O Iehova dea-ame but lașe daruri cai sile cuci anda amende, sar avelas vi o drepto te alosaras sar te bucurisaras-ame catar cadal daruri. I Biblia sicavel că vi i mol si iech daro catar o Del. Ande late chiar phenel-pe: „O manro cherel le manușes te asal hai i mol cherel i viața mai șucar”. (Ecl. 10:19; Ps. 104:15) Tha, daștil-pe că dichlean vi chichiva manușen savenghe o pimos andea lenghe pharimata. Sa cadea, le manușa opral sea i phuv pachian buchia diferime anda o fapto te pies pimos. Cadea că, so avelas goghiaver te cheren le creștini ande soste priveal o pimos?

Indiferento cai traisaras sau ande so cultura samas bariarde, dacă rodas te hachiaras sar dichel o Del o fapto te pias pimos, va aven-ame but miștimata aghies, tha vi ando viitorii.

Cadea sar daștil-pe că dichle vi tumen, but manușa pien butivar hai vi but pimos. Chichiva dichen o pimos sar vareso ande savo arachen penghi liniștea hai aver pien-les caște bâstren penghe pharimata. Ande chichiva thana, le manușa pachian că con piel but pimos si iech baro hai zuralo manuș.

Cu sea cadala, le creștinen si len i goghiaver îndrumarea catar lengo Creatoro cai iubil-le but. Andi Biblia, vo phendea so buchia nasul anel o but pimos. Andel Proverbe 23:29-35, i Biblia sicavel sar si iech manuș mato, hai vi so pharimata daștil te anel lesche cadaia.  a O Daniel, iech phuro anda Europa anel pesche andi goghi sar sas leschi viața angla te prinjianel le Iehovas hai te lel-pe pala lesche sfaturi. Vo phenel: „O but pimos spidea-ma te alosaras te cherav buchia nasul. Cadaia andea manghe bare pharimata, hai încă duchal-ma o ilo cana gândisarav-ma ca sea cadala”.

Sar daisaras te las alosarimata goghiaver ande soste priveal o pimos hai te așias dur catar le pharimata prin save nachel varecon cai piel prea but? Trebul te dichas o pimos cadea sar dichel-les o Del.

Mai dur, va avela te dichas so phenel i Biblia anda o pimos hai sostar pien chichiva manușa pimos.

O Lil le Devlesco ci phenel că si nasul te pies iech țâra pimos. Mai but, i Biblia phenel că cadaia te anel tuche bucuria. Ando Eclesiasto 9:7 citisaras: „Ha chio manro bucurime hai pi chi mol ieche ileia voime”. O Isus poiechdata mai pielas mol hai sa cadea, vi aver manușa le Iehovasche. (Mat. 26:27-29; Luca 7:34; 1 Tim. 5:23)

Cu sea cadala, o Lil le Devlesco cherel diferența mașcar te pies pimos hai te machios. Ando Efeseni 5:18 phenel-pe: „Te na cherel tumen i mol te machion”. (Ef. 5:18) Mai but, i Biblia sicavel că „le machiarde . . . ci va moștenina o Regato le Devlesco”. (1 Cor. 6:10) Cadea că, o Iehova dichel nasul te pias but pimos hai o machimos. Anda codoia, amen ci camas te las-ame pala so cheren le manușa de pașa amende, tha camas te alosaras so si mișto andel iacha le Devlesche.

Chichiva pachian că daștin te pien but hai te na machion. Tha, cado si iech baro pericolo. I Biblia sicavel că le jiuvlea sau le murșa „astarde sar sclavi catar i but mol” daștin te arăsăn te cheren bare păcătea hai te rimosaren pengo amalimos le Iehovaia. (Tit 2:3; Prov. 20:1) O Isus chiar phendea că o ‘but pimos’ daștil te așiavel varecas te arăsăl andi lumea nevi le Devleschi. (Luca 21:34-36) Cadea că, so daștil te ajutil ieche creștinos te na perel ando athaimos te piel but pimos?

Si periculoso te mechas-ame îngărde catar so pachian le mai but manușa anda o than cai barileam cana alosaras sar te dichas o pimos. Si goghiaver te încăras le norme le Iehovasche ande soste priveal o haben hai o pimos. I Biblia phenel: „Vi cana han, vi cana pien, vi cana cheren orisavi aver buchi, cheren sea le buchia anda i gloria le Devleschi!”. (1 Cor. 10:31) Mai dur, ita chichiva pușimata hai principii biblico cai trebul dichle:

Piav pimos caște avav mișto dichlo le coaverendar? Ando Exodo 23:2 phenel-pe: „Te na jias pala le but manușa”. Ande cado verseto, o Iehova phendea le israelițenghe te na len-pe pala le manușa cai cherenas so sas nasul. Cado si iech lașio sfato vi anda amende aghies. Dacă mechas le manușen te paruven amaro modo gândimasco hai amare alosarimata ande soste priveal o pimos, țâra po țâra, daisaras te arăsas te na mai așunas le Iehovastar hai te hasaras amaro amalimos leia. (Rom. 12:2)

Piav pimos caște sicavav chichi de zuralo som? Ande chichiva thana, le manușa sile sicade te pien but pimos hai mai butivar. (1 Pet. 4:3) Tha, dichen so sam zuraiarde ando 1 Corinteni 16:13 te cheras: „Așen uștiade, așen zurale ando pachiamos, phiraven tumen murșicanes, aven zurale!”. Daștil o pimos te ajutil ieche manușes te cărdiol zuralo? Nici. O pimos daștil te cherel ieche manușes te na mai gândil claro hai te lel alosarimata nasul. Cadea că, ando than te sicavel zuralimos, o but pimos sicavel covlimos. I Biblia phenel că ‘codola cai hasaren-pe la moleatar țârden penghe pânre pala pende hai peren’. (Is. 28:7)

O ciacio zuralimos avel catar o Iehova hai însemnol te așias uștiade, zurale ando pachiamos. (Ps. 18:32) Daisaras te cheras cadaia cana duriaras amendar le pericolea hai cana las alosarimata cai te na rimosaren amaro amalimos le Iehovaia. Le Isusos sas-les iech zuralo amalimos le Iehovaia hai but manușa sicade lesche pachiv anda codoia că sas-lo tromano hai hotărâme te cherel so si mișto.

