1. Sostar dichenas mișto le babilonieni le Danielos?

 O PROFETO Daniel sas numai iech tărno șiavo cana sas-lo îngărdo sar phandado ando Babilono, dur catar lesco them. Cu sea cadala, o Daniel sas-lo mișto dichlo catar le demnitari anda o Babilono. Cadala dichle leste so dichiolas-pe de avreal, că o Daniel sas-lo șucar hai că țârdelas-pe anda iech lași familia. (1 Sam. 16:7) Cadea că, le babilonieni dine le Danielos iech baro sicaimos, ca vo te slujil ando chăr le regesco. (Dan. 1:3, 4, 6)

2. So simțosardea o Iehova caring o Daniel? (Ezechiel 14:14)

² O Iehova iubisardea le Danielos, na anda codoia că sas-lo șucar sau că arăslea te slujil ando chăr le regesco, tha anda codoia că dichlea so felo manuș alosardea vo te avel. Mai but, o Daniel sas-lo numai iech tărno șiavo sau daștil-pe că sas-les cam 20 bărșa cana o Iehova phendea anda leste că silo sar o Noe sau o Iov, murșa cai dine penghi zor but bărșa te cheren penghe iech lașio anav angla o Del. (Gen. 5:32; 6:9, 10; Iov 42:16, 17; citisar Ezechiel 14:14) I bari iubirea le Iehovaschi sas-li pașa o Daniel ande sea le ghiesa lesca viațache, iech viața lungo hai pherdi evenimentea importanto. (Dan. 10:11, 19)

3. So va dichaia ande cado articolo?

³ Ande cado articolo, va avela te dichas dui șucar buchia cai cărde le Danielos cuci andel iacha le Iehovasche. Vo sas-lo iech manuș tromano hai loialo. Va avela te dichas sar sicadea vo cadaia hai so ajutisardea-les te bariarel pesco tromai hai pachiamos. Mai but, va avela te hachiaras sar daisaras te las-ame pala leste. Chiar cana cado articolo silo andal tărne, savore daisaras te sichioas catar o Daniel.

4. Den iech exemplo anda sar sicadea o Daniel tromai.

⁴ Le manușa tromane daștin vi von te daran poiechdata, tha cadaia ci așiavel-len te cheren so si mișto. O Daniel sas-lo iech  tărno zurales tromano. Te dichas dui ocazii cana vo sicadea tromai. I dintuni data sas cam ca dui bărșa pala so o Ierusalimo sas-lo distrugime catar le babilonieni. Le reges Nebucadnețar sas-les iech suno cai daradea-les, ande savo dichlea iech bari statuia. Vo phendea că va mudarela sea pesche goghiaveren, mașcar save sas vi o Daniel, dacă ci phenen lesche o suno hai so însemnol vo. (Dan. 2:3-5) O Daniel trebulas te cherel sigo vareso anda codoia că i viața bute manușenghi sas-li ando pericolo. Cadea că vo „gălea co rege hai manglea-les te del-les timpo caște cherel lesche prinjiando o suno.” (Dan. 2:16) Caște cherel cadaia trebuisardea lesche but tromai hai pachiamos. I Biblia ci phenel că o Daniel mai sicadea ji atunci so sas andel sune. Vo phendea pesche amalenghe – savenghe anava babiloniano sas Șadrac, Meșac hai Abed-Nego – „te manghen lașimos catar o Del le cerurengo ande soste priveal cado secreto”. (Dan. 2:18) O Iehova așundea lenghe manglimata hai ajutisardea le Danielos te cherel prinjiando o suno le regesco Nebucadnețar. Cadea, vo hai lesche amala așile jiuvinde.

5. Ande so aver situația trebuisardea o Daniel te sicavel tromai?

⁵ Pala iech timpo, întâmplosardea-pe vareso cai manglea catar o Daniel te sicavel pale tromai. Le reges Nebucadnețar sas-les iech aver suno cai daradea-les, ande savo dichlea iech baro cașt. Pherdo tromai, o Daniel cărdea prinjiando le regesche o suno. Vo chiar phendea lesche, că anda iech timpo va avela te hasarel peschi goghi hai că va avela duriardo catar o trono. (Dan. 4:25) O rege daisardeas te pachial că o Daniel vazdea-pe contra lesche hai daisardeas te șiol te avel mudardo. Tha o Daniel ci darailea hai phendea le regesche so însemnolas o suno, chiar cana cadaia șiutea-les ando pericolo.

