1. Cana cărdea o Isus o iechto miracolo?

 SI O PAȘ-IVEND le bărșesco 29 a.e. cana o Isus astardea pesco servicio pi phuv. Vo, leschi dei hai chichiva anda lesche discipoli sile ca iech abiav andi Cana, iech gav pașă catar o Nazareto, o foro ande savo barilea o Isus. I Maria si amali la familiaia le jamutreschi hai la boreachi, cadea că, pala so fal-pe, voi lel sama catar le invitați. Tha, ando timpo le abiavesco, întâmplol-pe vareso neajucărdo, cai daștil te cherel lajiavestar la familia hai codole dui tărnen cai line-pe – ci mai si mol. b Daștil-pe că avile co abiav mai but manușa sar von ajucărde-pe. I Maria jial sigo ca pesco șiavo hai phenel lesche: „Ci mai silen mol”. (Ioan 2:1-3) So cherel o Isus? Vo cherel iech bari buchi: paruvel o pai ande iech lași mol. (Ioan 2:9, 10)

2, 3. a) Sar folosisardea o Isus pesco zuralimos caște cherel miracolea? b) Sar ajutin-ame aghies le miracolea cai cărdea-le o Isus?

² O Isus cărdea but aver miracolea ande pesco servicio pi phuv. c Vo folosisardea pesco baro zuralimos caște ajutil mii manușen. Te gândisaras-ame ca dui anda le miracolea cai cărdea-le. Iech data, vo dea te han 5 000 murșen, hai aver data 4 000. Daștil-pe că, savore cai hale sas-le cam 27 000 manușa, dacă șioas vi le jiuvlean hai le șiaven. (Mat. 14:15-21; 15:32-38) Ande cadal dui ocazii, o Isus sastiardea vi bute nasfalen. (Mat. 14:14; 15:30, 31) Te gândisaras-ame so uimime sas le manușa cana o Isus prin le miracolea cai cărdea-le, dea-le te han hai sastiardea-le!

 ³ Le miracolea cărde le Isusostar sile importanto vi anda amende aghies. Ande cado articolo, va avela te dichas sar ajutin-ame von te zuriaras amaro pachiamos hai so daisaras te sichioas anda lende. Pala codoia, va avela te hachiaras sar daisaras te las-ame pala i umilința hai i compasiunea cai o Isus sicadea-le cana cărdea cadal miracolea.

4. Anda caste sichioas cana dichas atento le miracolea cai cărdea-le o Isus?

⁴ Cana dichas atento le miracolea cai cărdea-le o Isus, daisaras te sichioas mai but buchia, na numai anda leste, tha vi anda lesco Dad. Ji la urma, o Iehova sas codo castar avelas o zuralimos cai ajutisardea le Isusos te cherel miracolea. Andel Fapte 10:38 phenel-pe: „O Del machlea [le Isusos] spiritoia sfânto hai zuralimaia”, hai „vo phirdea ando them hai cărdea so sas mișto hai sastiardea sea codolen duchade catar o Beng, anda codoia că o Del sas-lo leia”. Sa cadea, te na bâstras, că sea so phendea hai cărdea o Isus, chiar vi lesche miracolea, sicade perfecto so si andi goghi hai ando ilo lesche Dadesco. (Ioan 14:9) Mai dur, va avela te dichas trin sicaimata cai daisaras te țârdas-le andal miracolea cai o Isus cărdea-le.

5. So cărdea le Isusos te cherel miracolea? (Matei 20:30-34)

⁵ O iechto sicaimos: o Isus hai lesco Dad iubin-ame zurales but. Cana sas-lo pi phuv, o Isus sicadea chichi de but iubil le manușen cana folosisardea pesco zuralimos caște cherel miracolea hai cadea te duriarel lenghe ducha. Iech data, dui core mangle-les zurales te sastiarel-le caște dichen pale. (Citisar Matei 20:30-34.) Ande cadai relatarea dichas că mai anglal le Isusosche ‘cărdilea lesche mila lendar’, hai pala codoia sastiardea-le. I duma grecisco traducime prin „te cărdiol lesche mila” sicavel că si sar cana o ilo ieche manușesco rovel milatar anda varecaste cai silo duchado. Cadai bari mila cai avel catar iech iubirea ciaci, cărdea le Isusos te del haben le bochalen hai te sastiarel ieche murșes cai sas-les lepra. (Mat. 15:32; Mar. 1:41) Cadea că, daisaras te pachias anda sea o ilo că o Iehova, o Del „cai sicavel iech bari mila”, hai lesco Șiavo iubin-ame zurales hai sile duchade cana amen nachas prin pharimata. (Luca 1:78; 1 Pet. 5:7) Von abia ajucăren te chosen sea le pharimata cai duchaven le manușen.

