1. So avel ande amari goghi cana gândisaras-ame ca sea so cărdea o Iehova?

CANA gândisaras-ame ca o baro universo cai cărdea-les o Iehova, daștil-pe că aven ande amari goghi le cuvintea cai phendea-le o psalmisto David: „Cana dichav che ceruri, le buchia cai cărdea-le che naia, o șionoto hai le cerhaia cai cărdean-le, phenav manghe: So si o manuș cai merel te anes tuche amintea lestar hai o șiav le manușesco cai te les sama pe leste?”. (Ps. 8:3, 4) Cadea sar o David, cana gândisaras-ame chichi de țâno si o than cai si ame ando universo, daștil-pe că ci avel amenghe te pachias că o Iehova dichlea caring amende. Mai dur, va avela te dichas că o Iehova na numai dichlea caring le dintune manușa, o Adam hai i Eva, tha cărdea-le vi te cheren partea anda leschi familia.

2. Savo sas o scopo le Iehovasco anda lesche dintune șiave pa i phuv?

² O Adam hai i Eva sas le dintune șiave le Iehovasche pa i phuv. Lengo Dad cerisco camlea ca von te cheren penghi buchi sar jene anda leschi familia. Anda codoia, o Del phendea lenghe: „Aven roditori hai buteaon tume, pheren i phuv hai supunil-la”. (Gen. 1:28) Von trebunas te cheren șiave hai te len sama pe lengo chăr, i phuv. Dacă o Adam hai i Eva avileas te ascultisaren le Iehovastar hai avileas te train pala lesco scopo, vi von hai vi lenghe șiave avileas te așen ande leschi familia anda sea o timpo.

3. Sostar daisaras te phenas că le Adamos hai la Eva sas-le iech cuci than andi familia le Iehovaschi?

³ Le Adamos hai la Eva sas-le iech cuci than andi familia le Iehovaschi. O David dea duma anda sar cărdea o Del le manușes hai phendea: „Cărdean-les iech țâra mai tele sar le îngeren hai dean-les i coroana la gloriachi hai le șucarimaschi”. (Ps. 8:5, n.s.) Si ciaces, o Iehova ci dea le manușen sa codo zuralimos, goghiaverimos hai sa codol capacități sar le îngeren.  (Ps. 103:20) Cu sea cadala, le manușa sile numai „iech țâra mai tele” sar cadal creaturi spiritualo zurale. Ce bari buchi cărdea o Iehova! Vo dea amare dintune daden iech șucar începuto.

4. So întâmplosardea-pe pala soste o Adam hai i Eva ci ascultisarde le Devlestar hai so va dichaia ande cado articolo?

 ⁴ Si nasul că o Adam hai i Eva hasarde pengo than cai sas-le andi familia le Iehovaschi. Cadaia andea bare pharimata lenghe șiavenghe, cadea sar va avela te dichas ande cado articolo. Cu sea cadala, o scopo le Iehovasco ci parudea-pe. Vo camel ca le manușa ascultători te aven lesche șiave anda sea o timpo. Mai anglal, va avela te dichas sar sicadea o Iehova pachiv le manușenghe. Pala codoia, va avela te hachiaras so daisaras te cheras aghies caște sicavas că camas te cheras partea andai familia le Devleschi. Mai but, va avela te dichas ce miștimata va avena le șiaven pa i phuv le Iehovasche anda sea o timpo.

5. Sar daisaras te das pachiv le Devlesche anda codoia că cărdea-ame pala pesco chipo?

⁵ O Iehova sicadea amenghe pachiv cana cărdea-ame pala pesco chipo. (Gen. 1:26, 27) Anda codoia că sam cărde pala o chipo le Devlesco, daisaras te sichioas hai te sicavas but anda lesche bare calități, sar avelas i iubirea, i compasiunea, i loialitatea hai o ortomos. (Ps. 86:15; 145:17) Das pachiv le Iehovasche hai sicavas lesche că sam recunoscători cana bariaras cadal calități. (1 Pet. 1:14-16) Cana phiravas-ame ande iech modo cai si plăcuto amare Dadesche cerisco, sam bucurime hai si ame iech viața fericime. Mai but, cana cărdea-ame pala pesco chipo, o Iehova dea-ame o zuralimos te cărdiovas le manușa cai vo camel-le ande peschi familia.

