1. So trebul te cheras caște nașas ji co sfârșito andi cursa anda i viața? (Evrei 12:1)

 I BIBLIA phenel că amari viața sar creștini si sar iech cursa. Codola cai nașen ji co sfârșito daștin te primin viața veșnico. (2 Tim. 4:7, 8) Savore anda amende trebul te das sea amari zor caște nașas mai dur andi cursa creștino, cadichi mai but acana că sam zurales pașă te arăsas co sfârșito. O apostolo Pavel, iech creștino cai phandadea mișto peschi cursa anda i viața, sicadea amenghe so trebul te cheras caște arăsas co sfârșito la cursaco. Vo phendea „te das vi amen de iech rig orisavo pharimos . . . hai bi te mechas-ame, te nașas i cursa cai sas șiuti angla amende”. (Citisar Evrei 12:1.)

2. So camlea o Pavel te phenel prin le dumes „te das . . . de iech rig orisavo pharimos”?

² Cana o Pavel scriisardea că trebul „te das . . . de iech rig orisavo pharimos”, camlea vo te phenel că andi cursa anda i viața ci trebul te îngăras amența chanci? Nici. Vo camlea te phenel că trebul te das de iech rig le pharimata cai sile de ivea. Cadala daștin te țârden amen parpale hai cadea te arăsas chine. Caște așias andi cursa anda i viața, trebul te dichas so pharimata încăren-ame parpale hai te das de iech rig sigo oriso daștilas te cherel amen te nașas mai phares. Cu sea cadala, ci camas te mechas le buchia cai trebul te las-le amența ando timpo so nașas. Cana ci las-le amența, arăsas te das-ame corcore avri andai cursa. (2 Tim. 2:5) Mai dur, va avela te dichas so buchia trebul te îngăras amența.

3. a) Cadea sar sicavel-pe ando Galateni 6:5, so trebul te îngăras amența? b) So va avela te dichas ande cado articolo hai sostar?

³ Citisar Galateni 6:5. Prin le dumes „fiesavo va phiravela pesco pharimos”, o apostolo Pavel sicadea că andi cursa anda  i viața si vareso cai trebul te las amența. Cade vo dea duma anda le buchia cai fiesavo anda amende trebul te cherel-le anda o Del hai cai chonic ci daștil te cherel-le ande amaro than. Ande cado articolo, va avela te dichas savo si amaro „pharimos” hai sar daisaras te phiravas-les. Sa cadea, va avela te hachiaras save si chichiva pharimata cai phiravas-le de ivea hai so daisaras te cheras caște șiudas-le amendar. Caște nașas i cursa ji co sfârșito, trebul te îngăras amența amare responsabilități hai te das de iech rig orisavo pharimos cai silo de ivea.

4. Sostar o solaharimos cai cărdeam-les le Iehovasche na-i iech pharimos? (Dich vi i imaginea.)

⁴ Amaro solaharimos cărdo le Devlesche. Cana deam amari viața le Iehovasche, solahardeam că va avela te anas lesche închinarea hai că va avela te cheras so phenel amenghe vo. Amen trebul te încăras cado solaharimos. Te cheras sea so phendeam le Iehovasche si iech bari buchi, tha ci si iech pharimos. Ji la urmă, o Iehova cărdea-ame te anas lesche închinarea. (Rev. 4:11) Vo cărdea-ame  pala lesco chipo hai șiutea ande amaro ilo o camnimos te prinjianas-les hai te anas lesche închinarea. Cadea că, daștil te avel amen iech amalimos chidino leia hai te arachas bucuria ando timpo so cheras leschi voința. (Ps. 40:8) Si ciaces, cana cheras cadea hai las-ame pala o exemplo lesche Șiavesco, sam zuriarde. (Mat. 11:28-30)

5. So daștil te ajutil-tu te încăres chio solaharimos cai cărdean-les le Devlesche? (1 Ioan 5:3)

⁵ Sar daștis te phiraves cadai responsabilitatea? Daștin te ajutin-tu dui buchia. Mai anglal, bariar mai dur chi iubirea anda o Iehova. Daștis te cheres cadaia cana gândis-tu ca sea le lașe buchia cai cărdea-le vo anda tute hai ca sea le miștimata cai ajucăren-tu. Cana chi iubirea anda o Del va bariola sea mai but, va avela tuche mai ușoro te așunes lestar. (Citisar 1 Ioan 5:3.) I duito buchi si te les-tu pala o Isus. Vo daisardea te cherel so phendea lesche o Del anda codoia că manglea lesco ajutorii hai încărdea ande peschi goghi o pochinimos anda i viața veșnico. Va avela tuche mai ușoro te încăres chio solaharimos cai cărdean-les le Iehovasche dacă bariares chi iubirea caring o Del hai les-tu pala lesco Șiavo.

