriisardea: „Daștil-pe, că chichiva anda amende sighiardeam cana gândisardea-ame că va avela te jias cadea de sigo co cerii”. Pala codoia mai phendea: „Amari buchi trebulas te avel te cheras mai but ando servicio le Raiesco”. O phral Macmillan cărdea but buchia anda o Iehova. Vo sas-lo pherdo zelo andi predicarea hai zuriardea bute phralen cai sas-le phandade anda codoia că ci camle te jian andi armata. Sa cadea, vo gălea ca fiesavi întrunirea la congregațiachi, vi cana sas-lo zurales phuro. O phral Macmillan folosisardea mișto pesco timpo ande savo ajucărdea pesco pochinimos. So miștimata țârdea vo? Ando bărș 1996, țâra timpoia angla so te merel, vo scriisardea: „Mânro pachiamos silo sa cadea de zuralo aghies sar sas-lo vi mai anglal”. Savore daisaras te las-ame pala o phral Macmillan vi mai but cana le pharimata prin save nachas încăren mai but timpo sar ajucărdeam-ame. (Evr. 13:7)

16. Prin so pharimos neajucărdo nachle o phral Jennings hai leschi rromni? (Iacov 4:14)

¹⁶ But slujitori le Iehovasche nachen prin nasfalimata cai aven bi te ajucăren-pe. Iech anda cadala si o phral Herbert Jennings b. Andi relatarea anda leschi viața, vo del duma pherdo bucuria anda o timpo cana, ande iech than pesca rromniaia, slujisarde sar misionari andi Ghana. Tha, pala iech timpo, așundea că siles iech baro nasfalimos le șăreia. Le dumes anda Iacov 4:14 sas-le ande leschi goghi cana phendea că cado paruimos neajucărdo si „iech «tehara» saveate ci gândisardeam-ame”. (Citisar.) Vo scriisardea: „Hachiardeam savi sas i situația, cadea că tiliardeam anda Ghana, mechleam palal amare lașe amalen hai găleam parpale andi Canada [anda tratamento medicalo]”. Le ajutoroia le Iehovasco, o phral Jennings hai leschi rromni slujin mai dur pherde pachiamos, chiar cana lesco nasfalimos ci mai mechen-le te cheren cadea de but sar mai anglal.

17. Sar zuriardea averen o exemplo le phralesco Jennings?

¹⁷ Le șucar dumes phende anda sea o ilo le phralestar Jennings ande peschi relatarea, zuriaren but vi averen. Iech phei scriisardea:  „Niciech articolo ci arăslea mai but ca mânro ilo sar cado. . . . Cana citisardem sar o phral Jennings, trebuisardea te mechel peschi repartiția caște lel sama pe pesco sastimos, ajutisardea-ma te dichav mânri situația ande iech modo echilibrime”. Hai iech phral scriisardea: „Slujisardem sar phuro de congregație 10 bărșa, tha trebuisardea te mechav cado șucar privilegio anda codoia că si man iech nasfalimos le șăreia. Mânro ilo sas-lo zurales duchado că ci mai daisardem te cherav cadai buchi hai butivar somas cadea de perado că ci daisardem nici te citiv le relatări anda i viața le phralenghi. . . . Cana citisardem că o phral Jennings ci mechlea-pe dea-ma zor te vazdav-ma opre”. I relatarea cadale phraleschi ajutil-ame te na bâstras că atunci cana amen așias zurale andel pharimata neajucărde, daisaras te zuriaras vi averen. Chiar cana amari viața ci si cadea sar ajucărdeam-ame, daisaras te avas iech exemplo anda le coaver cana si amen iech pachiamos zuralo hai ci mechas-ame. (1 Pet. 5:9)

18. So sichioas anda o exemplo iecha phivleaco andai Nigeria? (Dich vi le imagini anda i punerea în scenă.)

¹⁸ Le situații phare, sar avelas i pandemia de COVID-19, andea pharimata bute slujitorenghe le Iehovasche. Sar exemplo, iecha pheia phivli anda Nigeria ci mai așilea-la but haben. Ande iech teharin lachi șei pușlea-la so avenas te han pala so chiravenas i palutni cucii anda orezo. I phei phendea lache că ci mai sas-len nici love, nici haben hai că trebunas te len-pe pala o exemplo la phivleaco andai Sarepta: te cheren penghe te han so mai așilea-le hai te șion sea pengo pachiamos ando Iehova. (1 Regi 17:8-16) Angla so te astaren te gândin-pe so avenas te han co mismeri ande codo ghies, von primisarde iech pacheto habeneia catar lenghe phrala ando pachiamos. Ando pacheto sas haben caște arăsăl-le mai but sar dui curche. I phei phendea că ci gândisardea-pe chichi de atento așundea o Iehova so phendea voi pesca șeiache. Si ciaces, cana șioas amaro pachiamos ando Iehova, le pharimata  neajucărde la viațache daștin te anen amen mai pașă lestar. (1 Pet. 5:6, 7)

19. Prin so persecuții nachlea o phral Alexei Erșov?

¹⁹ Andel palutne bărșa, but anda amare phrala nachen prin bare persecuții, savende daștil-pe că ci ajucărde-pe. Te gândisaras-ame ca o phral Alexei Erșov, anda Rusia. Le Martori le Iehovasche anda cado them bucurisarde-pe catar iech anumime libertatea cana o phral Erșov boldea-pe ando bărș 1994. Tha, andel bărșa cai avile i situația andai Rusia parudea-pe. Ando bărș 2020, le autorități găle zuralimaia ando chăr amare phralesco, rodine peste sea hai line mai but buchia. Pala chichiva șiona, pâtărdea-pe iech dosaro penalo pe lesco anav. Ca le buchia te aven vi mai nasul, von doșarde-les pala le filmări cai cărdea-le iech jeno cai athadea-les mai but sar iech bărș că silo interesime te prinjianel mai mișto i Biblia. So bipachivalo sas cado manuș!

20. Sar zuriardea o phral Erșov pesco amalimos le Iehovaia?

²⁰ Avilea vi vareso lașio andai persecuția le phraleschi Erșov? Da, lesco amalimos le Iehovaia zuriardea-pe. Vo phenel: „Me hai mânri rromni mangas-ame le Iehovasche mai butivar. Dem mânri sama că, dacă vo ci avileas pașa mande, ci daisardemas te așiav zuralo ande cadal pharimata”. O phral Erșov mai phenel: „Cana lav i Biblia hai sichioav corcoro anda o Iehova astarav zuralimos hai ci mai som cadea de perado. Gândisarav-ma ca o exemplo le slujitorengo loialo andal puraimata. Andi Biblia si mai but relatări cai sicaven chichi de importanto si te așias liniștime hai te șioas amaro pachiamos ando Iehova”.

21. So sichileam anda cado articolo?

²¹ So sichileam anda cado articolo? Chiar cana ande cadai lumea nasul daștin te aven but pharimata neajucărde, daisaras te pachias ciaces că o Iehova silo sea o timpo pașa amende dacă șioas amaro pachiamos ande leste. Cadea sar sicavel o verseto pe savo bazol-pe cado articolo, „but si le pharimata codolesche orta, tha o Iehova hastravel-les anda sea cadala”. (Ps. 34:19) Si zurales importanto te na încăras amari goghi ca le pharimata, tha ca o zuralimos le Iehovasco cai daștil te ajutil-ame. Cadea, daisaras vi amen te phenas sar o apostolo Pavel: „Anda sea le buchia si man zuralimos datorime codolesche cai del-ma zuralimos”. (Filip. 4:13)