ARTICOLO STUDIOSCHE 48
„Aven sfinți”
‘Aven sfinți ande sea tumaro phiraimos.’ (1 PET. 1:15)
GHILI 34 Te așias loiali
SO VA DICHAIA *
1. So sfato dea o apostolo Petru hai sostar daștilas te avel zurales pharo te las-amen pala leste?
INDIFERENTO că si ame speranța cerisco sau speranța te traisaras veșnico pi phuv, si importanto te dichas o sfato cai o apostolo Petru dea-les le creștinenghe machle anda o iechto secolo. Vo phendea: „Cadea sar si Codo Sfânto, savo achardea tumen, aven vi tume sfinți ande sea tumaro phiraimos, anda codoia că si scriime: «Aven sfinți, anda codoia că me som sfânto!»”. (1 Pet. 1:15, 16) Cadal cuvintea sicaven că daisaras te las-ame pala o exemplo le Iehovasco, o mai baro modelo anda i sfințenia. Daisaras hai chiar trebul te avas sfinți ande amaro phiraimos. Tha, anda codoia că sam imperfecți, cadai buchi daștilas te avel zurales phari. Chiar o Petru greșisardea ande chichiva situații. Cu sea cadala, lesco exemplo sicavel că daisaras ‘te avas sfinți’.
2. Ca so pușimata va arachaia răspunso ande cado articolo?
2 Ande cado articolo, va arachaia răspunso ca le pușimata cai aven: So si i sfințenia? So sicavel-ame i Biblia anda i sfințenia? Sar daisaras te avas sfinți ande amaro phiraimos hai so phanglimos si mașcar i sfințenia hai o amalimos le Iehovaia?
SO SI I SFINȚENIA?
3. So pachian but manușa că si i sfințenia?
3 But manușa pachian că iech manuș sfânto si iech manuș cai ci siles bucuria, cai phiravel hureaimata rașaienghe hai siles sea o timpo iech fața smerime. Tha, cadai buchi na-i cadea sar phenel i Biblia. O Iehova si numime ‘o fericime Del’. (1 Tim. 1:11) Vi andal lesche slujitori phenel-pe că sile ‘fericime’. (Ps. 144:15) Sa cadea, o Isus condamnisardea codolen cai phiravenas hureaimos specialo hai sicavenas pengo ortomos angla le manușa. (Mat. 6:1; Mar. 12:38) Sar slujitori le Iehovasche, hachiaras so însemnol te avas sfinți anda so phenel i Biblia anda o Iehova. Pachias zurales că amaro Dad iubitorii hai sfânto ci avelas te del-ame niciechdata iech porunca savi ci daisaras te respectisaras-la. Anda codoia, ci si ame niciech îndoiala că, cadea sar poruncil o Iehova, si posibilo ‘te avas sfinți’. Tha, caște jianas sar daisaras te avas sfinți ande amaro phiraimos, trebul te hachiaras so si i sfințenia.
4. So însemnol le cuvintea „sfânto” hai „sfințenia”?
4 So si i sfințenia? Andi Biblia le cuvintea „sfânto” hai „sfințenia” cheren referirea mai but ca o ujimos moralo hai religioso sau ca i sacralitatea. Cadal cuvintea daștin te sicaven vi i ideea te avas șiute de iech partea anda i buchi anda o Iehova. Adică sam dichle sfinți dacă încăras-ame uje po plano moralo, închinisaras-ame le Iehovasche ande iech modo cadea sar camel vo hai dacă si ame iech amalimos chidino amare Dadeia cerisco. Chiar vi o gândo că daisaras te avel-ame iech amalimos chidino amare Dadeia sfânto cherel-ame te așias bi cuvintea, mai but, atunci cana hachiaras so phenel i Biblia anda i sfințenia le Iehovaschi.
