1, 2. So daștinas te cheren le dada hai le deia cana lenghe șiaves siles pușimata anda o Del sau anda i Biblia?

 BUT manușa pachian că le dada hai le deia trebun te cheren phari buchi caște bariaren penghe șiaven. Dacă vi tut si tut șiave, camas te așaras tut anda i phari buchi cai cheres-la anda che șiave caște avel-len iech pachiamos zuralo. (Deut. 6:6, 7) Cana che șiave barion, daștinas te astaren te pușen sostar pachias ande so sicavel i Biblia, sar avelas sostar i Biblia sicavel amen că si nasul te cheras chichiva buchia.

² Daștil-pe că astares te gândis tut că chio șiavo pușel cadal buchia anda codoia că siles prea țâra pachiamos ando Del hai andi Biblia. Tha o ciacimos si că, sar bariol, iech șiavo trebul te pușel cadal buchia caște daștil te zuriarel pesco pachiamos. (1 Cor. 13:11) Cadea că, na-i sostar te daras. Cana len si-len pușimata, daștis te folsis tut cadale timpostar te sicaves-len te gândin corcore caște hachiaren mișto le buchia hai, cadea, te zuriaren pengo pachiamos ando Del hai andi Biblia.

3. So va avela te dichas ande cado articolo?

³ Ande cado articolo, va avela te das duma anda sar le dada hai le deia daștin te ajutin penghe șiavorren sau penghe șiaves: 1) te bariarel iech zuralo pachiamos ando Del hai andi Biblia, 2) te hachiarel sostar si mișto anda leste te așunel la Bibliatar cana phenel so si mișto hai so si nasul hai 3) te sichiol sar te del duma averența anda so pachial. Sa cadea, va avela te dichas sostar si mișto cana le șiaven silen pușimata hai vi chichiva buchia cai daștis te cheres-len che șiavesa caște avel tumen cana te den duma anda amaro pachiamos sar creștini.

 AJUTISAR CHE ȘIAVES TE BARIAREL IECH ZURALO PACHIAMOS ANDO DEL HAI ANDI BIBLIA

4. So daștilas te pușel-pe iech șiavo hai sostar?

⁴ Che șiave ci va pachiana ando Del numai anda codoia că vi tu pachias ando Del. Niciech anda amende, cana cărdilea, ci sas-les pachiamos ando Iehova. Hai cadea si vi che șiavesa. Cadea că, sar nachel o timpo, chio șiavo daștilas te astarel te pușel-pe: „Cathar jianav că si iech Del? Daștiv te pachiav man ande so phenel i Biblia?”. Tha i Biblia chiar zuriarel amen te folosisaras amari goghi hai te ‘rodas mișto sea le buchia te dichas dacă sile ciace’. (Rom. 12:1; 1 Tes. 5:21) Cadea că, sar daștis te ajutis che șiaves te zuriarel pesco pachiamos?

5. Sar daștin le dada hai le deia te ajutin penghe șiaven te zuriaren pengo pachiamos andi Biblia? (Romani 12:2)

⁵ Zuriar che șiaves te arăsăl te hachiarel corcoro că so phenel i Biblia si ciacio. (Citisar Romani 12:2.) Cana chio șiavo astarel te șiol pușimata, ajutisar-les te rodel hai te arachel corcoro le răspunsuri. Vo daștilas te rodel ando Indexo le publicațiengo Watch Tower hai O ghido de cercetare andal Martori le Iehovasche. Ando Ghido de cercetare, daștilas te rodel co subiecto „Biblia”, o subtitlo „Avel le Devlestar”, hai code va arachela buchia cai sicaven lesche că i Biblia ci si numai iech lil lașio, scriime le manușendar, tha si ciaces „o cuvânto le Devlesco”. (1 Tes. 2:13) Sar exemplo, daștilas te rodel mai but buchia anda o foro asiriano Ninive. Mai anglal, chichiva manușa cai denas duma pa i Biblia phenenas că o foro purano Ninive ci sas-lo niciechdata. Cu sea cadala, cam andel bărșa 1850, sas arachlo so mai așilea anda cado foro. Cadea că, dichilea-pe mișto că so sas scriime andi Biblia sas o ciacimos. (Țef. 2:13-15) Caște jianel mai but buchia anda sar pherdilea-pe i profeția biblico anda sar sas-lo distrugime o foro Ninive, o șiavo daștilas te citil o articolo „Pușlean tumen?”, anda o Turno de Veghe anda noiembria 2021. Zuriar che șiaves te rodel ande amare publicații so camel te jianel hai te dichel so phenen vi aver lila demno pachiamasche pe sa codoi buchi. Cadaia va ajutila-les te pachial mai but că so phenel i Biblia si ciacio.

