1. Sar daisaras te barioas spiritualo?

 AȘIAS uimime cana dichas chichi de sigo arăsăl iech șiavo te cărdiol iech baro manuș. Fal-pe că le șiave barion bi te den prea but penghi zor. Tha caște barioas spiritualo trebul te das sea amari zor. b (1 Cor. 13:11; Evr. 6:1) Caște cheras cadaia, trebul te avel amen iech amalimos chidino le Iehovaia. Sa cadea, si amen nevoia vi catar o spirito sfânto le Devlesco caște bariaras calități cai ciaion-les, te sichioas te cheras buchia cai va ajutin-ame hai te pregătisaras-ame anda so va avela te cheras ando viitorii. (Prov. 1:5)

2. So sichioas anda Geneza 1:27 hai so va avela te dichas ande cado articolo?

² I Biblia sicavel că o Iehova cărdea le manușen te aven murșa sau jiuvlea. (Citisar Geneza 1:27.) Si ciaces, mașcar le murșa hai le jiuvlea na-i diferențe numai fizico. O Iehova cărdea-le te cheren buchia diferime. Cadea că, si len nevoia te bariaren calități hai te jianen te cheren buchia pala lengo rolo. (Gen. 2:18) Ande cado articolo, va avela te dichas so daștil te cherel iech tărni phei caște arăsăl iech jiuvli spiritualo. Hai ando articolo cai avel, va avela te dichas so daștin te cheren le tărne phrala.

3, 4. Cai daștin te arachen le pheia tărne lașe exemplea pala save te len-pe? (Dich vi le imagini.)

³ I Biblia del duma anda but jiuvlea cai iubisarde le Iehovas hai slujisarde lesche. (Dich o articolo pa jw.org „Le jiuvlea anda i Biblia: So daisaras te sichioas lendar?”.) Cadala sicade  calități anda save del-pe duma ando verseto pe savo bazol-pe o articolo, von ‘încărde-pe parpale hai phirade-pe pachivales ande sea le buchia’. Mai but, le pheia daștin te arachen andi congregația jiuvlea spiritualo cai iubin ciaces le Iehovas hai savendar daștin te sichion but buchia.

⁴ Tărne pheiale, si vi ande tumari congregația pheia spiritualo savendar daștin te sichion? Dacă da, prinjinanen-le mai mișto hai dichen mai anglal lenghe șucar calități. Pala codoia gândisaren tumen sar daștin te len tumen pala lende. Mai dur, va avela te dichas trin calități cai trebun te aven iecha jiuvlea spiritualo.

5. Sostar si i umilința zurales importanto anda iech jiuvli spiritualo?

⁵ I umilința si iech calitatea zurales importanto anda iech phei spiritualo. Cana iech jiuvli sili umilo, voi va bucurila-pe catar iech amalimos chidino le Iehovaia hai va hachiarela-pe mișto le coaverența. (Iac. 4:6) Sar exemplo, iech jiuvli cai iubil le Iehovas sicavel că încărel pherdi umilința so phenel-pe ando 1 Cor. 11:3, ande savo o Iehova sicadea cas dea vo i buchi te avel angla i congregația hai vi con si o șăro la familiaco. c

6. So daștin te sichion le tărne pheia anda i umilința catar i Rebeca?

⁶ Te dichas o exemplo la Rebecaco. Voi sas iech jiuvli goghiaver, cai sea peschi viața cărdea alosarimata tromane hai jianglea cana hai so te cherel. (Gen. 24:58; 27:5-17) Tha, voi sicadea pachiv hai vi așundea catar so sas lache phendo. (Gen. 24:17, 18, 65) Dacă vi tu sicaves umilința cadea sar i Rebeca, va avela te încăres conto catar codola saven o Iehova dea-len autoritatea hai cadea, va avela te sicaves iech lașio exemplo andi familia tha vi andi congregația.

