1. So si ande amaro ilo cana gândisaras-ame ca i promisiunea anda i viața veșnico?

 O IEHOVA promitil că va dela codolen cai așunen lestar iech șucar daro: „i viața veșnico”. (Rom. 6:23) Cana beșas hai gândisaras-ame ca so va dela-ame o Iehova ando viitorii, amari iubirea anda leste bariol vi mai but. Te na bâstras so însemnol cadai promisiunea anda amende: amaro Del cerisco iubil-ame cadea de but, că dea-ame cado șucar daro anda i viața veșnico ca amen te daisaras te așias pașa leste anda sea o timpo.

2. Sar ajutil-ame i promisiunea anda i viața veșnico?

² I promisiunea le Devleschi anda iech viața veșnico ajutil-ame te na mechas-ame andel pharimata cai si amen aghies. Chiar cana amare dușmani daraven-ame le merimaia, amen ci va avela te mechas amari închinarea cai anas-la le Iehovasche. Sostar? Anda codoia că amen jianas că, dacă așias loialo le Iehovasche ji co merimos, vo va avela te uștiavel-ame andal mule hai va dela-ame i speranța te na mai meras niciechdata. (Ioan 5:28, 29; 1 Cor. 15:55-58; Evr. 2:15) So cherel-ame te pachias că daisaras te traisaras anda sea o timpo? Te dichas mai dur chichiva motivea.

3. Sostar daisaras te pachias că le Iehovas siles o zuralimos te încărel-ame jiuvinde anda sea o timpo? (Psalmo 102:12, 24, 27)

³ Amen jianas că le Iehovas siles o zuralimos te încărel-ame jiuvinde anda sea o timpo anda codoia că lestar avel i viața hai vo silo veșnico. (Ps. 36:9) Te dichas chichiva versetea andai Biblia cai sicaven cadai buchi. O Psalmo 90:2 phenel că o Iehova silo „anda sea o timpo”. Cadai buchi phenel-pe vi ando Psalmo 102. (Citisar Psalmo 102:12, 24, 27.) Hai o profeto Habacuc scriisardea anda amaro Dad cerisco: „Ci san tu anda  veșnicia, o, Iehova? O, mânro Del, mânro Sfânto, tu ci meres!”. (Hab. 1:12)

4. Trebulas te avas perade dacă si amenghe pharo te hachiaras că o Iehova silo iech Del veșnico? Explichin.

⁴ Si tuche pharo te hachiares că o Iehova silo „iech Del veșnico”, că les ci sas-les iech începuto? (Is. 40:28) Dacă da, ci san o corcoro. O Elihu phendea anda o Del: „Lesche bărșa sile cadea de but, că nachavel amaro hachiarimos”. (Iov 36:26) Tha, dacă ci hachiaras iech buchi, ci însemnol că cadaia na-i ciaci. Sar exemplo, chiar cana ci hachiaras sar daștil-pe te avel udud, însemnol cadaia că o udud ci existil? Nici! Sa cadea, daștil-pe că ci va avela te hachiaras niciechdata cu sea, sar daștil-pe ca le Iehovas te na avel-les nici iech începuto, hai nici iech sfârșito. Tha cadaia ci însemnol că o Del ci silo veșnico. O ciacimos anda amaro Creatorii ci încărel catar chichi de but daisaras amen te hachiaras! (Rom. 11:33-36) O Iehova existil angla so te avel cărdo o universo, adică vi angla so te avel o cham sau le cerhaia. O Iehova del-ame i asigurarea că „vo si Codo cai cărdea i phuv prin pesco zuralimos” hai că sa vo si codo cai „zinghiardea le ceruri prin pesco hachiarimos”. (Ier. 51:15; Fap. 17:24) Savo si iech aver motivo cai zuriarel amaro pachiamos ando fapto că daisaras te traisaras veșnico?