6. So zuralimos dea o Del le Isusos?

⁶ O duito sicaimos: o Del dea le Isusos o zuralimos caște duriarel sea le pharimata le manușenghe. Le miracolea le Isusosche sicade că vo daștil te lașiarel sea le buchia nasul cai amen, le manușa, ci avelas te daisaras niciechdata te nachas părdal lende corcore. Sar exemplo, les siles o zuralimos te chosel cu sea le pharimata le manușenghe cai avile anda o păcato moștenime hai vi lesche efectea nasul – o nasfalimos hai o merimos. (Mat. 9:1-6; Rom. 5:12, 18, 19) Lesche miracolea sicaven că vo daștil te sastiarel „orisavo nasfalimos” hai chiar vi te anel parpale viațate codolen cai mule. (Mat. 4:23; Ioan 11:43, 44) Sa cadea, les siles o zuralimos te așiavel po than le bare barvalea hai vo si but mai zuralo sar le spiritea nasul. (Mar. 4:37-39; Luca 8:2) So but zuriarel-ame te jianas că o Iehova șiutea andel vasta pesche Șiavesche iech zuralimos cadea de baro!

7, 8. a) So cheren-ame te pachias le miracolea le Isusosche? b) So miracolo ajucăres o mai but andi lumea nevi?

⁷ O trinto sicaimos: pachias zurales că tela o Regato le Devlesco, sea le miștimata promitime va pherena-pe ciaces. Le miracolea cai  cărdea-le o Isus cana sas-lo pi phuv, sicaven so va cherela vo anda sea le manușa sar Rege ando Regato le Devlesco. Te gândisaras-ame so șucar viața va avela-ame na pa but timpo tela lesco raimos! Va avela-ame iech sastimos perfecto anda codoia că vo va chosela sea le nasfalimata hai chonic ci va mai avela coro, bango, cașuco sau muto. (Is. 33:24; 35:5, 6; Rev. 21:3, 4) Ci va mai avela te avas niciechdata bochale anda codoia că ci si amen so te has hai ci va mai avela te nachas prin iech dezastro naturalo. (Is. 25:6; Mar. 4:41) Va avela te dichas pale codolen cuci cai acana soven andel „mormintea”. (Ioan 5:28, 29) Tu so miracolo ajucăres o mai but?

⁸ Cana cărdea miracolea o Isus sicadea iech bari umilința hai mila, calități cai vi amen camas te sicavas-le. Te dichas dui exemplea. Mai anglal, o abiav anda i Cana.

9. Sostar cărdea o Isus iech miracolo co abiav anda i Cana? (Ioan 2:6-10)

⁹ Citisar Ioan 2:6-10. Cana ci mai sas mol ca o abiav, trebulas o Isus te cherel vareso? Nici. I Biblia ci phendea de mai anglal că o Mesia avelas te cherel prin iech miracolo mol andal manușa. Tha, de chi zor te șios-tu ande lengo than hai te gândis-tu so avelas ande chio ilo dacă ca chio abiav ci mai avelas pimos. O Isus hachiardea prin so nachelas i familia, vi mai but o jamutro hai i bori, hai sicadea lenghe mila caște na cheren-pe lajiavestar. Cadea sar dichleam mai anglal ande  cado articolo, vo cărdea iech miracolo hai parudea o pai – cam 390 litri – ande i mai lași mol. Daștil-pe că o Isus cărdea cadea de but mol caște așel hai te avel folosime vi mai dur sau ca i tărni familia te daștil te bichinel-la hai cadea te cheren iech țâra love. Pala so o Isus cărdea cado miracolo sas sar cana lea-pe iech baro pharimos pa le dume le jamutresche hai la boreache hai von sas-le mai liniștime!