7. Sar daștin le tărne pheia te aven modesto sar i Estera?

⁷ I modestia sau o fapto te na pachias mai but sar trebul anda amende, si iech aver calitatea  cai le pheia spiritualo trebun te sicaven-la. I Biblia phenel că „o goghiaverimos silo codolența modesto”. (Prov. 11:2) I Estera sas iech jiuvli cai anelas închinarea le Iehovasche hai cai sicadea sea peschi viața modestia. Pala so arăslea regina, o fapto că ci pachiaia mai but sar trebulas anda peste, ci mechlea-la te avel puchiardi barimastar. Voi sas-li gata te cherel so phendea lache laco văro, o Mardoheu. (Est. 2:10, 20, 22) Cadea sar i Estera, vi tu daștis te aves modesto dacă manghes sfaturi hai les-tu pala lende. (Tit 2:3-5)

8. Sar daștin te ajutin le versetea anda 1 Timotei 2:9, 10 iecha pheia caște alosarel goghiaver sar te hureavel-pe hai sar te sicavel de avreal?

⁸ I Estera sicadea modestia vi ande aver modo. Voi „sas zurales șucar hai țârdelas i atenția savorenghi”. Cu sea cadala, voi ci dea-pe bari angla le coaver. (Est. 2:7, 15) Sar daștil iech jiuvli creștino te lel-pe pala i Estera? Ando 1 Timotei 2:9, 10 sicavel-pe sar trebul te avel iech jiuvli. (Citisar.) O apostolo Pavel zuriardean le jiuvlean creștino te na den-pe bare prin o modo sar huriaven-pe hai te sicaven că silen iech goghi sastevesti. Le dumes grecisco folosime cade, sicaven că iech jiuvli trebul te huriavel-pe pachivales hai te încărel conto sar sili dichli le coaverendar. Das-ame bare amare cuci pheianța, cai len sama catar cadal sfaturi!

9. So daisaras te sichioas catar i Abigail?

⁹ O goghiaverimos si iech aver calitatea cai trebun te sicaven-la le pheia cai sile spiritualo. Cadai calitatea, ajutil-ame te jianas so si mișto hai so si nasul hai pala codoia te alosaras goghiaver so te cheras. Te gândisaras-ame ca i Abigail. Laco rrom cărdea iech alosarimos cai daisardea te șiol ando pericolo i viața sea lesca familiachi. I Abigail hachiardea sigo so trebulas te cherel hai cadea, laco goghiaverimos hastradea lenghi viața. (1 Sam. 25:14-23, 32-35) Cadai calitatea ajutil vi amen te jianas cana te das duma hai cana te așias anda o mui. Sa cadea, o goghiaverimos ajutil-ame te sicavas intereso caring le coaver hai te cheras-len te simțon-pe mișto. (1 Tes. 4:11)

10, 11. So miștimata va avena-tu hai vi averen, dacă sichios te scriis hai te citis mișto? (Dich vi i imaginea.)

¹⁰ Iech jiuvli creștino trebul te jianel te cherel buchia cai te ajutin-la andi viața. Chichiva anda lende si buchia cai iech șei sichiol-le de cana si țâni hai va ajutina-la sea lachi viața. Te dichas chichiva exemplea.

¹¹ Sichio te scriis hai te citis mișto. Ande chichiva culturi, le manușa ci pachian că si importanto ca le jiuvlea te jianen te scriin hai te citin. Tha, cadaia si zurales importanto andi  viața fiesave creștinosche. d (1 Tim. 4:13) Cadea că, na mech ca niciech buchi te așavel-tu te sichios te citis hai te scriis mișto! So miștimata va avena-tut? Cadaia va ajutila-tu te araches mai sigo iech than buchiaco. Va avela tuche mai ușoro te sichios andai Biblia hai te ajutis vi averen te cheren cadaia. Hai, i mai importanto buchi, va avela te pașios vi mai but le Iehovastar cana citis anda lesco Lil hai gândis-tu ca so citisardean. (Ios. 1:8; 1 Tim. 4:15)