5. So speranța dea o Iehova le Adamos hai la Eva?

⁵ O Iehova cărdea sea le jiuvindimata pa i phuv te train ji ca iech anumime momento, tha le manușen ci cărdea-le cadea. Vo dea-le iech șucar speranța te train veșnico hai te na meren niciechdata. Cu sea cadala, o Iehova phendea le Adamosche: „Anda o cașt le prinjianimasco le miștimasco hai le nasulimasco te na has, că, ando ghies cai va avela te has anda leste, siguro va avela te meres”. (Gen. 2:17) Dacă o Adam hai i Eva avileas te așunen le Iehovastar, von ci avileas te meren niciechdata. Cadea că, daisaras te pachias că, ca iech anumime timpo, o Iehova avileas te mechel-le te han anda „o cașt la viațaco”. Cadea, von daisardeas „te train veșnico”. b (Gen. 3:22)

6, 7. a) So aver vareso sicavel amenghe că le manușa ci sas-le cărde te meren? b) So ajucăres te cheres andi lumea nevi? (Dich le imagini.)

⁶ Si zurales interesanto că chichiva manușa sicade arachle dovezi științifico că amari goghi daștil te chidel but mai but informații sar daștilas iech manuș te folosil ande iech viața. Ando bărș 2010, ande iech articolo andai revista Scientific American Mind, phenel-pe anda i goghi le manușeschi că cadaia daștil te  chidel cam 2,5 milioanea gigabyți, adică 3 milioanea ore (sau mai but sar 300 bărșa) de emisiuni TV înregistrate. O ciacimos si că daștil-pe ca amari goghi te chidel vi mai but informații sar sicavel cado calculo. Cu sea cadala, cadai buchi sicavel că o Iehova cărdea i goghi le manușeschi caște daștil te chidel ande late mai but informații sar chidas amen acana ande 70 sau 80 bărșa. (Ps. 90:10)

⁷ Sa cadea, o Iehova cărdea-ame te camas te traisaras. I Biblia phenel că vo „șiutea i veșnicia ando ilo le manușengo”. (Ecl. 3:11) Cado si iech andal motivea cai cherel-ame te dichas o merimos sar ieche dușmanos. (1 Cor. 15:26) Sar exemplo, dacă peras zurales nasfale, beșas bi te cheras chanci hai numai ajucăras te meras? Nici. Butivar jias co doctorii hai daștil-pe că las draba caște sastiaras-ame. Cheras sea so așel ande amaro zuralimos caște na meras. Hai cana varecon drago amenghe merel, vi cana sas-lo tărno sau phuro, simțosaras iech bari duch ando ilo. (Ioan 11:32, 33) Si ciaces, dacă o scopo le Iehovasco ci avileas ca le manușa te train veșnico, vo ci avileas te șiol ando ilo le manușengo i zurali dorința te train hai te na camen te meren. Tha si vi aver zurale motivea cai cheren-ame te pachias că daisaras te traisaras anda sea o timpo. Mai dur, va avela te dichas sar sicadea o Iehova vi andel phuraimata, hai vi aghies, că lesco scopo ci parudea-pe.

8. So sichioas anda o scopo le Iehovasco anda amende cana citisaras o verseto anda Isaia 55:11?

⁸ Chiar cana o Adam hai i Eva păcătuisarde, hai cadea andine o merimos pe sea lenghe șiave, o Iehova ci parudea pesco scopo. (Citisar Isaia 55:11.) Vo camel vi mai dur ca le manușa loialo te train veșnico. Amen daisaras te  pachias cadaia cana dichas sea la buchia cai phendea-le sau cărdea-le o Iehova caște pherel pesco scopo.

