1. So trebul te cherel iech phral caște jial lesche mișto?

 O REGE David phendea le Solomonosche: „Av zuralo hai phirav-tu sar iech murș!”. (1 Regi 2:1-3) Vi ande amare ghiesa le phrala trebun te len-pe pala cado sfato. Cadea sar o Solomon, caște jial lenghe mișto, von trebun te încăren i legea le Iehovaschi hai lesche prinicipii ande sea so cheren. (Luca 2:52) Mai dur, va avela te dichas sostar si importanto ca iech tărno te arăsăl iech murș spiritualo.

2, 3. Sostar si importanto ca iech tărno phral te bariol spiritualo?

² Ieche murșes spiritualo siles mai but roluri importanto andi familia hai andi congregația. Dacă san iech tărno phral, siguro gândisardean-tu ca so buchia cames te cheres ando viitorii. Sar exemplo, daștil-pe că cames te aves pioniero sau iech slujitorii auxiliaro hai, pala iech timpo, phuro. Sa cadea, daștil-pe că va cameia te les tuche rromni hai te aven-tut șiave. (Ef. 6:4; 1 Tim. 3:1) Caște cheres sea cadal buchia trebul te aves iech murș spiritualo. b

³ Caște arăsăs iech murș spiritualo, trebul te sichios mai but buchia. Mai dur, va avela te dichas so daștis te cheres caște les sama mișto pe le buchia cai daștin te aven tuche dine ando viitorii.

4. Cai daștis te araches lașe exemplea? (Dich vi le imagini.)

⁴ Alosar tuche lașe exemplea. Andi Biblia, si but exemplea pala save daștis te les-tu. But manușa le Iehovasche andal puraimata iubisarde-les anda sea ilo hai line sama pe pesco poporo. Tha, daștis te araches exemplea lașe vi ande chi familia  sau congregația. (Evr. 13:7) Mai but, o Isus si o mai lașio exemplo. (1 Pet. 2:21) Daștis te sichios atento anda cadal exemplea hai catar le calități cai sicade-len von. (Evr. 12:1, 2) Pala codoia, gândisar-tu sar daștis te les-tu pala lende.

5. So daștis te cheres caște avel-tu iech modo gândimasco lașio hai sostar si importanto? (Psalmo 119:9)

⁵ Bariar hai „le sama . . . po zuralimos la goghiaco”. (Prov. 3:21) Iech murș cai bariardea o zuralimos la goghiaco, mai anglal te cherel vareso, gândil-pe. Sostar? Anda codoia că, ande amare ghiesa but tărne len-pe pala so gândin hai cheren so phenel lenghe lengo ilo. (Prov. 7:7; 29:11) Sa cadea, i televiziunea, le filmea, o interneto hai le rețele socialo daștin te paruven o modo ande savo gândis hai so cheres. Tha so daștis te cheres caște avel-tut iech gândimos lașio? Gândisar-tu ca so phenel tuche o Iehova prin i Biblia hai so miștimata va avena-tut dacă așunes lestar. Pala codoia, de chi zor te folosis cadal sicaimata caște alosares goghiaver so te cheres. (Citisar Psalmo 119:9.) Dacă cheres cadea, va avela te barios spiritualo. (Prov. 2:11, 12; Evr. 5:14) Te dichas sar ajutil-tu cado gândimos ande dui buchia: 1) sar phiraves-tu le jiuvleanța hai 2) sar huriaves-tu hai sicaves de avreal.

6. Sar va ajutila i gândirea sastevesti ieche tărne phrales te sicavel pachiv caring le jiuvlea?

⁶ Iech modo gândimasco sastevesto va ajutila ieche tărne phrales te sicavel pachiv caring le jiuvlea. Sar exemplo, daștil-pe că iech phral tărno camel te prinjianel mai mișto iecha pheia hai cadaia si vareso normalo. Cu sea cadala, iech tărno cai gândil cadea sar camel o Iehova ci va avela te scriil, te phenel sau te cherel vareso cai te cherel la pheia te pachial că ciaioi-les latar tha ci camel te lel-la rromniache. (1 Tim. 5:1, 2) Hai dacă alosarel te prinjianel mai mișto cadala pheia, va lela sama te na rimosarel lachi reputația, hai te na așen corcore andel thana garade bi te avel încă varecon lența. (1 Cor. 6:18)