12. Sar daștil te ajutil-tu o principio anda Proverbe 31:26 te așunes atento hai te des duma șucar?

¹² Sichio te așunes atento hai te des duma șucar. Anda le creștini si importanto te cheren cadaia. O discipolo Iacov dea cado lașio sfato: „Orisavo manuș trebul te avel gata te așunel, te na sighiarel te del duma”. (Iac. 1:19) Cana varecon del duma si importanto te așunes atento, hai cadea sicaves „empatia”. (1 Pet. 3:8) Dacă ci hachiares so phenel sau so simțol iech manuș, șiu lesche pușimata mișto gândime. Pala codoia, ași po than iech țâra hai gândisar-tu angla so te des duma. (Prov. 15:28, n.s.) Puș-tu: „Si ciaces so va avela te phenav hai zuriarel averen? Sicavel lașimos hai pachiv?”. Daștis te sichios catar le pheia spiritualo cai așunen atento hai den duma pherde lașimos. (Citisar Proverbe 31:26.) Dich mișto o modo ande savo den duma von. Cana sichios mai mișto cadal buchia, va avela tuche mai ușoro te hachiares-tu mișto le coaverența.

13. Sar daștis te sichios te les sama pe iech chăr? (Dich vi i imaginea.)

¹³ Sichio te les sama pe iech chăr. Ande but thana pa i phuv, le jiuvlea cheren mai but buchi ando chăr. Chi dei sau iech lași phei daștil te ajutil-tu te sichios te cheres cadaia. I Cindy phenel: „Iech anda le mai cuci cadouri cai cărdea-len manghe mânri dei, sas te sicavel-ma că i phari buchi anel bucuria. Voi sicadea-ma te cherav haben, ujimos, te suvav hai te folosisarav goghiaver le love cana jiav te chinav vareso, hai cadea daisardem te lav sama corcori pe mande hai te cherav mai but anda o Iehova. Catar mânri dei sichilem vi te dav averenghe anda sea o ilo so si man. Cadea, daisardem te prinjianav bute phralen hai pheian, savendar sichilem but buchia”. (Prov. 31:15, 21, 22) Iech jiuvli harnico hai cai del anda sea o ilo, daștil te avel iech lașio exemplo andi familia, tha vi andi congregația. (Prov. 31:13, 17, 27; Fap. 16:15)

14. So sichios catar i Crystal hai ca so trebulas te încăres ande chi goghi?

¹⁴ Sichio te les sama corcori pe tute. Cadaia si zurales importanto anda sea le creștini. (2 Tes. 3:7, 8) Iech phei po anav Crystal phenel: „Cana somas ando liceo, mânro dad hai mânri dei zuriarde-ma te alosarav chichiva cursuri cai daștinas te ajutin-ma mai dur andi viața. Mânro dad phendea manghe că avelas  mișto te cherav iech curso anda i contabilitatea. Cadaia ajutisardea-ma zurales but”. Tha, ci arăsăl te sichios sar cheren-pe le love, trebul te sichios vi sar te folosis-len goghiaver, caște na șios mai but love sar si tut. (Prov. 31:16, 18) Na cher tuche camimata de ivea hai av mulțumime ieche viațasa simplo! Cadea, va avela te daștis te cheres mai but so șiutean tuche andi goghi andi buchi le Iehovaschi. (1 Tim. 6:8)

15, 16. Sostar sile cadea de cuci le pheia cai nai-le căsătorime? (Marcu 10:29, 30)

¹⁵ Dacă va avela te bariares calități cai ciaion le Iehovas hai te sichios te cheres mai but buchia, cadala va ajutina-tu ande le roluri cai va avena -tut andi viața. Te dichas save si chichiva alosarimata cai daștil-pe că va avela te les-le ando viitorii.

¹⁶ Daștis te alosares te na jias rromeste iech timpo. Cadea sar phendea o Isus anda i căsătoria, chichiva pheia alosaren te na jian rromeste, chiar cana ande lenghi cultura cadai buchi ci si mișto dichli. (Mat. 19:10-12) Aver pheia alosaren te na jian rromeste anda diferime motivea. Cu sea cadala, indiferento savi si chi situația, daștis te pachias ciaces că o Iehova hai o Isus ci dichel mai tele le pheian cai nai-le căsătorime. Pe sea i phuv, von sile iech ciaci binecuvântarea anda le congregații. Anda codoia că sicaven iubirea hai interesin-pe ciaces le coaverendar, von cărdion pheia hai deia spiritualo anda butende. (Citisar Marcu 10:29, 30; 1 Tim. 5:2)