6. Sar sicadea o Iehova pachiv le manușenghe cana cărdea i phuv?

⁶ O Iehova cărdea amenghe iech șucar chăr. Bute timpoia angla so te cherel le Adamos, o Iehova cărdea le manușesche iech chăr. (Iov 38:4-6; Ier. 10:12) Anda codoia că silo lașio hai generoso, o Iehova cărdea but lașe buchia caște cherel-ame fericime. (Ps. 104:14, 15, 24) Vo gândisardea-pe cadale buchiande cai cărdea-le hai dichlea că ‘sas-le lașe’. (Gen. 1:10, 12, 31) Vo sicadea pachiv le manușenghe cana dea-le „andi stăpânirea” leschi șucar creația pa i phuv. (Ps. 8:6) O Iehova camel ca le manușa perfecți te len sama pherde bucuria cadale șucar buchiandar anda sea o timpo. Mulțumisares le Iehovasche ande fiesavo ghies anda cadai șucar promisiunea?

7. Sar sicavel o Iosua 24:15 că le manușes siles libertatea te alosarel?

⁷ O Iehova mechlea-ame te alosaras corcore so te cheras. Cadea, daisaras te alosaras sar te traisaras amari viața. (Citisar Iosua 24:15.) Amaro Del iubitorii bucuril-pe cana alosaras te slujisaras lesche. (Ps. 84:11; Prov. 27:11) Daisaras te folosisaras amari libertatea te alosaras caște las lașe decizii ande mai but situații. Te dichas sar folosisardea o Isus cado daro.

8. Sar folosisardea o Isus ande iech situația peschi libertatea te alosarel?

⁸ O Isus alosardea te șiol po iechto than averengo miștimos, na pesco. Iech data, cana o Isus hai lesche apostoli sas-le zurales chine, von găle caring iech than țârdino caște odihnin-pe. Tha von ci daisarde te cheren cadai buchi. But manușa avile angla lende hai camle te aven sicade le Isusostar. Cu sea cadala, cana dichlea-le o Isus ci holiardea-pe. Les sas-les mila codole manușendar hai „începosardea te sicavel-le but buchia”. (Mar. 6:30-34) Cana das anda amaro timpo hai anda amaro zuralimos caște ajutisaras  averen, cheras cadea sar cărdea o Isus hai anas gloria amare Dadesche cerisco. (Mat. 5:14-16) Sa cadea, sicavas le Iehovasche că camas te cheras partea anda leschi familia.

9. So șucar daro dea o Iehova le manușenghe?

⁹ O Iehova cărdea ca le manușen te daștin te aven-le șiave hai dea-le i responsabilitatea te sicaven-le te iubin-les hai te slujin lesche. Dacă san iech dad sau iech dei si cuci anda tute cado șucar daro? Chiar cana le îngeri primisarde but binecuvântări catar o Iehova, lenghe ci sas dino cado privilegio. Anda codoia, le dada trebunas te dichen vi mai cuci cado privilegio te avel-le șiave. Le dadenghe sas dini i responsabilitatea sfânto te bariaren penghe șiaven andi „disciplina hai ando sicaimos le Iehovasco”. (Ef. 6:4; Deut. 6:5-7; Ps. 127:3) I organizația le Iehovaschi ajutil le daden te cheren cadaia prin but materialea bazome pi Biblia: publicații, materialea video, ghilea hai articolea pa amaro site-o. Dichiol-pe claro că vi amaro Dad cerisco hai vi lesco Șiav iubin le șiaven. (Luca 18:15-17) O Iehova bucuril-pe cana dichel că le dada șion pengo pachiamos ande leste hai cheren sea so daștin caște len sama mișto penghe șiavendar. Cadea, le dada ajutin penghe șiaven te aven-le i speranța te cheren partea andai familia le Iehovaschi anda sea o timpo.

10, 11. So șucar speranța dea-ame o Iehova prin i răscumpărarea?