6. So ajutisardea le Danielos te avel tromano?

⁶ So ajutisardea le Danielos te avel tromano ande sea peschi viața? Daisaras te pachias ciaces că lesco dad hai leschi dei sas-le iech lașio exemplo anda leste. Von așunde catar i porunca le Iehovaschi dini le israelițenghe, cai phenelas te sicaven penghe șiaven anda i Legea le Devleschi. (Deut. 6:6-9) O Daniel prinjianelas na numai le Deș porunci, tha vi le mai țâne buchia andai Legea cai sicavenas so daștilas  iech israelito te hal hai so nici. b (Lev. 11:4-8; Dan. 1:8, 11-13) Sa cadea, o Daniel sichilea but anda le buchia prin save nachlea o poporo le Devlesco, vi anda so țârdine von cana ci așunde le Iehovastar. (Dan. 9:10, 11) Mai but, le buchia prin save nachlea ande peschi viața zuriarde lesco pachiamos că o Iehova hai lesche zurale îngeri sas-le pașa leste. (Dan. 2:19-24; 10:12, 18, 19)

7. So aver vareso ajutisardea le Danielos te avel tromano? (Dich vi i imaginea.)

⁷ O Daniel sichilea atento le profeții cai avile le Devlestar, mașcar save sas vi le profeții scriime catar o Ieremia. Anda cadala vo hachiardea că pala țâra timpo le evrei avenas te aven dine drom anda o Babilono. (Dan. 9:2) Cana dichlea sar pherdile-pe cadal profeții, o pachiamos le Danielosco ando Del zuriardea-pe. Cadea că, cado zuralo pachiamos cai sas-les ando Iehova cărdea-les te sicavel iech baro tromai. (Dich vi Romani 8:31, 32, 37-39.) I mai importanto buchi cai cărdea-la o Daniel sas te del duma butivar ando manglimos pesche Dadeia anda o cerii. (Dan. 6:10) Vo phendea pesche păcatea hai pâtărdea pesco ilo angla o Iehova. Mai but, o Daniel manglea ajutorii. (Dan. 9:4, 5, 19) Cadea sar fiesavo anda amende, o Daniel ci năștisailo tromano. Vo sicadea tromai anda codoia că sichilea andal Scripturi, manglea-pe le Iehovasche hai pachiaia-pe ande leste.

8. Sar daisaras te avas tromane?

⁸ So daisaras te cheras caște avel amen mai but tromai? Amare dada daștin te zuriaren-ame te avas mai tromane, tha von ci daștin te cheren-ame tromane cadea sar sile von. Daștis te sichios te aves tromano cadea sar cana sichios te cheres iech nevi buchi. Sar exemplo, ca i școala daștis te sichios iech buchi dacă așunes atento so phenel o profesoro hai dacă les-tu pala leste. Sa cadea, sichioas te avas mai tromane dacă dichas atento so cărde aver manușa caște sicaven tromai hai dacă rodas te las-ame pala lende. So daisaras te sichioas catar o Daniel? Sichioas că si zurales importanto te prinjianas mișto o Cuvânto le Devlesco. Trebul te avel amen iech amalimos chidino le Iehovaia hai te pâtras amaro ilo butivar angla leste. Si zurales importanto te pachias-ame ando Iehova hai te na bâstras că vo silo pașa amende. Cadea că, cana amaro pachiamos va avela zumado, va avela te sicavas tromai.

9. So miștimata si amen cana sam tromane?

⁹ Si amen but miștimata cana sam tromane. Te dichas prin so nachlea o Ben andai Germania. Sea lesche colegi hai profesori catar i școala pachianas andi evoluția hai phenenas că so sicavel i Biblia anda i creația si iech paramici hohamni. Ande iech ghies, o Ben daisardea te phenel angla i clasa sostar pachialas andi creația. Pherdo tromai vo sicadea savorenghe ande so pachilas. Sar găle le buchia? O Ben phenel: „O profesoro așundea-ma atento, manglea mandar o materialo anda savo dem duma caște cherel copii hai dea-les fiesave șiavesche andai clasa.” Sar phirade-pe lesche colegi? O Ben mai phenel: „Le mai but anda lende așunde-ma atento bi te așiaven-ma hai phende manghe că barilem ande lenghe iacha.” Cadea sar sichioas catar o Ben, le manușa tromane arachen pachiv angla le coaver. Sa cadea, prin lengo phiraimos, daștin te țârden co Iehova codolen cai silen iech ilo ujo. Si ciaces, si amen but motivea caște avas tromane.

10. So si i loialitatea?

¹⁰ Andi Biblia, i duma ebraico anda „loialitatea” sau anda „iubirea loialo” însemnol iech phanglimos chidino cai silo folosime caște sicavel i bari iubirea le Devleschi caring lesche manușa. Sa cadai duma sili folosime anda i iubirea cai sicaven-la iech caring aver codola cai anen lesche închinarea. (2 Sam. 9:6, 7) O Iehova ajucărel-pe ca vi amen te avas lesche loiali. Ando timpo, amari loialitatea daștil te cărdiol sea mai zurali. Te dichas sar o exemplo le Danielosco sicavel cado ciacimos.