7. Sar sicavel iech phral tărno iech gândirea spiritualo prin pesco hureaimos hai sar sicavel de avreal?

⁷ Iech tărno daștil te sicavel că siles iech goghi sastevesti vi prin o modo sar alosarel te  huriavel-pe sau te lașiarel pesche bal. Butivar, le hureaimata cai phiraven-pe aghies, sile cărde catar manușa cai ci încăren conto le Iehovastar hai cai îngăren iech viața imoralo. Lenghi gândirea melali sicavel-pe prin le hureaimata cai sile prea chidine po corpo hai cai cheren le murșen te sicaven sar le jiuvlea. Cana iech tărno alosarel sar te huriavel-pe, sicavel că siles iech gândirea spiritualo cana mechel-pe sicado catar so phenel o Iehova ande pesco Lil hai catar le lașe exemplea anda i congregația. Vo daștilas te pușel-pe: „Sicaven mânre alosarimata că si man iech gândirea sastevesti hai că încărav conto le coaverendar? Sicavel mânro hureaimos că som iech manuș le Devlesco?”. (1 Cor. 10:31-33; Tit 2:6) Iech tărno cai alosarel te lel-pe pala o gândimos le Iehovasco ci va avela cuci numai andel iacha pesche phralenghe hai pheianghe, tha vi andel iacha pesche Dadesche cerisco.

8. Sar daștil iech tărno phral te sichiol te avel demno pachiamasco?

⁸ Av demno pachiamasco. Iech tărno demno pachiamasco lel sama te cherel mișto sea le buchia cai sas lesche dine. (Luca 16:10) Te gândisaras-ame co exemplo perfecto le Isusosco. Vo ci mechlea niciechdata de iech rig le buchia cai sas lesche dine hai cărdea sea so phendea lesche o Iehova, chiar cana ci sas lesche ușoro. Vo iubilas le manușen, hai vi mai but pesche discipolen, anda codoia sas-lo gata te del peschi viața anda lende. (Ioan 13:1) Cadea sar o Isus, de sea chi zor te cheres mișto le buchia cai si tuche dine. Dacă ci jianes sar te cheres cadaia, av umilo hai mang ajutorii le phralendar spiritualo. Na av mulțumime te cheres numai iech țâra anda le buchia cai sas tuche dine. (Rom. 12:11) Mai but, dacă cheres iech buchi „sar anda o Iehova, na sar anda le manușa”, va avela te des chi zor te cheres-la mișto hai te terminisares sea so sas tuche dino. (Col. 3:23) Si ciaces, ci san perfecto, anda codoia av modesto hai phen orisavi greșeala cai cheres-la. (Prov. 11:2)

9. Sostar si importanto ca iech tărno te sichiol te cherel buchia cai daștin te ajutin-les andi viața?

⁹ Caște cărdios iech murș spiritualo trebul te sichios te cheres buchia cai daștin te ajutin-tu andi viața. Cadala va ajutina-tu te cheres le buchia cai si tuche dine andi congregația, te les sama pe tute hai pe chi familia hai te hachiares-tu mișto averența. Mai dur, va avela te dichas chichiva buchia cai daștin te ajutin-tu andi viața.

10, 11. So miștimata va avena ieche tărnes dacă sichiol te scriil hai te citil mișto hai sar va ajutila averen? (Psalmo 1:1-3) (Dich vi i imaginea.)

¹⁰ Sichio te scriis hai te citis mișto. Cadea sar phenel-pe andi Biblia, caște aves fericime hai te jial tuche mișto, si importanto te cheres tuche timpo te citis ande fiesavo ghies anda o Lil le Devlesco hai te gândis-tu ca so sichilean.  (Citisar Psalmo 1:1-3.) Cadal buchia va ajutina-tu te sichios sar gândil o Iehova. Sa cadea, va avela-tut mai but goghiaverimos hai iech lașio modo gândimasco. (Prov. 1:3, 4) Andel cogregații si nevoia phralendar spiritualo. Sostar?