Piav pimos caște bâstrav mânre pharimata? Iech psalmisto scriisardea tela inspirația anda o Iehova: „Cana le gânduri phare chidine-pe ande mande, tu [Iehova] andean manghe mângâierea  hai sastiardean mânro ilo”. (Ps. 94:19) Cana aven pe tute mai but pharimata cai peraven-tu, șiu chio pachiamos ando Iehova, na ando pimos. Daștis te cheres cadaia cana manghes-tu mai butivar le Iehovasche anda ajutorii. Sa cadea, but jene dine penghi sama că ajutin-le vi o fapto te roden sfaturi ca iech lașio amal andai congregația. O ciacimos si că, o pimos ci ajutil-tu te naches părdal le pharimata, mai but vo șiol-tu ando pericolo te meliares chi goghi hai te na mai aves hotărâme te cheres so si mișto. (Os. 4:11) O Daniel, ande savo deam duma mai anglal, phendea: „Astardem te piav pimos anda codoia că pachiaiem că va nachela manghe o streso hai le sentimentea nasul cai doșarenas-ma, tha mânre pharimata arăsle vi mai bare. Mai but, hasardem mânri pachiv ande mande hai vi mânre amalen”. So ajutisardea le Danielos? Vo phenel: „Dem mânri sama că numai o Iehova daștil te ajutil-ma, na o pimos. Numai cana șiutem mânro pachiamos ando Iehova, daisardem te nachav părdal le pharimta”. Te na bâstras că o Iehova sea timpo silo gata te ajutil-ame, chiar cana amari situația daștil te fal-pe că ci mai sila speranța. (Filip. 4:6, 7; 1 Pet. 5:7)

Dacă poiechdata pies pimos, puș-tu: „Phendea iech jeno anda mânri familia sau iech amal că silo îngrijorime anda chichi pimos piav?”. Dacă da, cadaia daștil te sicavel că cărdean tuche iech obiceio sau si tut iech pharimos savestar ci jianes. „Piav mai but sar mai anglal?” Dacă chiar cadea si, cadaia daștil te sicavel că, chiar cana ci san dependento catar o pimos, ande iech timpo daștis te arăsăs. „Si manghe pharo te beșav bi te piav pimos chichiva ghiesa sau vi mai but? Dacă da, daștil-pe că o pimos arăslea anda tute iech obiceio sau vareso bi savesco ci mai daștis te beșes. Cadaia însemol că va avela-tu nevoia te rodes ajutorii ca iech specialisto.

Caște na nachen prin le pharimata cai daștil te anel-les o pimos chichiva creștini alosarde te na mai pien pimos. Aver alosaren te na pien anda codoia că ci ciaiol-len. Dacă san pașa manușa cai alosarde te na pien pimos, sicav lenghe lașimos, încăr conto lendar hai na prasa-len.

 Daștil-pe că vi tu dichlean că zi zurales importanto te șios tuche limite anda chichi pimos daștis te pies. Sau daștil-pe că gândisardean-tu chichivar te pies, daștil-pe că iech data po curco sau iech țâra cana has. Aver șiute pesche limite anda so felo pimos va avena te pien. Sar exemplo, alosaren te pien iech țâra mol sau berea, tha ci camen te pien pimata zurale, nici cocktailuri. Cana iech manuș șiutea pesche limite anda o pimos va avela lesche mai ușoro te încărel conto lendar. Iech creștino zuralo ando pachiamos ci trebul te simțol lajiav că alosardea te șiol pesche limite hai că silo hotărâme te încărel-le.

Iech aver buchi saveatar trebul te încăres conto si i conștiința le coaverenghi. Ando Romani 14:21 phenel-pe: „Si mai mișto te na has mas, te na pies mol hai te na cheres niciech aver buchi cai daștil te peravel che phrales”. Sar daștis te cheres so phenel-pe ando verseto? Dacă sicaves iubirea caring che phrala. Cadea că, dacă jianes că prin o pimos daștis te rimosares i conștiința ieche phraleschi, va avela te sicaves iubirea dacă șios lesche sentimentea mai opral sar so cames tu. Cana cheras cadea, sicaves pachiv hai iubirea caring le coaver hai vi încăres conto mai but lendar sar tutar. (1 Cor. 10:24)

Trebul te încăras conto vi catar le legi anda o them ande savo beșas anda o pimos. Cadala daștin te phenen că trebul te avel tut anumime bărșa cana astares te pies pimos. Sau daștin te na mechen le manușen te traden iech mașina cana pien pimos sau te folosin anumime utilaje. (Rom. 13:1-5)

O Iehova dea-ame but șucar daruri, tha vi o drepto te alosaras corcore sar te folosisaras-len. Mașcar cadala si vi o drepto te alosaras so te has hai so te pias. Camas ca amare alosarimata te sicaven că dichas cuci cadai libertatea hai că camas te cheras so si mișto andel iacha le Iehovasche.