6. Sostar trebul te las sama pe amari familia? (Dich vi i imaginea.)

⁶ Le buchia cai cheras-le anda amari familia. Andi cursa anda i viața, trebul te iubisaras le Iehovas hai le Isusos mai but sar iubisaras le jenen anda amari familia. (Mat. 10:37) Tha cadaia ci sicavel că daisaras te mechas le buchia cai cheras-le caște las sama pe amari familia, sar cana cadaia așiavel-ame te avas cuci andel iacha le Iehovasche hai le Isusosche. Mai but, dacă camas te avas aprobime lendar, trebul te cheras amaro rolo cai si amen andi familia. (1 Tim. 5:4, 8) Cadai buchi va pherela amaro ilo bucuriatar. O Iehova cărdea i familia caște jial lache mișto atunci cana o rrom hai i rromni iubin-pe hai sicaven pachiv iech averesche, cana le dada iubin hai sicaven penghe șiaven hai cana le șiave așunen penghe dadendar. (Ef. 5:33; 6:1, 4)

7. Sar daștis te cheres chio rolo andi familia?

⁷ Sar daștis te phiraves cadai responsabilitatea? Orisavo avelas chio rolo andi familia, le-tut pala le goghiaver sfaturi cai arachen-pe andi Biblia, na pala chio ilo, pala le obiceiuri anda o than cai beșes sau pala so sicaven le manușa cai phenel-pe lenghe butjiangle. (Prov. 24:3, 4) Rode sicaimata andel lila bazome pi Biblia. Sar exemplo, le articolea anda i seria „Ajutorii andal familii” den duma anda but pharimata prin save nachen o rrom hai i rromni, le dada sau le tărne șiave. b Șiu ande chi goghi te les-tut pala le sfaturi andai Biblia, chiar cana le jene anda chi familia ci cheren cadaia. Cadea, sea i familia va țârdela miștimata, hai tu va aveia bucurime că cărdean so phendea tuche o Iehova. (1 Pet. 3:1, 2)

8. So buchia nasul daisaras te țârdas anda le alosarimata cai cheras-le?

⁸ Buchia nasul cai țârdas-le anda amare alosarimata. O Iehova dea-ame o daro te alosaras corcore so te cheras hai camel te alosaras mișto caște avas fericime. Tha dacă cheras alosarimata nelașe, vo ci va hastravela amen catar le buchia nasul cai va avela te țârdas-le pala codoia. (Gal. 6:7, 8) Cadea că, amen hachiaras că ci va jiala amenghe mișto cana cheras alosarimata nasul, cana das duma bi te gândisaras-ame hai cana sighiaras te cheras vareso. Pala chichi de nasul si i greșeala, amari conștiința daștil chiar te doșarel-ame.  Anda codoia că jianas că amen sam doșale anda so alosaras te cheras, amen sam zuriarde te phenas amare păcatea, te ortosaras amare greșeli hai te na mai cheras-le. Cadal buchia va ajutina-ame te așias andi cursa anda i viața veșnico.

9. So daștis te cheres pala so cărdean iech alosarimos nasul? (Dich vi i imaginea.)

⁹ Sar daștis te phiraves cadai responsabilitatea? Cana ci daștis te paruves iech alosarimos nelașio, trebul te hachiares că ci mai daștis te des o timpo parpale hai că so întâmplosardea-pe așel cadea. Na chiniar-tu te rodes tuche scuze, tha nici te doșares tut sau te doșares averen. Mai mișto avelas te hachiares că greșisardean hai de chi zor te cheres sea so daștis andi situația ande savi san. Dacă chio ilo doșarel-tu, mang-tu pherdo umilința le Iehovasche, phen lesche so buchi nasul cărdean hai mang-les te iertil-tu. (Ps. 25:11; 51:3, 4) Mang tuche iertarea vi catar codola cas duchadean-le hai, cana trebul, mang o ajutorii le phurengo. (Iac. 5:14, 15) Sichio andal greșeli hai de chi zor te na mai cheres-le pale. Cadea, daștis te pachias ciaces că o Iehova va sicavela tuche lașimos hai va dela-tu o ajutorii cai trebul tuche. (Ps. 103:8-13)