6. Sar daștis te ajutis che șiaven te gândin-pe sostar le sicaimata la Bibliache sile ciace? (Dich vi i imaginea.)

⁶ Ajutisar che șiaves te gândil-pe sostar le sicaimata la Bibliache sile ciace. Dadale hai deiale, roden ocazii te den duma tumare șiavența anda o Del. Daștin te cheren cadaia cana jian te dichen iech muzeo, iech bar lulughianța hai caștența sau ca iech filiala le Martorenghi le Iehovasche. Cana jian ande iech muzeo te dichen-les sau dichen-les po interneto, daștis te sicaves che șiavenghe so întâmplosardea-pe acana but bărșa sau buchia purane cai daștin te zuriaren lengo pachiamos că i Biblia si ciaci hai exacto. Sar avelas, jianel chio șiavo că o anav le Devlesco si  scriime pe iech barr purano de 3 000 bărșa, cai si prinjiando sar o Barr moabito? Cado si șiuto ando Muzeo Luvru, anda Paris. Sa cadea, si cărdo pala leste vi iech copia cai si șiuti ca i expoziția „O Lil le Devlesco hai o anav devlicano”, catar o Sedio Mondialo le Martorenghe le Iehovasche, anda Warwick, New York. O Barr moabito sicavel că o Meșa, o rege anda o Moab, vazdea-pe contra o Israelo. Sa codoi buchi phenel-pe vi andi Biblia. (2 Regi 3:4, 5) Cana chio șiavo va avela te dichel pesche iachența buchia cai sicaven că i Biblia si demno pachiamaschi, lesco pachiamos va cărdiola mai zuralo. (Dich vi 2 Cronici 9:6.)

7, 8. a) So daisaras te sichioas anda le șucar modelea cai dichas-len andi natura? Den iech exemplo. (Dich vi le imagini.) b) So pușimata daștin te ajutin che șiaves te zuriarel pesco pachiamos că si varecon cai cărdea sea-l buchia?

⁷ Zuriar che șiaves te gîndil-pe ca le buchia cai cărdea-len o Iehova. Cana phiraven tumen po-l gava sau cheren buchi andi bar, ajutisar che șiaves te dichel le forme interesanto cai cărdea-len o Iehova, cai repetin-pe pale hai pale. Sostar? Cadala sicaven că sas cărde varecastar zurales goghiaver. Chichiva manușa goghiaver rode but bărșa te prinjianen mai mișto le buchia cai sas-le cărde sar iech spirala. O manuș de știință Nicola Fameli sicavel că, cana ghinas le spirale cai arachas-len andi natura, arachas iech seria de mai but numerea. Cadala, ande iech than, cheren iech buchi cai bușiol „o șiro Fibonacci”. Cadal modele andi spirala daștin te aven dichle mai butivar andi natura, sar avelas cana dichas le forme le galaxienghe, o modelo cai si po chăr le melcosco, pe-l patrina sau pa i lulughi le chameschi. a

⁸ Ca i școala, chio șiavo daștilas te arăsăl te sichiol că andi natura arachen-pe mai but feluri forme. Sar exemplo, fiesavo fulgo ivesco silo cărdo pala chichiva modele andai geometria cai bușion fractali. Cadal fractali arachen-pe vi ande aver thana andai natura. Tha con cărdea te aven cadal șucar modelea cai dichas-len andi natura? Cana chio șiavo va gândila-pe mai but le bare buchiande cai cărdea-len o Iehova, daștil-pe că va bariarela iech pachiamos zuralo ande Codo cai cărdea sea le buchia. (Evr. 3:4) Pala iech timpo, daștis te pușes che șiaves: „Dacă o Del si Codo cai cărdea amen, ci avelas mișto te pachias că vo si Codo cai sicavel amen so trebul te cheras caște avas fericime?”. Pala codoia, daștis te phenes lesche că o Del dea amen i Biblia caște sicavel amen sar daisaras te avas fericime.

AJUTISAR CHE ȘIAVES TE HACHIAREL SOSTAR SI MIȘTO ANDA LESTE TE LEL-PE PALA SO PHENEL I BIBLIA CĂ SI MIȘTO HAI NASUL

9. Sostar che șiaves daștilas te avel-les pușimata anda le buchia cai i Biblia phenel că sile nasul?

⁹ Poiechdata, che șiaves daștilas te avel-les pușimata anda le buchia cai i Biblia phenel că sile nasul. De chi zor te hachiares sostar che șiaves  siles cadal pușimata. Si anda codoia că vo ci pachial că so phenel i Biblia si ciaces? Sau ci jianel sar te del duma averența anda soste pachial? Orisar așenas le buchia, daștis te ajutis che șiaves te hachiarel sostar si mișto anda amende te așunas le Iehovastar. Daștis te cheres cadaia cana sichios lesa anda o lil Bucurisar-tu viațatar anda sea o timpo!. b