„SFÂNTO, SFÂNTO, SFÂNTO SILO O IEHOVA”
5. So jianas anda o Iehova catar le serafimi?
5 O Iehova si puro hai ujo ande sea so cherel. Jianas cadaia anda so phende le serafimi, adică le îngeri cai sile pașă catar o trono le Iehovasco. Chichiva anda lende phende: „Sfânto, sfânto, sfânto silo o Iehova le armatengo!”. (Is. 6:3) Si ciaces, caște avel-len iech amalimos chidino lenghe Devleia sfânto, chiar vi le îngeri trebun te aven sfinți. Hai von silen sfinți. Chiar vi i prezența ieche îngeroschi le Iehovasco daștilas te cherel iech than pa i phuv te avel sfânto, hai cadaia întâmplosardea-pe cana o Moise sas angla i tufa anda canră cai thabolas. (Ex. 3:2-5; Ios. 5:15)
6, 7. a) Cadea sar phenel-pe ando Exodo 15:1, 11, so phendea o Moise anda i sfințenia le Devleschi? b) So buchi anelas pale amintea le israelițenghe că o Del si sfânto? (Dich i imaginea pa i coperta.)
6 Pala so le israeliți nachle i Marea Loli, o Moise phendea că lengo Del, o Iehova, si sfânto. (Citisar Exodo 15:1, 11.) O phiraimos codolengo cai anenas închinarea ca le zei anda Egipto ci sas-lo nicisar sfânto. Sa codoi buchi daștilas te phenel-pe vi anda codola cai anenas închinarea ca le zei anda Canaan. Ande lenghi închinarea anenas-pe sar jertfa le șiave hai cherenas ritualuri sexualo jiungale. (Lev. 18:3, 4, 21-24; Deut. 18:9, 10) Tha, o Iehova ci manghelas niciechdata catar pesche închinători te cheren vareso cadea de jiungalo. Vo si sfânto ande sea-l buchia. Caște ajutil le israelițen te încheren andi goghi cado ciacimos, o Iehova poruncisardea ca pe i plăcuța anda sumnacai pa o turbano le bare rașaiesco te aven scriime le cuvintea: „I sfințenia si le Iehovaschi”. (Ex. 28:36-38)
7 Sea codola cai citinas cadal cuvintea anenas pesche amintea că o Iehova si ciaces sfânto. Tha, so daisaras te phenas anda le israeliți cai ci daștinas te pașion catar o baro rașai hai te dichen i plăcuța pa lesco turbano? Hasarenas von i ocazia caște așunen cado mesajo? Na. Sea le israeliți – murșa, jiuvlea hai șiave – așunenas cadal cuvintea cana citilas-pe i legea. (Deut. 31:9-12) Dacă vi amen avileamas code, vi amen avileas te așunas le cuvintea: „Me som o Iehova, tumaro Del, … hai tumen te aven sfinți, anda codoia că me som sfânto”. „Te aven sfinți anda mande, că me, o Iehova, som sfânto.” (Lev. 11:44, 45; 20:7, 26)
8. So sichioas anda o Levitico 19:2 hai 1 Petru 1:14-16?
8 Te ortosaras acana amaro dichimos caring le cuvintea anda o Levitico 19:2, cai sas-le citime angla sea le israeliți. O Iehova phendea caring o Moise: „Phen sea codolenghe anda Israelo: «Aven sfinți, anda codoia că me, o Iehova, tumaro Del, som sfânto»”. Daștil-pe, că o Petru phendea iech citato cana phendea le creștinenghe cadal cuvintea: ‘te aven sfinți’. (Citisar 1 Petru 1:14-16.) Chiar cana ci sam tela i legea, i buchi cai phendea-la o Petru sicavel amenghe so sichioas anda o Levitico 19:2, adică că o Iehova si sfânto hai că codola cai iubin-les trebun te den penghi zor caște aven sfinți. Cado manglimos si anda sea le slujitori le Devlesche, indiferento că silen speranța cerisco sau te train anda sea o timpo pi phuv. (1 Pet. 1:4; 2 Pet. 3:13)
‘AVEN SFINȚI ANDE SEA TUMARO PHIRAIMOS’