10. Sostar si iech baro pharimos cana ajucăras prea but amendar? (Galateni 6:4)

¹⁰ Cana ajucăras prea but amendar. Arăsas te avas perade hai te ajucăras prea but amendar cana dichas so daștin te cheren le coaver. (Citisar Galateni 6:4.) Cana cheras cadaia sea o timpo daisaras te arăsas invidioși hai te rodas te sicavas că sam mai lașe. (Gal. 5:26) Cana das amari zor te cheras so cărde le coaver, arăsas te camas te cheras buchia cai sile părdal amaro zuralimos, bi te încăras conto catar amari situația. I Biblia sicavel că „iech buchi cai ajucăres-la prea but cherel nasfalo o ilo”. (Prov. 13:12) Cadea că, dacă ajucăras vareso cai ci va avela te pherel-pe niciechdata va avela te peravel-ame zurales but. Cana cheras cadea arăsas chine hai bi zuralimasco andi cursa anda i viața.

11. So daștis te cheres caște na ajucăres prea but tutar?

¹¹ Sar daștis te des de iech rig cado pharimos? Na ajucăr tutar mai but sar ajucărel o Iehova. Vo ci manghel te des-les vareso cai na-i tut. (2 Cor. 8:12) Daștis te pachias ciaces că vo ci cherel comparații mașcar tute hai le coaver. (Mat. 25:20-23) Anda o Iehova si cuci i buchi cai tu cheres-la anda leste, chio zuralo pachiamos hai o fapto că tu ci meches-tu. Pherdo umilința hachiar că ci mai daștis te cheres sa cadea de but sar mai anglal, anda codoia că phurilean, san nasfalo sau si tut iech situația mai phari. Le-tut pala o Barzilai hai av gata te meches le buchia cai ci mai daștis te cheres-le, atunci cana o nasfalimos sau o phurimos așiaven-tu. Cadea sar o Moise, mech ca le coaver te ajutin-tu hai de-len te cheren chi buchi, cana si mișto cadaia. (Ex. 18:21, 22) Cana san umilo, ci va avela te ajucăres tutar prea but buchia cai chiniaren-tu hai mechen-tu bi zuralimasco andi cursa anda i viața veșnico.

12. Sam doșale anda so alosaren le coaver te cheren? Explichin.

¹² Cana simțosaras-ame doșale anda le buchia nasul cai le coaver alosaren-le. Ci daisaras te alosaras ande averengo than hai nici na daisaras te ferisaras-le sea o timpo catar le buchia nasul cai țârden-le anda le alosarimata cai cheren-le. Sar exemplo, iech șiavo sau iech șei daștin te alosaren te mechen le Iehovas. Cadaia daștil te duchavel zurales but o ilo le dadengo. Cu sea cadala, le dada cai doșaren-pe anda o alosarimos nasul lenghe șiavesco len  opral pende iech baro pharimos. Tha o Iehova ci camel ca von te phiraven cado pharimos. (Rom. 14:12)

13. So trebul te cheren le dada savengo șiavo cărdea iech alosarimos nasul?

¹³ Sar daștis te des de iech rig cado pharimos? O Iehova mechlea fiesave manușes te alosarel corcoro so te cherel. Daisaras te alosaras te slujisaras lesche sau nici. O Iehova jianel că ci san iech dad sau dei perfecto hai nici na manghel tutar cadaia. Vo camel te cheres numai so așel ande chio zuralimos. O Del pachial că chio șiavo silo doșalo anda so alosarel te cherel, na tu. (Prov. 20:11) Cu sea cadala, daștil-pe că fal-tu pharo anda chichiva greșeli cai cărdean-le sar dad sau dei. Cana si cadea, pâtăr chio ilo angla o Iehova hai mang-les te iertil-tu. Vo jianel că ci daștis te paruves so nachlea deja. Tha ande sa codo timpo, o Iehova ci ajucărel-pe te feris che șiaves catar le buchia nasul cai aven anda lesche alosarimata nelașe. Tha, na bâstăr că dacă chio șiavo va dela sea peschi zor te risarel-pe co Iehova, Vo silo gata oricana te primil-les parpale. (Luca 15:18-20)