10. Save si chichiva detalii importanto anda i relatarea cai arachas-la ando Ioan, o capitolo 2? (Dich vi i imaginea.)

¹⁰ Acana te dichas chichiva detalii importanto anda i relatarea cai arachel-pe ando Ioan, o capitolo 2. Sar exemplo, dichas că na o Isus pherdea paieia le vase anda bar. Vo manglea le slujitoren te cheren cadai buchi caște na țârdel i atenția caring peste. (le versetea 6, 7) Hai pala so parudea o pai andi mol, na vo sas codo cai gălea ca o directoro le abiavesco caște sicavel i mol. Tha, vo phendea le slujitorenghe te cheren cadaia. (o verseto 8) Sa cadea, o Isus siguro ci lea iech paharo mol caște vazdel-les angla le manușa hai te așarel-pe: „Len hai pien i mol cai me cărdem-la!”.

11. So daisaras te sichioas anda o miracolo cai cărdea-les o Isus cana parudea o pai andi mol?

¹¹ Anda o miracolo cai cărdea-les o Isus cana parudea o pai andi mol daisaras te sichioas vareso zurales cuci anda i umilința. Vo ci așardea-pe cana cărdea cado miracolo. Mai but, o Isus ci așardea-pe niciechdata le buchianța cai cărdea-le. Ando than te cherel cadaia, vo sea o timpo dea gloria le Iehovasche pherdo umilința. (Ioan 5:19, 30; 8:28) Dacă va avela te las-ame pala lesco exemplo hai sicavas umilința, ci va avela te das-ame bare le buchianța cai cheras-le. Oriso avelas te cheras ando servicio le Iehovasco, te na țârdas i atenția caring amende, tha caring amaro lașio Del casche slujisaras. (Ier. 9:23, 24) Cadea că, amen trebul te das sea i pachiv le Iehovasche anda sea so cheras, anda codoia că bi lesco ci daisaras te cheras chanci. (1 Cor. 1:26-31)

12. Savo si iech aver modo prin savo daisaras te sicavas umilința cadea sar o Isus? Cheren iech ilustrarea.

¹² Te dichas iech aver modo prin savo daisaras te sicavas umilința cadea sar o Isus. Te gândisaras-ame ca i scena cai avel: iech phuro de congregație beșel but timpo ieche slujitoreia tărno caște ajutil-les te pregătil peschi dintuni cuvântarea publico. Cadea că, o phral încărel iech tema zurales șucar, cai zuriarel le phralen. Pala i întrunirea, varecon phenel le phuresche de congregație: „So șucar cuvântarea încărdea o phral, na-i cadea?”. Va phenela o phuro: „Cadea si, tha numai me jianav chichi de but ajutisardem-les”? Sau pherdo umilința va phenela: „Cadea si. Barilea mânro ilo cana așundem-les”? Cana sicavas umilința, ci rodas te avas așarde anda le lașe buchia cai cheras-le anda aver. Amen sam mulțumime că o Iehova jianel hai dichel sea le buchia cai cheras-le. (Dich vi o Matei 6:2-4; Evr. 13:16.) Daisaras te pachias ciaces că o Iehova si zurales bucurime cana das amari zor te sicavas umilința cadea sar o Isus! (1 Pet. 5:6)

13. So dichlea o Isus cana sas-lo pașă catar o foro Nain, hai so țârdea-les o ilo te cherel? (Luca 7:11-15)

¹³ Citisar Luca 7:11-15. Te gândisaras-ame ca iech scena cai întâmplosardea-pe ando bărș 31 a.e. cana o Isus jialas caring o Nain. Cado sas iech foro galileeano, na dur catar o Sunem, cai, 900 bărșența mai anglal, o profeto Elisei jiuvindisardea le șiaves iecha jiuvleaco. (2 Regi 4:32-37) Cana pașiolas catar o Nain, vo dichelas sar iech mulo sas-lo îngărdo avri anda o foro caște avel prahome. I situația sas zurales tristo anda codoia că iech phivli hasardea pesche corcore șiaves  ando merimos. Tha voi ci sili corcori, pașa late chidine-pe but manușa anda o foro. O Isus așiavel-le po than hai cherel iech bari buchi anda cadai dei zurales duchadi: uștiavel andal mule lache șiaves. Cado si o dintuno anda le trin jiuvindimata cărde le Isusostar cai arachas-le scriime andel evanghelii.

14. Save si chichiva detalii importanto cai ajutin-ame te hachiaras mai mișto i relatarea cai arachas-la ando Luca o capitolo 7? (Dich vi i imaginea.)

