ARTICOLO STUDIOSCHE 31
Te ajucăras pherde răbdarea le Iehovas!
„Va avela te ajucărav pherdo răbdarea.” (MICA 7:7)
GHILI 128 Te na mechas-ame, te jias mai dur ji co sfârșito!
SO VA DICHAIA *
1, 2. So va dichaia ande cado articolo?
SAR simțosares tut cana iech pacheto savestar si tut iech bari nevoia ci avel cana ajucăres-les? San holiardo? Andel Proverbe 13:12 phenel-pe: „Iech ajucărimos duriardo cherel nasfalo o ilo”. (Prov. 13:12, n.s.) Tha, dacă așunes că si lașe motivea sostar o pacheto ci avilea? Ande cado cazo, daștil-pe te cames te sicaves răbdarea hai te cames vi mai but te ajucăres.
2 Mai dur, sile sicade chichiva principii biblico cai ajutin-ame te sichioas ‘te ajucăras pherde răbdarea’. (Mica 7:7) Pala codoia, va avela te dichas dui situații ande save trebul te ajucăras pherde răbdarea ca o Iehova te lașiarel le buchia. Co sfârșito, va avela te dichas ce binecuvântări phendea o Iehova că va dela codolen cai camen te ajucăren.
PRINCIPII BIBLICO CAI SICAVEN-AME TE AVAS RĂBDĂTORI
3. So principio sichioas andal Proverbe 13:11?
3 O verseto anda Proverbe 13:11, sicavel sostar trebul te avas răbdători. Cade phenel-pe: „O barvalimos cai cherel-pe sigo, țâniarel-pe. Tha, o barvalimos codolesco cai chidel-les țâra po țâra bariol”. Dichlean so principio sichioas catar? Sam goghiaver cana cheras le buchia țâra po țâra hai pherde răbdarea.
4. Sar daștil te aplichil-pe o principio anda Proverbe 4:18?
4 Iech aver principio si codo anda Proverbe 4:18, cai phenel-pe: „O drom codolengo orta si sar i lumina cai strălucil de teharin, cai strălucil sea mai zurales ji co mașcar le ghiesesco”. Cado verseto sicavel claro că o Iehova ajutil le manușen te hachiaren lesco scopo – țâra po țâra. Cu sea cadala, cadal cuvintea daștin te referin-pe vi co progreso spiritualo ieche creștinosco. O bariarimos spiritualo cherel-pe ando timpo, ci daștil te avel sighiardo. Dacă studiisaras atento hai aplichisaras le sfaturi cai primisaras-le anda o Cuvânto le Devlesco hai catar leschi organizația, ando timpo va avena-ame sea mai but calități creștino. Mai but, va avela te prinjianas mai mișto le Devles. O Isus sicadea cadai idea prin iech ilustrarea.
5. Ce ilustrarea cărdea o Isus caște sicavel o bariarimos spiritualo?
5 Prin iech ilustrarea, o Isus sicadea că o mesajo anda o Regato si sar iech sămânța cai bariol țâra po țâra ando ilo le manușengo sinceri. Vo phendea: „Le semințea astaren rădăcini hai barion bi ca vo, codo cai șiol andi phuv te jianel sar. I phuv dea rodo pestar ando timpo: mai anglal o firo, pala codoia o spico hai ji la urmă i cuchi pherdi ando spico”. (Mar. 4:27, 28) O Isus phendea că cadea sar iech planta bariol țâra po țâra, sa cadea vi iech manuș cai acceptil o mesajo anda o Regato bariol spiritualo țâra po țâra. Ando timpo so le manușa cai sile o ilo ujo savența studiisaras i Biblia pașion le Iehovastar, începosaras te dichas le but paruimata cai trebuisarde te cheren-le caște barion spiritualo. (Ef. 4:22-24) Tha, ci trebul te bâstras că o Iehova si codo cai cherel te bariol cadai sămânța. (1 Cor. 3:7)
6, 7. So sichioas anda sar cărdea o Iehova i phuv?
6 Ande sea so cherel, o Iehova, pherdo răbdarea, lel pesche o timpo cai trebul-les caște cherel peschi buchi. Vo cherel cadaia vi caring i gloria lesche anaveschi hai vi ande averengo miștimos. Sar exemplo, o Iehova pregătisardea țâra po țâra i phuv anda le manușa.