14. Sostar si i doș cai pherel amaro ilo iech pharimos cai trebul te das-les de iech rig?

¹⁴ Cana simțosares-tu doșalo. Si normalo te simțosaras-ame doșale cana cheras iech păcato, cu sea cadala, cana amaro ilo silo pherdo doș sea o timpo, cadaia si iech baro pharimos anda amende. Anda codoia, trebul te das-les de iech rig. Tha catar jianas că simțosaras-ame prea doșale? Cana phendeam amaro păcato, fal amen pharo anda so cărdeam hai leam sama te na mai cheras-les, daisaras te pachias ciaces că o Iehova iertisardea-ame. (Fap. 3:19) Pala so cărdeam cadal buchia, o Iehova ci camel te mai simțosaras-ame doșale. Vo jianel chichi de but daștil te duchavel-ame cadaia. (Ps. 31:10) Dacă mechas ca cadai duch te phaghel amaro ilo, daisaras te arăsas te na mai nașas andi cursa anda i viața. (2 Cor. 2:7)

15. So daștis te cheres cana chio ilo silo astardo catar iech bari doș? (1 Ioan 3:19, 20) (Dich vi i imaginea.)

 ¹⁵ Sar daștis te des de iech rig cado pharimos? Dacă chio ilo silo astardo catar iech bari doș, gândisar-tu ca „i ciaci iertarea”, cai del-la o Del. (Ps. 130:4) Vo phenel codolenghe cai căin-pe anda sea o ilo: „Ci va mai avela te anav ande mânri goghi lengo păcato”. (Ier. 31:34) Aver varesar phendo, o Iehova ci mai gândil-pe ca le păcatea cai iertisardea-le. Cadea că, na pachia că le buchia nasul cai țârdes-le pala che păcatea sicaven că o Del ci iertisardea-tu. Sa cadea, na holiar-tu pe tute anda codoia că arăslean te hasares che privilegii andi congregația anda le buchia nasul cai cărdean-le mai anglal. O Iehova ci mai gândil-pe ca che păcatea, cadea că nici tu ci trebulas te cheres cadaia. (Citisar 1 Ioan 3:19, 20.)

16. So si importanto te cheras andi cursa anda i viața?

¹⁶ So trebul te încăras ande amari goghi ando timpo so nașas andi cursa anda i viața? O Pavel scriisardea: „Nașen cadea caște câștighin [o pochinimos]”. (1 Cor. 9:24) Caște arăsas te cheras cadaia, si zurales importanto te dichas i diferența mașcar le buchia cai trebul te îngăras-le amența hai le pharimata cai trebul te das-le de iech rig. Ande cado articolo, dichleam chichiva buchia save ci daisaras te mechas-le hai chichiva cai trebul te șiudas-le amendar caște daisaras te nașas mai mișto andi cursa anda i viața. Tha cadala ci sile le corcore. O Isus phendea că daisaras te arăsas ca ‘amare ile te pharion bute habeneia hai bute pimaia hai le pharimatanța la viațache’. (Luca 21:34) Le versetea anda cado paragrafo, hai vi anda aver daștin te ajutil-ame te hachiaras so paruimata trebulas te cheras ando timpo so nașas andi cursa anda i viața.

17. Sostar daisaras te pachias că va avela te câștighisaras i cursa anda i viața?

¹⁷ Daisaras te pachias că va avela te câștighisaras i cursa anda i viața anda codoia că o Iehova va dela-ame o zuralimos cai trebul amenghe. (Is. 40:29-31) Cadea că, te na mechas-ame hai te nașas mai dur! Te las-ame pala o apostolo Pavel, cai dea sea peschi zor te câștighil o pochinimos promitime. (Filip. 3:13, 14) Chonic ci daștil te nașel ande amaro than ande cadai cursa. Tha, le ajutoroia le Iehovasco, daisaras te arăsas co sfârșito. Vo ajutil-ame te phiravas amare responsabilități hai te das de iech rig orisavo pharimos. Le Iehovaia pașa amende va avela te așias andi cursa hai te nașas ji cana câștighisaras!