9. So promisiunea cărdea o Del? (Daniel 12:2, 13)

⁹ O Iehova promitisardea că va uștiavela pale viațate codolen cai mule hai va dela-len i posibilitatea te train veșnico. (Fap. 24:15; Tit 1:1, 2) O Iov, iech murș loialo, pachialas anda sea o ilo că o Iehova camel te jiuvindil codolen cai soven ando merimos. (Iov 14:14, 15) O profeto Daniel jianelas că le manușa va avena jiuvindime hai că va daștina te train veșnico. (Ps. 37:29; citisar Daniel 12:2, 13.) Andel ghiesa le Isusosche, le evrei jianenas că o Iehova daștil te del „viața veșnico” pesche slujitorenghe loialo. (Luca 10:25; 18:18) O Isus dea duma butivar anda cadai promisiunea, hai vi vo sas-lo uștiado andal mule catar lesco Dad. (Mat. 19:29; 22:31, 32; Luca 18:30; Ioan 11:25)

10. So sicaven le jiuvindimata andal puraimata? (Dich i imaginea.)

¹⁰ O Iehova si Codo castar avel i viața hai les siles o zuralimos te anel parpale viațate le manușen. Andel puraimata, o Del dea vi chichiva manușenghe o zuralimos te cheren jiuvindimata. Sar exemplo, o Ilie uștadea andal mule le șiaves iecha phivliaco anda Sarepta. (1 Regi 17:21-23) Mai târzio, le ajutoroia le Iehovasco, o profeto Elisei andinea parpale viațate le șiaves iecha jiuvleaco anda Sunem. (2 Regi 4:18-20, 34-37) Cadal relatări, hai vi aver, sicaven ujes că le Iehovas siles o zuralimos te uștiavel andal mule le manușen. Cana sas-lo pi phuv, o Isus sicadea că lesco Dad dea-les o zuralimos te cherel jiuvindimata. (Ioan 11:23-25, 43, 44) Aghies, o Isus silo ando cerii hai siles „sea i autoritatea . . . ando cerii hai pi phuv”. Cadea că, vo daștil te pherel i promisiunea că „sea codola andal mormintea de amintire” va avena parpale viațate hai va avela-le i posibilitatea te așen jiuvinde anda sea o timpo. (Mat. 28:18; Ioan 5:25-29, n.s.)

11. Sar del-ame i răscumpărarea i posibilitatea te traisaras veșnico?

¹¹ Sostar mechlea o Iehova ca lesche cuci Șiaves te avel-les iech merimos cadea de duchado? O Isus dea o răspunso cadale pușimaste cana phendea: „Cadea de but iubisardea o Del la lumea, că dea pesche Șiaves unico-năștime, ca oricon sicavel pachiamos ande leste te na avel distrugime, tha te avel-les viața veșnico”. (Ioan 3:16) Cana dea pesche Șiaves sar răscumpărarea caște aven pachiarde amare păcatea, o Iehova cărdea posibilo anda amende te avel amen viața veșnico. (Mat. 20:28) O apostolo Pavel sicadea cadai buchi importanto anda o scopo le Devlesco cana scriisardea: „Cadea sar o merimos avilea prin iech manuș, vi o jiuvindimos le mulengo avel sea prin iech manuș. Cadea sar savore meren prin o Adam, sa cadea savore va avena pale viațate prin o Cristos”. (1 Cor. 15:21, 22)

12. Sar va cherela o Regato ca o scopo le Iehovasco anda amende te pherel-pe?

¹² O Isus sicadea pesche discipolen te manghen-pe caște avel o Regato le Devlesco hai caște cherel-pe Leschi voința pi phuv. (Mat. 6:9, 10) Anda o scopo le Devlesco cherel partea vi o șucar daro ca le manușa cai așunen lestar te daștin te train veșnico pi phuv. Caște cherel cadaia, o Iehova șiutea pesche Șiaves Rege le Regatosco mesianico hai alosardea pa i phuv 144 000 manușa caște cheren buchi ande iech than le Isusoia, ca le Devlesco scopo te pherel-pe. (Rev. 5:9, 10)