¹¹ Le phralen andai congregația silen nevoia catar o ajutorii le murșengo spiritualo cai jianen te sicaven hai te den sfaturi andai Biblia. (Tit 1:9) Dacă jianes te citis hai te scriis mișto, va avela te daștis te pregătis cuvântări hai comentarii cai te ajutin le coaveren hai te zuriaren lengo pachiamos. Sa cadea, daștis te scriis tuche idei cai daștin te ajutin-tu cana sichios andai Biblia sau cana așunes cuvântări ca le întruniri sau ca le congresea. Cadal sicaimata va zuriarena chio pachimos hai va avela te daștis te zuriares vi averen.

12. So daștis te cheres caște așunes atento hai te des duma șucar?

¹² Sichio te așunes atento hai te des duma șucar. Anda iech murș spiritualo si importanto te sichiol te cherel cadaia. Cana varecon așunel atento, sicavel că hachiarel so simțosaren hai gândin le coaver. (Prov. 20:5) Vo daștil te hachiarel so phenel iech manuș prin o tono la voceaco, prin so sicavel lesco mui hai prin le gesturi cai cherel-le. Caște sichios te așunes atento hai te des duma șucar trebul te cheres tuche timpo te beșes le coaverența. Va avela tuche mai pharo te cheres cadaia dacă folosis mai but le dispozitivea electronico caște des duma che amalența, sar exemplo prin le mesajea scriime. Cadea că, rode te des duma lența personalo. (2 Ioan 12)

13. So aver vareso mai trebul te sichiol iech tărno? (1 Timotei 5:8) (Dich vi i imaginea.)

¹³ Sichio te les sama corcoro pe tute. Iech murș spiritualo trebul te lel sama pe peste tha vi pe peschi familia. (Citisar 1 Timotei 5:8.) Ande chichiva thema, le tărne daștin te sichion iech meseria catar penghe dada sau catar aver jeno anda lenghi familia. Ande aver thema, iech tărno daștil te sichiol iech meseria sau buchi cana silo co liceo. Indiferento savi si chi situația, si importanto te sichios te cheres vareso cai va ajutila-tu te araches tuche iech than buchiaco. (Fap. 18:2, 3; 20:34; Ef. 4:28) Av prinjiando sar iech manuș cai cherel buchi phares hai cai ci mechel so si lesche dino ji cana ci terminil. Cadea, va avela tuche mai ușoro te araches tuche iech than buchiaco hai te încăres-tu lestar. Le calități cai daștis te bariares-le hai so sichios te cheres va ajutila-tu te aves pregătime anda le roluri cai va avena-tut ando viitorii. Te dichas chichiva anda cadal buchia.

14. Sar daștil te pregătil-pe iech tărno anda o servicio cu timp integral?

¹⁴ O servicio cu timp integral. But murșa spiritualo astarde o servicio cu timp integral cana sas-le tărne. O pionierato ajutil ieche tărnes te sichiol te cherel buchi manușența diferime. Sa cadea, ajutil-les te folosil goghiaver pesche love hai te lel sama mișto lendar. (Filip. 4:11-13) Dacă astares o pionierato auxiliaro, cado va ajutila-tu te aves mai pregătime te astares o pionierato regularo. Cado pâtrel tuche o udar vi caring aver buchia ando servicio cu timp integral, sar exemplo te slujis co Betelo sau te cheres buchi ca le construcții.

15, 16. So va ajutila ieche tărne phrales te avel slujitoro auxiliaro sau phuro?

¹⁵ Slujitoro auxiliaro sau phuro. Sea le phrala trebun te den penghi zor te cheren sea so daștin hai te sicaven calități caște slujin penghe phralenghe hai pheianghe sar phure de congregație. I Biblia sicavel că dacă varecon șiutea pesche andi goghi te cherel cadaia „camel iech lași buchi”. (1 Tim. 3:1) Tha, angla te avel phuro, iech phral trebul te cherel sea so manghel-pe catar iech slujitoro auxiliaro. Le slujitori auxiliari ajutin le phuren te len sama pe le phrala hai pheia andai congregația. Le phure hai le slujitori auxiliari, slujin pherde umilința andi congregația hai predichin pherde zelo. Le tărne phrala spiritualo daștin te aven slujitori auxiliari, chiar cana încă mai sile ande penghe palutne bărșa andai adolescența. Iech slujitoro auxiliaro cai siles șucar calități hai siles mai but sar 20 bărșa, daștil te avel numime phuro de congregație.