11. Sar sicadea o Daniel că așilea loialo le Iehovasche cana sas-lo phuro? (Dich i imaginea pa i coperta.)

¹¹ Sea leschi viața o Daniel trebuisardea te sicavel dacă așel loialo le Iehovasche sau nici. Tha iech andal mai phare buchia prin save nachlea sas cana sas-les mai but sar 90 bărșa. Atunci, le medo-perși line tela pengo zuralimos o Babilono, opral savo railas o rege Darius. Le bare manușa cai cherenas partea andai bar regalo urânas le Danielos hai ci sicavenas nici iech țâra pachiv caring o Del casche anelas vo închinarea. Cadea că, șiute-pe te cheren iech plano caște mudaren le Danielos. Von cărde le reges te del iech decreto cai avelas te sicavel dacă o Daniel sas-lo loialo le Devlesche sau le regesche. Sea so trebulas te cherel o Daniel caște sicavel peschi loialitatea caring o rege hai te avel sar le coaver manușa, sas te na mai manghel-pe le Iehovasche anda 30 ghiesa. O Daniel alosardea te așel loialo le Iehovasche. Cadea că, sas-lo șiudino andi hâv pherdi lei. Tha, o Iehova ferisardea-les hai pochindea-les anda codoia că așilea loialo. (Dan. 6:12-15, 20-22) Sar daisaras te așias loialo le Iehovasche cadea sar o Daniel?

12. Sar daisardea o Daniel te așel loialo le Iehovasche?

¹² Cadea sar dichleam mai anglal, caște avas loialo le Iehovasche trebul te avel amen iech iubirea zurali anda leste. Chanci ci daisardea te ciorel catar o Daniel leschi loialitatea caring o Iehova anda codoia că vo iubilas zurales but pesche Dades cerisco. O Daniel bariardea cadai iubirea cana cărdea pesche timpo te gândil-pe ca sar silo ciaces o Iehova hai sar sicavel vo pesche șucar calități. (Dan. 9:4) Sa cadea, vo gândisardea-pe pherdo recunoștința ca sea le lașe buchia cai o Iehova cărdea-le anda leste hai anda Lesche manușa. (Dan. 2:20-23; 9:15, 16)

13. a) Sar si zumadi i loialitatea amare tărnenghi? Den iech exemplo. (Dich vi i imaginea.) b) Cadea sar dichiol-pe ando materialo video, so trebulas te phenas codolenghe cai camen te jianen dacă le Martori le Iehovasche dichen mișto o phiraimos homosexualo?

 ¹³ Cadea sar o Daniel, amare tărne train mașcar manușa cai ci sicaven pachiv caring o Iehova hai ci așunen Lestar. Cadala manușa daștin chiar te urân codolen cai iubin le Devles. Aver prasan amare tărnen hai roden te cheren-le te na mai așen loialo le Iehovasche. Prin cadaia nachlea vi iech tărno andai Australia po anav Graeme. Iechdata cana sas-lo ca i școala, i profesoara pușlea-len so avenas te cheren dacă iech anda lengo amal avelas te phenel lenghe că silo homosexualo. Voi phendea lenghe te hulaven-pe ande dui riga: de iech rig te beșen codola cai dichenas mișto o phiraimos homosexualo hai de i coaver rig codola cai nici. O Graeme phenel: „Avreal me hai iech aver colego Martoro, sea i clasa sicade că aprobin i homosexualitatea”. I situația cărdilea vi mai nasul hai o Graeme trebuisardea te sicavel peschi loialitatea caring o Iehova. Vo phenel: „Ji cana nachlea i ora, le coaver colegi hai vi i profesoara prasade-ame hai phende amenghe dumes nasul. Cărdem sea so daisardem caște așiav calmo hai te phenav sostar pachiav cadea, tha chonic ci așundea-ma”. Sar simțosardea-pe o Graeme pala sea cadal buchia cai zumade leschi loialitatea? Vo phenel: „Si ciaces, ci ciailea-man cana mânre colegi prasade-ma, tha somas voime anda codoia că daisardem te feriv mânro pachiamos hai te așiav loialo”. c