7 Cana del duma anda sar cărdea o Iehova i phuv, i Biblia phenel că vo „phendea chichi de bari te avel” hai că șiutea lache „postamentea” hai laco „bar unghiularo”. (Iov 38:5, 6) Vo cărdea pesche timpo vi caște dichel le buchia cai cărdea-le. (Gen. 1:10, 12) Daisaras te imaginisaras amenghe i bucuria cai sas ando cerii cana sea le buchia cai cărdea-le o Iehova astarenas forma? Cana le îngeri dichle so cărdea o Iehova, von începosarde ‘te așaren-les’. (Iov 38:7) So sichioas catar? O Iehova cărdea i creația ande mai but mii bărșa. Cu sea cadala, pala soste dichlea sea so cărdea pherdo grija, vo daisardea te phenel că „sea sas zurales lașio”. (Gen. 1:31)
8. So va avela te dichas mai dur?
8 Ando Cuvânto le Devlesco si but principii cai sicaven sostar trebul te avas răbdători. Mai dur, va avela te dichas dui situații ande save trebul te ajucăras ca o Iehova te lașiarel le buchia.
SITUAȚII ANDE SAVE TREBUL TE AJUCĂRAS LE IEHOVAS
9. Ande so situația trebul te ajucăras le Iehovas?
9 Trebul te sicavas răbdarea cana ajucăras ca o Iehova te del răspunso ca amare rugăciuni. Daștil-pe că rughisaras-ame te nachas părdal iech zumaimos sau iech covlimos cai si ame. Tha, o ajutorii cai ajucăras-les ci avel sigo. Sostar ci del răspunso o Iehova sigo ca sea amare rugăciuni?
10. Sostar trebul te ajucăras po iechdata pherde răbdarea ca o Iehova te del răspunso ca amare rugăciuni?
10 O Iehova ascultil atento amare rugăciuni. (Ps. 65:2) Cana rughisaras-ame anda ilo, vo dichel amaro pachiamos. (Evr. 11:6) Sa cadea, vo camel te dichel chichi de hotărâme sam te cheras so phendeam ande amare rugăciuni hai te cheras leschi voința. (1 Ioan 3:22) Cana si ame iech obiceio greșime sau iech covlimos, daștil-pe că trebul te avas răbdători hai te sicavas că camas te cheras i voința le Iehovaschi. O Isus phendea că chichiva anda amare rugăciuni ci va primina răspunso sigo. Vo phendea amenghe: „Manghen mai dur hai va avela te del-pe tumenghe, roden mai dur hai va arachena, maren mai dur hai va avela te pâtrăl-pe tumenghe; că oricon manghel primil, oricon rodel arachel hai oricon marel va avela te pâtrăl-pe lesche”. (Mat. 7:7, 8) Cana cheras cadea sar phenel-pe ande cadal versetea hai ‘rughisaras-ame mai dur’, daisaras te avas siguri că amaro Dad cerisco ascultil-ame hai că va dela răspunso ca amare rugăciuni. (Col. 4:2)
11. Sar ajutil-ame o Evrei 4:16 cana o răspunso ca iech rugăciunea dichiolas-pe că ci avel cadea de sigo?
11 Chiar cana o răspunso ca iech rugăciunea dichiolas-pe că ci avel cadea de sigo, o Iehova promitil că va dela amenghe răspunso „co momento potrivime”. (Citisar Evrei 4:16.) Anda codoia ci trebul te doșiaras niciechdata le Iehovas dacă o răspunso ca amare rugăciuni ci avel cadea de sigo sar camas ame. Sar exemplo, but slujitori le Iehovasche rughin-pe de bărșa ca o Regato le Devlesco te anel o sfârșito cadala lumeaco. Chiar o Isus phendea amenghe te rughisaras-ame anda cadaia. (Mat. 6:10) Ce dilimos avelas ca iech manuș te hasarel pesco pachiamos numai anda codoia că o Del ci andea o sfârșito atunci cana ajucărenas-pe unii manușa. (Hab. 2:3; Mat. 24:44) Cana ajucăras mai dur le Iehovas hai rughisaras-ame pherde pachiamos, sicavas că sam goghiaver. O sfârșito va avela exacto co momento potrivime anda codoia că o Iehova alosardea deja o ghies hai i ora cana va avela. Codo ghies va avela o mai lașio timpo te avel o sfârșito anda sea-l manușa. (Mat. 24:36; 2 Pet. 3:15)