17. So daștil te cherel iech tărni phei caște pregătil-pe anda o servicio cu timp integral?

¹⁷ Daștis te cheres mai but andi buchi le Devleschi. I mai bari buchi andi predicarea cheren-la le pheia. (Ps. 68:11) Daștis te șios tuche vi tu andi goghi te astares o servicio cu timp integral? Daștis te slujis sar pioniera, ca le construcții sau co Betelo. Mang-tu anda so cames te cheres. De duma avere phralența cai deja cheren hai dich so mai trebul te cheres caște daștis te astares. Pala codoia, cher tuche iech plano cai te avel lașio anda tute. O servicio cu timp integral, daștil te pâtrel tuche o drom caring iech șucar viața andi buchi le Iehovaschi.

18. Sostar trebul te alosares mișto che rromes? (Dich vi i imaginea.)

¹⁸ Daștis te alosares te jias rromeste. Le calități hai le buchia anda save deam duma ande cado articolo, va ajutina-tu te aves iech lași rromni. Tha, dacă cames te jias rromeste,  trebul te alosares mișto che rromes. Cadaia si iech anda le mai importanto alosarimata anda i viața. Sa cadea, na bâstăr că cana căsătoris-tu san tela i autoritatea che rromeschi. (Rom. 7:2; Ef. 5:23, 33) Anda codoia, trebul te pușes-tu: „Silo iech murș spiritualo? Șiol le Iehovas po iechto than ande peschi viața? Lel alosarimata goghiaver? Siles o zuralimos te phenel cana greșil? Sicavel pachiv caring le jiuvlea? Va daștila vo te ajutil-ma te încărav zuralo mânro amalimos le Iehovaia, te lel sama pe mande hai te avel iech lașio amal anda mande? Cherel le buchia cai sas lesche dine? Sar exemplo, so buchia sas lesche dine andi congregația hai sar cherel-le?”. (Luca 16:10; 1 Tim. 5:8) Si ciaces, dacă cames te araches iech lașio rrom, vi tu trebul te aves iech lași rromni.

19. Sostar o fapto că i rromni si iech „ajutorii” anel lache pachiv?

¹⁹ Andi Biblia, phenel-pe că i rromni si iech „ajutorii” anda pesco rrom. (Gen. 2:18) Cherel cadaia la rromnia te avel mai țâra cuci? Nici, ba mai but, si iech pachiv anda late. I Biblia, phenel butivar anda o Iehova că silo iech „ajutorii”. (Ps. 54:4; Evr. 13:6) I rromni si iech ciacio ajutorii cana si pașa pesco rrom hai cana del peschi zor te ajutil-les te cheren so alosarde sar familia. Iech rromni cai iubil le Iehovas cherel sea so daștil ca laco rrom te avel mișto dichlo le coaverendar. (Prov. 31:11, 12; 1 Tim. 3:11) Daștis te pregătis-tu de acanara te aves iech lași rromni, dacă bariares chi iubirea anda o Iehova hai san iech ajutorii andi familia hai andi congregația.

20. So miștimata anel iech dei andi familia?

²⁰ Daștis te alosares te aves dei. Pala so căsătoris-tu, tu hai chio rrom daștin te alosaren te avel tumen șiave. (Ps. 127:3) Cadea că, si goghiver te gândin tumen de mai anglal. Le calități hai le buchia cai sichileam-le ande cado articolo va ajutina-tu te aves na numai iech rromni lași tha vi iech lași dei. Cana sicaves iubirea hai răbdarea, ajutis chia familia te avel fericime hai che șiave va simțona-pe ferime hai iubime. (Prov. 24:3)

21. So simțosaras caring amare pheia hai sostar? (Dich i imaginea pa i coperta.)

²¹ Cuci pheiale, iubisaras tumen anda sea so cheren anda o Iehova hai anda lesco poporo! (Evr. 6:10) Den tumari zor caște bariaren calități cai ciaion le Devles, te sichion neve buchia cai te ajutin tumen, tha vi le coaveren de pașa tumende hai te pregătin tumen anda le diferime roluri cai daștinas te aven tumen ando viitorii. San comori zurales cuci ando poporo le Iehovasco!