¹⁴ Te dichas chichiva detalii cai ajutin-ame te hachiaras cadai relatarea cai arachas-la ando Luca, o capitolo 7. Si interesanto că o Isus mai anglal „dichlea” cadala deia duchadi hai pala codoia „cărdilea lesche mila latar”. (o verseto 13) Daștil-pe că o Isus dichlea cadala jiuvlea sar rovelas cana jialas angla pesco șiavo mulo hai cadaia cărdea ca lesco ilo te pherel-pe milatar anda late. Tha vo na numai simțosardea, tha vi sicadea peschi mila caring cadai dei. Vo dea duma caring late, hai caște zuriarel-la phendea lache: „Na mai rov!”. Pala codoia cărdea vareso caște ajutil-la: jiuvindisardea lache șiaves hai ‘dea-les lache’. (le versetea 14, 15)

15. So daisaras te sichioas anda o miracolo le Isusosco?

¹⁵ So daisaras te sichioas anda cado miracolo prin savo o Isus jiuvindisardea le șiaves iecha phivleaco? Cado miracolo ajutil-ame te sicavas mai but mila caring codola cai mulea lenghe varecon drago. Si ciaces, amen ci daisaras te jiuvindisaras le mulen cadea sar o Isus. Tha, cana das amari zor te prinjianas mai mișto i situația amare phralenghi vi amen daisaras te sicavas mai but mila cadea sar vo. Daisaras te sicavas lenghe mila cana ajutisaras-le hai phenas lenghe dumes cai zuriaren-le. d (Prov. 17:17; 2 Cor. 1:3, 4; 1 Pet. 3:8) Vi chiar le țâne buchia daștin te zuriaren but lengo ilo.

16. Cadea sar dichas vi andi imaginea, so sichioas andai experiența iecha deiachi cai hasardea na de but timpo pesca șeia ando merimos?

¹⁶ Acana te dichas iech experiența. Chichiva bărșența mai anglal, ando timpo so ghilabanas iech ghili ca i sala le Regatoschi, iech phei  dichlea ande aver rig la salachi, iecha deia cai rovelas. I ghili delas duma anda o jiuvindimos hai cadai dei, na de but timpo, hasardea pesca șeia ando merimos. Anda codoia că prinjianelas prin so nachelas, i phei gălea sigo late, lea-la andi angali hai ghilabade ande iech than i ghili. Mai târzio, cadai dei phendea: „Simțosardem iech bari iubirea anda mânre phrala hai pheia”. Voi sas zurales bucurime că gălea ca întrunirea ande codo ghies. Pala codoia mai phendea: „I sala le Regatoschi si o than ande savo arachas ajutorii”. Daisaras te pachias ciaces că o Iehova dichel hai anda leste si zurales cuci vi le țâne buchia cai cheras-le caște sicavas mila caring codola cai hasarde varecas ando merimos „cai lengo ilo silo duchado”. (Ps. 34:18)

17. So sichileam ande cado articolo?

¹⁷ Cana studiisaras le miracolea le Isusosche cai arachas-le andel evanghelii, amaro pachiamos zuriarel-pe vi mai but. Von sicaven-ame că o Iehova hai o Isus iubin-ame zurales but, că le Isusos siles o zuralimos te lașiarel sea le pharimata le manușenghe hai că le miștimata promitime va pherena-pe ciaces. Ando timpo so studiisaras cadal relatări si importanto te gândisaras-ame sar daisaras te las-ame pala le calități le Isusosche. Daștis te rodes te prinjianes mai but buchia vi anda aver miracolea le Isusosche ca o studio personalo sau ca i închinarea andi familia? Cana cheres cadaia, dich so șucar sicaimata daștis te sichios hai pala codoia daștis te phenes-le vi averenghe. Gândisar-tu so but va zuriarena tumen iech averes! (Rom. 1:11, 12)

18. So va avela te dichas ando articolo cai avel?

¹⁸ Cana lesco servicio pi phuv sas caring o sfârșito, o Isus cărdea o palutno anda le trin jiuvindimata cai arachas-le andi Biblia. Cado jiuvindimos sas-lo diferime catar le coaver dui, anda codoia că o Isus jiuvindisardea ieche cuci amales cai sas-lo mulo de ștar ghiesa. So sichioas anda cado miracolo? Sar daisaras te zuriaras amaro pachiamos ando jiuvindimos? Va avela te arachas răspunso cadale pușimatande ando articolo cai avel.