14. Sar daisaras te camas anda sea o ilo te așias loialo le Iehovasche?

¹⁴ Cana bariaras amari iubirea anda o Iehova, va avela te camas anda sea o ilo te așias lesche loialo, cadea sar cărdea vi o Daniel. Daisaras te bariaras cadai iubirea cana sichioas sea mai but buchia anda amaro Del. Sar exemplo, daisaras te sichioas andal buchia cai vo cărdea-le. (Rom. 1:20) Le articolea hai le materialea video catar i seria „Si cadaia i buchi ieche Creatoroschi?” daștin te ajutin-tu te cheres cadaia. Sa cadea, daștis te sichios anda le broșuri I viața – Sas cărdi ieche Creatorostar? hai Catar avel i viața – Panji pușimata cai trebun te aven dichle. Te dichas so phendea iech tărni phei anda Danemarca po anav Esther anda cadal publicații: „Sea le buchia sicade sile logico. Hai le broșuri ci phenen tuche so te pachias. Von sicaven sar așen le buchia hai mechen tut corcoro te alosares so te pachias”. O Ben anda savo deam duma mai anglal phenel: „So citisardem zuriardea mânro pachiamos. Cadaia ajutisardea-ma ciaces te pachiav că o Del cărdea i viața”. Pala so va avela te sichios anda cadal materialea, vi tu va avela te phenes sa cadea sar sicavel i Biblia anda o Iehova: „Tu san demno, Iehova, amaro Del, te primis i gloria, i pachiv hai o zuralimos că tu cărdean sea-l buchia!”. (Rev. 4:11) d

15. Sar mai daisaras te zuriaras amaro amalimos le Iehovaia?

¹⁵ Iech aver buchi prin savi daisaras te bariaras amari iubirea anda o Iehova si te sichioas anda lesco Șiavo, o Isus. I Samira iech phei tărni andai Germania, cărdea cadaia. Cana sas-li țâni, sas lache pharo te hachiarel că le Iehovas siles sentimentea. Tha cana sichilea sea mai but anda o Isus, voi arăslea te pachial cadaia. I Samira phenel: „Daisardem te prinjianav mai mișto le Iehovas prin o Isus. Ciaiolas-ma că o Isus iubilas le șiavorren hai  că phiravelas-pe șucar lența”. Ando timpo so sichiolas mai but anda leste, sas lache mai ușoro te prinjianel hai te iubil le Iehovas. Sostar? Voi phenel: „Țâra po țâra hachiardem că o Isus sicavel ande iech modo perfecto sar si lesco Dad. Von amean but. Hachiardem că o Isus sas-lo bișialdo pi phuv vi ca amen, le manușa, te prinjianas mai mișto le Iehovas prin leste”. (Ioan 14:9) Dacă cames te zuriares chio amalimos le Iehovaia, cher tuche timpo te prinjianes mai mișto le Isusos. Cadea, va avela te iubis mai but le Iehovas hai va avela te sicaves vi mai but chi loialitatea caring leste.

16. So miștimata si amen cana sam loialo? (Psalmo 18:25; Mica 6:8)

¹⁶ Butivar le manușen loiali silen amalimata chidine cai încăren but timpo. (Rut 1:14-17) Mai but, codola cai sile loiali le Iehovasche bucurin-pe catar iech bari pacea ando ilo. Sostar? Anda codoia că o Iehova phenel că va phiravela-pe loialo codolența cai si lesche loiali. (Citisar Psalmo 18:25; Mica 6:8.) Amaro Baro Del, cai si O Mai Zuralo camel te avel amal amența hai te iubil-ame. Hai cana si amen iech amalimos cadea de zuralo leia, niciech pharimos, niciech dușmano, nici chiar o merimos ci daștil te șinel cado phanglimos cai si mașcar amende hai o Iehova. (Dan. 12:13; Luca 20:37, 38; Rom. 8:38, 39) Cadea că, si zurales importanto te las-ame pala o Daniel hai te așias loialo le Iehovasche.

17, 18. So va dichaia ando articolo cai avel?

¹⁷ Ande cado articolo, dichleam sar o Daniel sicadea tromai hai așilea loialo le Iehovasche. Tha mai si but aver buchia cai daisaras te sichioas-le lestar. Sar exemplo, o Iehova dea-les mai but viziuni hai sune, hai dea-les vi o zuralimos te cherel prinjiande le profeții. But anda cadala pherdile-pe. Tha aver profeții den duma anda so va avela ando viitorii hai sar cadal buchia va paruvena i viața fiesave manușeschi pa i phuv.

¹⁸ Ando articolo cai avel, va avela te dichas dui anda cadal profeții. Dacă savore anda amende, tărne sau phure, das amari zor te hachiaras-le, va avela te alosaras goghiaver so te cheras acana. Sa cadea, cadala va ajutina-ame te avas tromane andel pharimata cai va avena hai te așias loialo le Iehovasche.