10. Sar daștis te ajutis che șiaves te gândil-pe ca pesco amalimos le Iehovasa?

¹⁰ Ajutisar che șiaves te cherel le Iehovas lesco mai lașio amal. Cana sichios andai Biblia che șiavesa, folosisar le pușimata hai le imagini anda o lil Bucurisar-tu viațatar anda sea o timpo! caște hachiares mai mișto so si ando ilo che șiavesco. (Prov. 20:5) Hai sar exemplo, i lecția 8 phenel anda o Iehova că si sar iech lașio amal savesche dumes ferin amen hai anen amenghe miștimata. Pala so den duma anda 1 Ioan 5:3, daștis te pușes-les: „Anda codoia că o Iehova si iech Amal cadea de lașio, sar trebulas te diches so phenel tuche vo te cheres?”. Chiar dacă fal-pe iech țâno pușimos, vo daștil te ajutil che șiaves te dichel că le legi le Iehovasche sicaven leschi bari iubirea. (Is. 48:17, 18)

11. Sar daștis te ajutis che șiaves te hachiarel sostar si mișto te cherel so sicavel amen i Biblia? (Proverbe 2:10, 11)

¹¹ Den duma sostar jial amenghe mișto cana cheras so sicavel amen i Biblia. Cana citin ande iech than andai Biblia sau o texto le ghiesesco, den duma anda sar le sicaimata la Bibliache ajutisardea tumari familia. Sar avelas, ajutisar che șiaves te dichel so miștimata siles cana cherel phares buchi hai phenel sea o timpo o ciacimos. (Evr. 13:18) Sa cadea, daștin te den duma anda sar le sfaturi la Bibliache ajutin amen te avas mai sasteveste hai mai fericime. (Prov. 14:29, 30) Dacă chio șiavo hachiarel chichi de mișto si cana cheras so sicavel amen i Biblia, vo va camela mai but te așunel catar lache sfaturi. (Citisar Proverbe 2:10, 11.)

12. Sar ajutil iech dad pesche șiaves te hachiarel so miștimata si amen cana așunas le sfaturi andai Biblia?

¹² Steve, iech dad andai Franța, phenel sar vo hai leschi rromni ajutin penghe șiaves, o Ethan, cai siles 16 bărșa, te hachiarel că o Iehova dea legi anda codoia că iubil amen. O Steve phenel: „Pușias-les mai but buchia, sar avelas: «Sostar manghel o Iehova amendar te las amen pala cado sfato? Sar cadaia sicavel că iubil amen? Hai so avelas dacă ci încăres cado sfato?»”. Cana dine duma anda cadal buchia, ajutisarde le Ethanos te hachiarel sar gândil o Del hai te pachial-pe mai but ande so phenel vo. O Steve mai phenel: „Amen camleam te ajutisaras le Ethanos te hachiarel că o goghiaverimos cai arachas-les andi Biblia si mai lașio hai mai baro sar o goghiaverimos cai si le manușen”.

13. Sar daștin le dada hai le deia te ajutin penghe șiaven te cheren so sicavel amen i Biblia? Den iech exemplo.

¹³ Ajutisar che șiaves te cherel so sicavel amen i Biblia. Daștis te ajutis che șiaves te cherel cadaia cana manghel-pe lestar ca i școala te citil iech lil anda iech proiecto. O lil daștilas te sicavel că le manușa cai phiraven-pe bilajiavune sau astaren-pe sigo holiatar sile exemplea pala save daisaras te las amen. Daștis te zuriares che șiaves te gândil-pe so si ando ilo le Iehovasco cana dichel sar le manușa cheren sau phenen buchia sar cadala. (Prov. 22:24, 25; 1 Cor. 15:33; Filip. 4:8) Cadea, vo va avela pregătime te del duma anda pesco pachiamos angla le profesori hai colegi cana von va pușena-les so pachial anda cado lil.

SICAV CHE ȘIAVES TE DEL DUMA ANDA PESCO PACHIAMOS

14. Anda so daștilas te avel pharo te del duma iech tărno hai sostar?

¹⁴ Poiechdata, le tărne creștini daștin te daran te den duma averența anda pengo pachiamos. Sar exemplo, daștil te avel lenghe lajiav cana  trebun te phenen sostar ci pachian andi teoria evoluției. Sostar? Anda codoia că lenghe profesori daștinas te phenen că cadaia întâmplosardea-pe ciaces. Dacă san iech dad sau iech dei, sar daștis te ajutis che șiaves te avel-les mai but tromai cana trebul te phenel averenghe anda pesco pachiamos?