12. Ande ce situația daștilas te avel amenghe vi mai pharo te sicavas răbdarea?
12 Trebul te sicavas răbdarea cana ajucăras te cherel-pe ciacimos. Le manușa de aghies phiraven-pe butivar nasul le manușența anda codoia că sile murș sau jiuvli sau cheren partea anda iech anumime rasa, etnia, tribo sau naționalitatea. Averența phiraven-pe nasul anda codoia că sile nasfalimata fizico sau le șăreia. Bute slujitorența le Iehovasche phirade-pe nasul anda lengo pachiamos andi Biblia. Dacă nachas prin cadal pharimata, te na bâstras so phendea o Isus: „Con va perseverila ji co sfârșito, codo va avela hastrame”. (Mat. 24:13) Tha, so daisaras te cheras dacă așunas că varecon anda i congregația cărdea iech baro păcato? Pala soste le phure jianen anda cadai buchi, va avela te mechas le buchia ande lenghe vasta hai va avela te ajucăras pherde răbdarea ca von te rezolvin i problema cadea sar camel o Iehova? So trebun te cheren le phure de congregație ande cadai situația?
13. So camel o Iehova te cheren le phure cana varecon anda i congregația cărdea iech baro păcato?
13 Cana le phure așunen că varecon anda i congregația cărdea iech baro păcato, von rughin-pe te roden „o goghiaverimos de opral” caște daștin te dichen i situația cadea sar dichel-la o Iehova. (Iac. 3:17) Von cheren sea so daștin caște ajutin codoles cai păcătuisardea te risarel-pe catar lesco drom greșime”. (Iac. 5:19, 20) Mai but, von den penghi zor caște ferin i congregația hai te anen mângâierea codolenghe cai sas-le duchade. (2 Cor. 1:3, 4) Cana si duma anda iech baro păcato, le phure trebun mai anglal te jianen sea le buchia hai cadaia cherel-pe ando timpo. Pala codoia, rughin-pe, den sfaturi lașe andal Scripturi hai ortosaren „chichi trebul” codoles cai greșisardea. (Ier. 30:11) Von ci mechen de pe iech ghies pe aver o fapto te rezolvin i problema, tha, nici ci sighiaren te len decizii. Cana rezolvin i problema cadea sar sicavel o Iehova, sea i congregația va dichela că cadaia si ande savorengo miștimos. Tha, chiar cana le phure cheren sea so trebul, codola cai sas lenghe cărdo iech neciacimos daștin te aven duchade vi mai dur. Dacă san ande cadai situația, so daștis te cheres caște na mai aves cadea de duchado?
14. Ce exemplo andai Biblia daștil te ajutil-tu cana san duchado catar iech phral sau phei?
14 Sanas vroiechdata duchado varecastar, daștil-pe catar iech phral sau phei? Ando Cuvânto le Devlesco, arachas șucar exemplea manușenghe cai nachle prin cadal situații. Exemplea anda save sichioas chichi de importanto si te ajucăras le Iehovas te ortosarel le buchia. O Iosif, cai sas duchado pe neciacimaste catar lesche phrala ci mechlea ca le buchia nasul cai cărdele lesche te pheren lesco ilo holiaia. O Iosif slujisardea mai dur loialo le Iehovasche hai o Iehova sicadea lesche iech baro lașimos anda leschi răbdarea hai perseverența. (Gen. 39:21) Ando timpo, o Iosif daisardea te mechel palal cadai phari buchi prin savi nachlea, cai duchadea-les hai dichlea ce bare miștimata dea-les o Iehova. (Gen. 45:5) Cadea sar o Iosif, daisaras te na mai avas cadea de duchade cana pașioas le Iehovastar hai mechas le buchia ande lesche vasta. (Ps. 7:17; 73:28)
15. So ajutisardea iecha pheia te nachel părdal iech neciacimos?
15 Daștil-pe că ci va avela te nachas prin zumaimata cadea de phare sar o Iosif. Cu sea cadala, cana aver phiraven-pe nasul amența, sam duchade. Dacă varecon cherel amenghe nasul, chiar vi iech manuș cai ci slujil le Iehovasche, si mișto te cheras cadea sar phenen le principii biblico. (Filip. 2:3, 4) Sar exemplo, iech phei sas zurales duchadi cana așundea că iech colega catar i buchi phenelas hohaimata anda late. (1 Pet. 2:21, 23) Voi ci sighiardea te phenel lache vareso parpale, tha, gândisardea-pe co exemplo le Isusosco, cai, atunci cana sas-lo prasado, ci cherelas vi vo sa cadea. Anda codoia că sas-li hotărâme te lel-pe pala o exemplo le Isusosco, voi lea i decizia te nachel părdal cado pharimos. Pala codoia, i phei așundea că codoi colega sas zurales holiarico anda codoia că sas-la iech nasfalimos pharo. I phei hachiardea că lachi colega ci camlea te phenel codol buchia. I phei sas-li bucurime că suportisardea pherdi răbdarea i situația hai cadea sas-la pale pacea ando ilo.