9. So va avela te sichioas anda o Levitico o capitolo 19?
9 Anda codoia că camas te avas plăcuți amare Devlesche sfânto, camas te hachiaras so trebul te cheras caște avas sfinți. O Iehova del-ame sfaturi lașe ande cadai privința, hai ando capitolo 19 anda Levitico si but sfaturi sar cadala. O Marcus Kalisch, iech ebraisto phendea: „Cado capitolo zurales șucar si, daștil-pe, o mai baro, o mai detaliato, hai ande chichiva privințe, o mai importanto anda o lil Levitico, daștil-pe chiar anda sea o Pentateuho”. Te dichas chichiva versetea anda cado capitolo, anda savo daisaras te las cuci sicaimata anda i viața de ghies cu ghies. Le versetea cai va avena te dichas-le silen phanglimos le cuvintența cai phenen-pe ando începuto le capitolosco: „Aven sfinți”.
10, 11. So buchi anda i sfințenia si phendi ando Levitico 19:3 hai sostar si cadaia importanto?
10 Pala so poruncisardea le israelițenghe te aven sfinți, o Iehova mai phendea: „Fiesavo anda tumende te respectil pesca deia hai pesche dades; … Me som o Iehova, tumaro Del”. (Lev. 19:2, 3)
11 Cadea că, si zurales importanto te dichas pherde seriozitatea i porunca le Devleschi, codoia te das pachiv amare dadenghe. Ande iech ocazia, iech manuș pușlea le Isusos: „So buchi lași trebul te cherav caște avel-ma viața veșnico?”. Mașcar aver buchia, o Isus phendea lesche că trebul te del pachiv pesche dadesche hai pesca deiache. (Mat. 19:16-19) O Isus condamnisardea codolen cai sas farisei hai scribi anda codoia că rodenas te țârden-pe parpale caște na respectin cadai porunca. Cadea că, von ‘dine de iech partea o cuvânto le Devlesco’. (Mat. 15:3-6) Ando „Cuvânto le Devlesco” sas vi i panjto anda Le deș porunci, hai vi codoia anda o Levitico 19:3. (Ex. 20:12) Cadea sar mai phendea-pe, i porunca anda o Levitico 19:3 si phendi pala i afirmația: „Aven sfinți, anda codoia că me, o Iehova, tumaro Del, som sfânto”.
12. Ande so modo daisaras te aplichisaras i porunca anda o Levitico 19:3?
12 Acana că dichleam i porunca le Iehovaschi, codoia te anas pachiv amare dadenghe, daisaras te pușias-ame: „Chichi de but respectisarav cadai porunca?”. Simțosares că daștisardeanas te cheres mai but anda che dada? Dacă da, av hotărâme ca, de acana mai dur, te sicaves mai but atenția caring cadai porunca. O trecuto ci daștil te avel parudo, anda codoia, cher acana sea so daștis caște des mai but anda chio timpo hai te ajutis che daden. Sa cadea, daștis te ajutisares-len vi mai but materialo, spiritualo sau emoționalo. Cadea, va avela te respectisares i porunca anda o Levitico 19:3.
13. a) So aver porunca si phendi ando Levitico 19:3? b) Sar daisaras te las-ame pala o exemplo le Isusosco? (Luca 4:16-18)
13 Anda o Levitico 19:3 hachiaras so aver vareso trebul te cheras caște avas sfinți. O verseto del duma anda i respectarea le sabatosco. Anda codoia că ci sile tela i Legea, le creștini ci trebun te încăren iech sabato ande fiesavo curco. Tha, cana dichas o modo ande savo le israeliți respectinas o sabato hai le miștimata cai sas-len, cadai buchi daștilas te avel lași vi anda amende. Ando sabato, le israeliți mechenas de iech partea i buchi de ghies cu ghies hai ortosarenas pengo dichimos pi închinarea andini le Iehovasche. * Ci fal amenghe pharo te pachias, că ando sabato, o Isus cherelas pesche obiceio caște jial ca i sinagoga ande pesco foro cai barilea hai te citisarel anda o Cuvânto le Devlesco. (Ex. 31:12-15; citisar Luca 4:16-18.) I porunca anda o Levitico 19:3, te încăren-pe le sabate, trebulas te cherel-ame te las anda o timpo cai das-les le buchianghe de ghies cu ghies hai te concentrisaras-ame pe le buchia spiritualo. Pachias că trebulas te cheres chichiva lașiarimata ande cado domenio? Dacă cheres tuche timpo anda le buchia spiritualo, va avela-tu iech amalimos chidino le Iehovaia, hai cado si iech manglimos importanto caște avas sfinți.