¹⁶ So daștis te cheres caște aves slujitoro auxiliaro sau phuro? Ci si iech lista exacto buchianța cai trebul te cheres-le. Tha, i Biblia sicavel so calități trebun tuche caște cheres cadaia. (1 Tim. 3:1-13; Tit 1:6-9; 1 Pet. 5:2, 3) Dacă zuriares chi iubirea anda o Iehova, anda chi familia hai anda che phrala hai pheia, va avela tuche mai ușoro te bariares cadal calități. De chi zor te hachiares so manghel-pe catar iech murș spiritualo hai mang le Iehovas te ajutil-tu te pheres cadal cerințe. c

17. Sar daștil iech tărno phral te pregătil-pe te avel rrom hai șăro la familiaco? (Dich vi i imaginea.)

¹⁷ Rrom hai șăro la familiaco. Cadea sar sicadea vi o Isus, chichiva murșa spiritualo alosaren te na căsătorin-pe. (Mat. 19:12) Dacă alosares te les tuche rromni, va avela te cheres buchia cai ci cărdean ji acana, te aves rrom hai șăro la familiaco. (1 Cor. 11:3) O Iehova  camel ca iech rrom te iubil pesca rromia, te lel sama pe late, te avel anda late iech lașio amal angla savo daștil te pătrel pesco ilo hai te ajutil-la te așel pașă le Iehovastar. (Ef. 5:28, 29) Le calități hai le buchia cai dichleam-le mai anglal, sar avelas te bariares o zuralimos la goghiaco, te avel-tut pachiv caring le jiuvlea hai te sicaves că san demno pachiamasco, va ajutina-tu te aves iech lașio rrom hai iech lașio șăro la familiaco.

18. Sar daștil iech tărno phral te pregătil-pe te avel dad?

¹⁸ Dad. Pala so les tuche rromni, daștis te aves dad. So daștis te sichios le Iehovastar anda sar te aves iech lașio dad? Si but buchia cai daștis te sichios-len. (Ef. 6:4) O Iehova phendea le Isusosche că iubil-les hai că aprobil-les. (Mat. 3:17) Dacă va avela te aves dad, sichio te phenes che șiavenghe că iubis-len. Sa cadea, na încăr-tu parpale te așares-len anda sea o ilo de fiesavi data cana cheren vareso lașio. Le dada cai len-pe pala o Iehova, ajutin penghe șiaven te barion spiritualo. Daștis te sichios încă de acanara te aves iech dad lașio, dacă sicaves iubirea caring chi familia hai caring i congregația hai les sama lendar. Sichio te phenes lenghe că iubis-len hai că sile cuci anda tute. (Ioan 15:9) Tha, ji cana arăsăs rrom hai dad, o Iehova daștil te folosil-tu ande iech modo șucar caște ajutis codolen anda chi familia hai le phralen hai le pheian andai congregația.

19, 20. So va ajutila le tărne phralen te arăsăn murșa spiritualo? (Dich i imaginea pa i coperta.)

¹⁹ Caște cărdios iech murș spiritualo trebul te sichios te cheres mai but buchia. Trebul te alosares lașe exemplea pala save te les-tu, te bariares o zuralimos la goghiaco, te aves demno pachiamasco, te sichios te cheres buchia cai daștin te ajutin-tu andi viața hai te pregătis-tu anda le roluri cai va avena-tut ando viitorii.

²⁰ Daștis te simțosares-tu perado cana gândisares-tu ca le but buchia cai va trebula te cheres-le. Tha, na mech-tu! Încăr ande chi goghi că o Iehova camel te ajutil-tu. (Is. 41:10, 13) Vi le phrala hai le pheia andai congregația va ajutina-tu. Cana cărdios iech manuș sar o Iehova camel te aves, chi viața va jiala zurales mișto. Cuci tărne phrala, iubisaras tumen but! Mangas-ame le Iehovasche te del tumen but miștimata ando timpo so den tumari zor te arăsăn murșa spiritualo. (Prov. 22:4)