16. So daștil te cherel-tu te na mai aves duchado cana naches prin iech neciacimos? (1 Petru 3:12)
16 Dacă san duchado anda iech neciacimos sau anda aver motivea, na bâstăr că „o Iehova si pașa codola cai lengo ilo silo duchado”. (Ps. 34:18) Vo iubil-tu anda codoia că sicaves răbdarea hai șiudes chio pharimos pe leste. (Ps. 55:22) Vo si o Judecătoro sea la phuviaco hai chanci ci si garado angla lesche iacha. (Citisar 1 Petru 3:12.) Dacă si tut iech pharimos cai ci daștis te naches părdal leste, ajucăres le Iehovas?
MIȘTIMATA VEȘNICO ANDO CODOLA CAI AJUCĂREN LE IEHOVAS
17. Cadea sar phenel-pe ande Isaia 30:18, so va cherela o Iehova?
17 Ando viitorii pașardo, amaro Dad cerisco va dela-ame but binecuvântări prin pesco Regato. Ande Isaia 30:18 phenel-pe: „O Iehova ajucărel pherdo răbdarea caște sicavel tumenghe favoarea; vo va vazdela-pe caște sicavel tumenghe îndurarea. Că o Iehova silo iech Del le ortomasco. Fericime sile sea codola cai ajucăren-les!”. Codolen cai ajucăren mai dur le Iehovas va avela-le but miștimata, vi aghies, tha vi andi lumea i nevi.
18. Ce miștimata ajucăren-ame?
18 Cana le slujitori le Iehovasche va jiana andi lumea i nevi, von ci va mai nachena prin pharimata cai aghies duchaven lengo ilo. I duch hai o neciacimos ci va mai avena. (Rev. 21:4) Andi lumea i nevi sea le manușen va avela-le sea so trebul-le. (Ps. 72:16; Is. 54:13) Ce șucar viitorii ajucărel-ame.
19. Anda so pregătil-ame o Iehova încă de acana?
19 O Iehova pregătil-ame încă de acana anda i viața andi lumea i nevi hai ajutil-ame te nachas părdal le obiceiuri greșime hai te bariaras calități creștino. Te na hasaras amaro tromai hai te na mechas-ame! Angla amende si i ciaci viața. Cadea că te ajucăras mai dur pherde răbdarea ca o Iehova te cherel peschi buchi!
GHILI 118 „De-ame mai but pachiamos”
^ par. 5 Așundean vroiechdata ieche slujitores le Iehovasco mai phuro te phenel: „Ci pachiaiem niciechdata că va avela te arăsav phuro ande cado sistemo”? Anda codoia că traisaras ande cadal timpuri phare, savore abia ajucăras te dichas sar o Iehova va anela o sfârșito cadala lumeache nasul. Tha, trebul te sichioas te avel-ame răbdarea. Ande cado articolo, va avela te dichas chichiva principii biblico cai daștin te ajutin-ame te ajucăras pherde răbdarea. Va mai avela te dichas dui situații ande save trebul te ajucăras pherde răbdarea le Iehovas. Co sfârșito, va avela te dichas ce binecuvântări phendea o Iehova că va dela codolen cai ajucăren pherde răbdarea.
^ par. 56 SO DICHAS ANDEL IMAGINI: Ande sea peschi viața, iech phei rughil-pe ande fiesavo ghies le Iehovasche. Cana sas țâni, lache dada sicaven-la te rughil-pe. Cana si tărni șei, cherel pionierato hai rughil-pe sea o timpo le Iehovasche te binecuvântil laco servicio. Bărșa mai târzio, cana laco rrom silo zurales nasfalo, manghel zurales le Iehovas te del-la o zuralimos cai trebul-la te nachel părdal cado pharimos. Aghies, voi sili phivli hai rughil-pe mai dur anda codoia că pachial că laco Dad cerisco va dela lache răspunso, cadea sar cărdea ande sea lachi viața.