TE ZURIARAS AMARO AMALIMOS LE IEHOVAIA
14. So ciacimos fundamentalo si phendo ando Levitico o capitolo 19?
14 Ando Levitico, capitolo 19, si phendo mai butivar iech ciacimos fundamentalo cai ajutil-ame te încăras-ame sfinți. O verseto 4 phandavel-pe prin le cuvintea: „Me som o Iehova, tumaro Del”. Cadai expresia hai aver cai amean laia sile sicade 16-var ande cado capitolo. Von cheren-ame te gândisaras-ame ca i iechto anda Le deș porunci: „Me som o Iehova, chio Del … Te na avel tut aver devla avreal mandar”. (Ex. 20:2, 3) Caște avas sfinți trebul te asigurisaras-ame că chonic hai chanci ci șiol-pe mașcar amende hai amaro Del. Mai but, anda codoia că phiravas o anav sar Martori le Iehovasche sam hotărâme te na cheras chanci cai anelas lajiav sau blasfemia pe lesco anav sfânto. (Lev. 19:12; Is. 57:15)
15. So phenen amenghe te cheras le versetea anda o Levitico 19 cai cheren referirea ca le jertfe?
15 Le israeliți prinjianenas le Iehovas sar lengo Del hai respectinas lesche legi. Ando Levitico 18:4 phenel-pe: „Te pheren mânre hotărâri judecătorești, te respectin mânre legi hai te phiren cadea sar phenen von. Me som o Iehova, tumaro Del”. Ando capitolo 19 si chichiva anda cadal legi dine le israelițenghe. Sar exemplo, le versetea 5-8, 21, 22 cheren referirea ca le jertfe anda animalea. Le jertfe, „iech buchi sfânto le Iehovaschi”, trebunas andine cadea cai te anen pachiv le Devlesche. Cadal versetea cheren-ame te rodas i aprobarea le Iehovaschi hai te anas lesche jertfe cai așiaren-les hai cai te aven lesche plăcuto, cadea sar phenel-pe amenghe ande Evrei 13:15.
16. So principio anda o Levitico anel amenghe amintea i deosebirea mașcar codola cai slujin le Devlesche hai codola anda i lumea?
16 Caște avas sfinți trebul te avas diferime catar le manușa de pașa amende, hai cadaia na-i sea o timpo ușoro. Po iechdata, le colegi catar i școala, catar i buchi, amare neamuri cai nai-le sa codol convingeri sar amen hai aver daștinas te cheren-ame te las partea ca activități cai anenas buchia nasul pe amari închinarea. Ande cado cazo, trebul te cheras iech alosarimos importanto. O principio anda o Levitico 19:19 daștil te ajutil-ame. Mașcar aver buchia, cade phenel-pe: „Te na phiraves iech hureaimos anda dui feluri thava suvde ande iech than”. I respectarea cadala legeachi ajutilas le israelițen te deosebin-pe catar codola de pașa lende. Aghies, ci si greșime te phiravas hureaimata hamisarde anda fibra textilo, sar avelas o bumbaco hai o poliestero sau mătasea hai viscoza. Tha si greșime te avas sar le manușa cai lenghe convingeri hai lenghe practici așen contra le sicaimata biblico, chiar dacă sile colegi catar i școala, catar i buchi sau neamuri. Si ciaces, amen iubisaras amare neamuren hai amare pașarden, tha, cana si i duma anda le buchia importanto la viațache, camas te încăras-ame dur sar slujitori le Iehovasche. Te na bâstras că i sfințenia si te avas șiute de iech partea anda o Del. Cado si iech elemento importanto anda i sfințenia. (2 Cor. 6:14-16; 1 Pet. 4:3, 4)
17, 18. So sicaimata cuci țârdas anda o Levitico 19:23-25?