¹⁰ O Iehova dea pesche mai cuci Șiaves sar jertfa caște daștil te anel-ame parpale ande peschi familia. Cadea sar sicadea-pe ando  paragrafo 4, o Adam hai i Eva hasarde pengo than cai sas-le andi familia le Iehovaschi, cadea că nici lenghe șiave ci daisarde te bucurin-pe catar cado privilegio. (Rom. 5:12) Anda codoia că o Adam hai i Eva alosarde corcore te na ascultin le Devlestar, von meritisarde te aven dine avri anda leschi familia. Tha so avelas te întâmplol-pe lenghe șiavența? Pherdo iubirea, o Iehova cărdea ca codola cai ascultin lestar te daștin te aven line sar lesche șiave caște cheren partea anda leschi familia. Vo cărdea cadaia cana dea sar jertfa pesche Șiaves unico năștime, o Isus Cristos. (Ioan 3:16; Rom. 5:19) Cadea, 144 000 manușa fideli sile line sar șiave le Devlesche. (Rom. 8:15-17; Rev. 14:1)

¹¹ Sa cadea, milioanea aver manușa slujin loialo le Iehovasche. Len sile i speranța te arăsăn te cheren partea andai familia le Devleschi pala o testo finalo cana o Raimos de Iech Mia Bărș va sfârșila-pe. (Ps. 25:14; Rom. 8:20, 21) Anda codoia că sile cadai speranța, von daștin te phenen încă de acanara le Iehovasche, lengo Creatoro, „Dade”. (Mat. 6:9) Vi codola cai va avena jiuvindime va daștina te prinjianen so ajucărel o Iehova lendar. Codola cai alosaren te ascultin lestar va daștina vi von te cheren partea anda leschi familia.

12. Ca so pușimos va avela te arachas răspunso mai dur?

¹² Cadea sar dichleam, o Iehova cărdea deja but buchia caște sicavel pachiv le manușenghe. Vo lea deja codolen machle sar lesche șiave hai dea codolen anda ‘i bari mulțimea’ i speranța te arăsăn lesche șiave andi lumea i nevi. (Rev. 7:9) Sar daisaras te sicavas le Iehovasche că camas te cheras partea anda leschi familia anda sea o timpo?

13. So daisaras te cheras caște arăsas andi familia le Devleschi?

¹³ Te sicavas amari iubirea anda o Iehova hai te slujisaras lesche sea le ilea. (Citisar Marcu 12:30.) Iech andal mai șucar cadouri cai dea-les amenghe o Iehova si te daisaras te anas lesche închinarea. Sicavas amari iubirea anda o Iehova cana  ‘respectisaras lesche porunci’. (1 Ioan 5:3) Cana dea duma anda o anav pesche Dadesco, o Isus phendea amenghe te cheras discipoli, bolindoi-le. (Mat. 28:19) Sa cadea, phendea amenghe te iubisaras-ame iech averes. (Ioan 13:35) O Iehova va anela codolen cai ascultin lestar ande leschi familia închinătorenghi pa sea i phuv. (Ps. 15:1, 2)

14. Sar daisaras te sicavas iubirea averenghe? (Matei 9:36-38; Romani 12:10)

¹⁴ Te sicavas iubirea averenghe. I iubirea si i mai bari calitatea le Iehovaschi. (1 Ioan 4:8) Chiar angla so te prinjianas-les, o Iehova sicadea amenghe iubirea. (1 Ioan 4:9, 10) Ame las-ame pala lesco exemplo cana sicavas iubirea averenghe. (Ef. 5:1) Hai iech anda le mai lașe moduri caște sicavas iubirea caring aver si te ajutisaras-le te prinjianen le Iehovas chichi mai si timpo. (Citisar Matei 9:36-38.) Cadea, ajutisaras-le te daștin vi von te aven andi familia le Devleschi. Pala soste iech manuș bolel-pe, trebul te sicavas mai dur iubirea hai respecto caring leste. (1 Ioan 4:20, 21) Sar exemplo, cana ci hachiaras sostar iech phral cărdea iech anumime buchi, ci va avela te gândisaras-ame că cărdea-la anda nasulimos, tha va avela te sicavas lesche pachiv hai va avela te pachias că silo mai baro amendar. (Citisar Romani 12:10; Filip. 2:3)

15. Casche trebul te sicavas îndurarea hai lașimos?

¹⁵ Te sicavas îndurarea hai lașimos caring sea le manușa. Dacă camas te avas mașcar codola cai va phenena le Iehovasche „Dade” anda sea o timpo, trebul te cheras so phenel amenghe lesco Cuvânto ande amari viața. Sar exemplo, o Isus sicadea-ame te avas îndurători hai lașe sea le manușența, chiar vi amare dușmanența. (Luca 6:32-36) Tha, po iechdata daștil te avel amenghe pharo te cheras cadaia. Caște daisaras te cheras cadai buchi, trebul te sichioas te gândisaras hai te phiravas-ame cadea sar o Isus. Cana cheras sea so daisaras caște ascultisaras le Iehovastar hai las-ame pala o exemplo le Isusosco, sicavas amare Dadesche cerisco că camas te cheras partea anda leschi familia anda sea o timpo.