15. So daștil te cherel ieche tărnes te avel-les mai but încrederea ande so pachial?

¹⁵ Ajutisar che șiaves te avel-les mai but încrederea ande so pachial. Che șiavesche ci trebulas te avel lesche lajiav anda codoia că jianel o ciacimos anda sar sas cărde le buchia. (2 Tim. 1:8) Sostar? Anda codoia că vi but manușa de știință pachian că i viața ci cărdilea corcori. Von dichen le buchia cai sicaven că varecon goghiaver cărdea i viața. Cadea că, von ci pachian andi teoria evoluției, cai si sicadi ande but școli pe sea i phuv. Iech buchi cai daștil te ajutil che șiaves te zuriarel pesco pachiamos hai tromai si te jianel so cărdea avere phralen hai pheian te pachian că i viața sas cărdi varecastar. c

16. Sar daștis te ajutis che șiaven te phenen vi averenghe sostar pachian că o Del cărdea sea le buchia? (1 Petru 3:15) (Dich vi i imaginea.)

¹⁶ Ajutisar che șiaves te daștil te phenel averenghe sostar pachial că o Del cărdea sea le buchia. (Citisar 1 Petru 3:15.) Daștinas te dichen ande iech than articolea cai den duma anda i creația hai evoluția po site-o jw.org. Pala codoia, chio șiavo daștil te alosarel so pachial vo că si mai mișto te phenel averenghe caște ajutil-len te hachiaren că o Del cărdea sea le buchia. An lesche amintea că vo ci trebul te hal-pe pesche colegența. Cana varecon camel te del duma lesa, zuriar-les te cherel cadaia ande iech modo simplo hai te ajutil-len te gândin. Sar avelas, iech colego daștilas te phenel: „Me pachiav numai so dichav, hai le Devles ci dichlem-les niciechdata”. Iech tărno creștino daștilas te phenel lesche parpale: „Gândisar tut că phiraves tut ande iech văș cai si dur le manușendar, hai diches iech haing. So avelas te pachias? Cadai haing sas cărdi ciaces varecastar. Sa cadea si vi amara phuveasa hai fiesavea buchiasa cai trail pe late. Ciaces, trebul te avel varecon goghiaver cai cărdea sea cadal buchia”.

17. Sar daștin le dada hai le deia te zuriaren penghe șiaven te roden te den duma averența anda i Biblia? Den iech exemplo.

¹⁷ Zuriar che șiaves te rodel te del duma averența andai Biblia. (Rom. 10:10) Daisaras te phenas că varecon cai sicavel averen andai Biblia si sar cana iech manuș sichiol te ghilabel ca iech instrumento muzicalo. Cana astarel te sichiol, vo ghilabel ghilea mai ușoro. Tha, le timposa, va  daștila te ghilabel sea mai mișto. Sa cadea, iech tărno creștino daștilas te astarel te del duma averența anda pesco pachiamos ande iech modo simplo. Sar avelas, vo daștilas te pușel ieche colegos: „Jianes că le manușa de știință len-pe butivar pala i natura cana cheren vareso? Camav te sicavav tuche iech video zurales șucar”. Pala so sicavel lesche iech video anda i seria Si cadaia i buchi ieche Creatoroschi?, daștilas te phenel: „Dacă iech manuș de știință silo așardo că cărdea iech copia pala i natura, con trebulas te avel ciaces așardo anda sea le buchia cai dichas-len andi natura?”. Cana iech tărno del duma simplo anda pesco pachiamos, daștil te cherel vi le coaveres te camel te sichiol mai but anda o Iehova.

AJUTISAR MAI DUR CHE ȘIAVES TE ZURIAREL PESCO PACHIAMOS

18. Sar daștin le dada hai le deia te ajutin mai dur penghe șiaven te avel-len iech pachiamos zuralo ando Del?

¹⁸ Traisaras ande iech lumea cai le mai but anda le manușa ci pachian ando Iehova. (2 Pet. 3:3) Anda codoia, cuci dada hai deia, cana sichion tumare șiavența andai Biblia, zuriaren-len te roden te hachiaren vi le buchia cai va ajutina-len te dichen mai cuci i Biblia, hai vi so phenel voi că si mișto hai nasul. Ajutin-len te gândin mai but hai te zuriaren pengo pachiamos cana den duma lența anda le buchia cai cărdea-len o Iehova. Ajutin-len te hachiaren le șucar profeții biblico cai pherdile-pe deja. Hai, mai but sar oriso, manghen tumen ande iech than tumare șiavența hai anda lende. Cana cheren cadaia, daisaren te pachian că o Iehova va pochinela tumari phari buchi cai cheren-la caște ajutin tumare șiaven te zuriaren pengo pachiamos. (2 Cron. 15:7)