17 I expresia: „Me som o Iehova, tumaro Del” ajutilas le israelițen te șion po iechto than ande lenghi viața i închinarea andini le Iehovasche. O pasajo anda o Levitico 19:23-25 sicavel sar daștinas te cheren cadaia. (Citisar.) Te gândisaras-ame so însemnosarde cadal cuvintea andal le israeliți pala so dine andre ando Them Promiso. Cana iech israelito șiolas andi phuv iech pomo fructifero, vo ci daștilas te hal anda lesco rodo trin bărșa. Ando ștarto bărș, le fructe trebunas șiute de iech partea anda o sanctuaro le Devlesco. Numai ando panjto bărș daștilas o proprietaro te hal anda o rodo le pomosco. Cadai legea ajutilas le israelițen te hachiaren că le buchia cai cherenas-le anda pende ci trebunas te aven po iechto than. Von trebunas te susținisaren i închinarea co sanctuaro hai te avel-le pachiamos că o Iehova va avela te lel sama pe lende. Vo avelas te del len o haben cai trebulas-len. Sa cadea, o Iehova phendea lenghe te anen daruri anda sea o ilo anda o sanctuaro, o centro la închinareaco ujo.
18 I legea anda o Levitico 19:23-25 anel amenghe amintea le cuvintea le Isusosche anda i Predica pa o plain: „Na mai îngrijorin-tume anda so … va hana sau so va piena”. Hai mai phendea: „Tumaro Dad cerisco jianel că trebul tumen sea cadala”. O Iehova lel sama chiar vi catar le ciriclea, anda codoia daisaras te pachias zurales că va avela te lel sama vi pe amende. (Mat. 6:25, 26, 32) Si ame pachiamos că o Iehova va avela vi mai dur Codo cai va lela sama pe le buchia cai trebun-ame. Sa cadea, vi amen das bi te avas dichle „daruri anda îndurarea” codolen cai sile andi nevoia hai sam gata te das love anda le cheltuieli la congregațiache. O Iehova dichel amari generozitatea hai va avela te pochinel-ame. (Mat. 6:2-4) Cana cheras cadea, aplichisaras le sicaimata anda o Levitico 19:23-25.
19. Sar ajutin tut personalo le principii cai dichleam-le ande cado articolo anda o Levitico?
19 Ande cado articolo, dichleam chichiva pasajea anda o Levitico capitolo 19 hai hachiardeam sar daisaras te avas sfinți cadea sar amaro Del. Cadea că te das amari zor ‘te avas sfinți ande sea amaro phiraimos’. (1 Pet. 1:15) But manușa cai ci slujin le Iehovasche dichen amaro phiraimos zurales lașio. Chichiva anda cadala chiar așarde le Iehovas. (1 Pet. 2:12) Ando Levitico o capitolo 19, si vi aver sicaimata cai daștin te ajutin-ame. Ando articolo cai avel, va dichaia chichiva versetea anda cado capitolo cai va sicavena aver domenii ande save daisaras ‘te avas sfinți’, cadea sar phendea amenghe o Petru.
GHILI 80 „Len hai dichen so lașio si o Iehova!”
^ Iubisaras zurales but le Iehovas hai camas te avas lesche plăcuți. Vo si sfânto hai ajucărel sa codoi buchi vi catar lesche închinători. Anda codoia că sam imperfecți si normalo te pachias că daisaras te avas sfinți? Da, si. Cana va avela te dichas o sfato le apostolosco Petru anda i sfințenia hai le instrucțiuni dine catar o Iehova le Israelosche antico, va avela te hachiaras sar daisaras te avas sfinți ande sea amaro phiraimos.
^ Anda mai but informații anda o sabato hai le principii pe save bazol-pe, dich o articolo „«Iech timpo fixome» andai buchi hai andai odihna”, sicado ando Turno de veghe, decembria 2019.
^ SO DICHAS ANDI IMAGINEA: Iech șiav cai si baro beșel ande iech than pesche dadența, jial lende ande iech than pesca rromniaia hai lenga șeiaia hai del peschi zor te încărel o phanglimos lența chichi mai but
^ SO DICHAS ANDI IMAGINEA: Iech israelito dichel ca o rodo le caștengo cai șiutea-le andi phuv.