16. So daisaras te cheras ca i familia le Iehovaschi te avel mișto dichli?

¹⁶ Te cheras cadea ca i familia le Iehovaschi te avel mișto dichli. Butivar ande iech familia, o șiavorro mai țâno va lela-pe pala pesco phral mai baro. Dacă o phral mai baro cherel so phenen le principii andai Biblia, va avela iech lașio exemplo anda pesco phral. Tha, dacă va avela-les iech phiraimos nasul, lesco phral mai țâno va cherela sa cadea. Cadea si le buchia vi andi familia le Iehovaschi. Dacă pala iech timpo, iech creștino arăsăl te avel apostato sau alosarel iech modo viațaco cai nai-lo pala le principii le Devlesche, vi aver daștinas te len-pe pala leste hai te cheren so si nasul. Cadea, von avenas te cheren ca i familia închinătorenghi le Iehovaschi te na mai avel mișto dichli. (1 Tes. 4:3-8) Cadea că, te na las-ame pala le exemplea nasul hai te na mechas ca nici iech buchi te duriarel-ame catar amaro iubitorii Dad cerisco.

17. So ci trebulas te avel ande amari goghi hai sostar?

¹⁷ Te șioas amaro pachiamos ando Iehova, na andel buchia materialo. O Iehova phendea că va dela-ame hamos, hureaimos hai iech than cai te beșas dacă șioas po iechto than ande amari viața o Regato hai dacă traisaras pala lesche norme orta. (Ps. 55:22; Mat. 6:33) Dacă încăras andi goghi cadai promisiunea, ci va avela te pachias că le buchia materialo cai del-le amenghe i lumea anen amenghe siguranța hai fericirea anda but timpo. Pachias zurales că daisaras te simțosaras iech pacea ciaci numai cana cheras i voința le Iehovaschi. (Filip.  4:6, 7) Chiar cana si ame love te chinas but buchia materialo, te gândisaras-ame dacă si ame timpo hai zuralimos te folosisaras-le hai te las sama pe lende. Daisaras te arăsas te avas zurales phangle catar amare buchia materialo? Te na bâstras că o Iehova camel te cheras i buchi cai sas amenghe dini ande leschi familia. Anda codoia, ci trebulas te mechas ame țârdine chancestar. Ame ci camas te avas sar o tărno cai mechlea te nachel pașa leste i posibilitatea te slujil le Iehovasche hai te avel lino sar lesco șiav numai anda codoia că sas-lo zurales phanglo chichiva buchiandar materialo cai nachle! (Mar. 10:17-22)

18. So miștimata va avena le manușen ascultători anda sea o timpo?

¹⁸ Le manușa ascultători va bucurina-pe catar i mai bari pachiv anda sea-l: codoia te iubin le Iehovas hai te închinin-pe lesche veșnico! Codola cai sile i speranța te train pi phuv, va bucurina-pe vi te len sama pe amari șucar phuv cai o Iehova cărdea-la cadea de perfecto caște avel lengo chăr. Na pa but timpo, tela o Raimos le Regatosco, i phuv hai sea so si pe late va avena cărde neve. O Isus va chosela sea-l buchia nasul cai andea-le o fapto că o Adam hai i Eva risarde o dumo le Devlesche hai alosarde te tiliaren anda leschi familia. O Iehova va jiuvindila milioanea manușen cai va daștina te bucurin-pe catar iech sastimos perfecto hai catar iech viața veșnico pe iech phuv cărdi paradiso. (Luca 23:42, 43) Ando timpo so le slujitori le Iehovasche cai cheren partea anda leschi familia pa i phuv va arăsăna ca i perfecțiunea, fiesavo manuș va sicavela ‘i gloria hai o șucarimos’ anda save dea duma o David ande peschi rugăciunea. (Ps. 8:5)

19. So trebulas te cheras aghies?

¹⁹ Dacă cheres partea anda ‘i bari mulțimea’, si tut iech șucar speranța. O Iehova iubil tut hai camel te aves ande leschi familia. Anda codoia, cher sea so daștis caște aves lesche plăcuto hai încăr ande fiesavo ghies ande chi goghi hai ande chio ilo lesche promisiuni. Av recunoscătorii anda o baro privilegio că daștis te anes închinarea che Dadesche cerisco hai te așiares-les anda sea o timpo!