13. So cherel o Iehova aghies, tha so trebul vi amen te cheras?

¹³ Aghies, o Iehova chidel „iech bari mulțimea” manușenghi hai sicavel-le sar te train  tela o raimos lesche Regatosco. (Rev. 7:9, 10; Iac. 2:8) Chiar cana aghies von train ande iech lumea huladi catar i dar hai marimata, von den penghi zor te țârden avri anda pengo ilo orisavo felo holi caring aver manușa. Încă de acanara, von sicaven prin pengo phiraimos că cheren anda penghe săbii brăzdarea. (Mica 4:3) Von ci len partea ca le marimata, ande save meren but manușa, tha ajutin le manușen te avel len „i ciaci viața”, prin o fapto că sicaven-le anda o ciacio Del hai lesche scopuri. (1 Tim. 6:19) Chiar cana le jene anda lenghi familia așen lenghe contra sau daștinas te hasaren penghe barvalimata anda codoia că așen pașa o Regato le Devlesco, o Iehova cherel ca sea o timpo te avel len le buchia cai trebul-le. (Mat. 6:25, 30-33; Luca 18:29, 30) Sea cadala cheren-ame te pachias că o Regato le Devlesco si ciacio hai că vo va pherela vi mai dur o scopo le Iehovasco.

14, 15. Sar va pherela-pe ji la urmă i promisiunea le Iehovaschi ca o merimos te avel choslo anda sea o timpo?

¹⁴ Acana, o Isus silo Rege ando cerii hai vo va pherela sea le promisiuni cai cărdea-le o Iehova. (2 Cor. 1:20) Anda o bărș 1914, o Isus îngărel iech războio pesche dușmanența. (Ps. 110:1, 2) Na pa but timpo, o Isus hai codola cai rain ande iech than leia va sicavena ciaces penghi victoria hai va chosena cu sea codolen cai sile nasul. (Rev. 6:2)

 ¹⁵ Ando Raimos de Iech Mia Bărș le Isusosco, le mule va avena uștiade pale viațate, hai le manușa cai așunen le Devlestar va arăsăna perfecți. Pala o testo finalo, i phuv va avela codolenghi cai o Iehova phenel că sile orta hai von „va traina pe late anda sea o timpo”. (Ps. 37:10, 11, 29) So bari bucuria va pherela amaro ilo cana ‘o palutno dușmano, o merimos, va avela choslo cu sea’! (1 Cor. 15:26)

16. Savo trebulas te avel o mai baro motivo sostar slujisaras le Iehovasche?

¹⁶ Cadea sar dichleam ande cado articolo, amari speranța te traisaras veșnico si bazome po Cuvânto le Devlesco. Cadai speranța daștil te ajutil-ame te așias zurale ando pachiamos ande cadal phare ghiesa de palal. Tha, caște avas cuci andel iacha le Iehovasche, trebul te cheras mai but sar numai te camas te așias jiuvinde. O mai baro motivo sostar amen așias loialo le Iehovasche hai le Isusosche si codo că amen iubisaras-len zurales but. (2 Cor. 5:14, 15) Cadai iubirea cherel-ame te las-ame pala lende hai te das duma vi averența andai speranța cai si amen. (Rom. 10:13-15) Cana sichioas te gândisaras-ame na numai ca amaro miștimos tha vi ca le coaverengo hai das andal buchia so si amen vi averen, arăsas manușa savența o Iehova camel te avel amal anda sea o timpo. (Evr. 13:16)

17. So trebul te cherel fiesavo anda amende? (Matei 7:13, 14)

¹⁷ Va aveia vi tu mașcar codola cai va primina viața veșnico? O Iehova pâtărdea o udar anda cado șucar daro. Acana, tu corcoro trebul te alosares dacă va avela te așes po drom cai îngărel viațate. (Citisar Matei 7:13, 14) Tha sar va avela i viața ando Paradiso? Anda cadaia va dela-pe duma ando articolo cai avel.