1. Chichi de importanto sas o manro andal manușa cai trainas andel ghiesa Biblico?

 O MANRO sas o mai importanto haben andal manușa cai trainas andel ghiesa Biblico. (Gen. 14:18; Luca 4:4) Vo sas cadea de importanto că, andi Biblia, cana phenel-pe i duma „manro”, daștil te del duma vi anda aver habena. (Mat. 6:11; Fap. 20:7, nota de studiu) Hai vi o Isus folosisardea o manro ande dui miracolea cai cărdea-len. (Mat. 16:9, 10) Arachas iech anda cadal miracolea ando Ioan, o capitolo 6. Mai dur, va avela te dichas sar daisaras te cheras vi amen so cărdea o Isus.

2. Ande so situația trebulas haben mii manușenghe?

² O Isus, hai lesche apostoli, sas-le zurales chine pala so găle mai but timpo andi predicarea. Von trebunas te așen iech țâra caște odihnin-pe. Cadea că, găle ande iech barca po pai hai tiliarde caring i coaver rig la Mareachi Galileea, ande iech than mai garado, pașa i Betsaida. (Mar. 6:7, 30-32; Luca 9:10) Tha, ci nachlea but vremea hai but manușa arăsle cothe. O Isus ci cărdea-pe că ci dichel-len. Mai but, pherdo lașimos, cărdea pesche timpo caște sicavel-len anda o Regato hai te sastiarel le nasfalen. Anda codoia că pașiolas i riat, le discipoli astarde te pușen-pe so avenas te han sea codola manușa. Chichivan sas-len iech țâra haben, tha le mai but anda lende ci sas-len so te han hai trebunas te jian te chinen penghe haben. (Mat. 14:15; Ioan 6:4, 5) So avelas te cherel o Isus?

O ISUS CĂRDEA IECH MIRACOLO CAȘTE BUTIAREL O MANRO

3. So phendea o Isus le apostolenghe te cheren anda codola but manușa? (Dich vi i imaginea.)

³ O Isus phendea le apostolenghe: „Ci trebul te tiliaren. Den-len tumen vareso te han”. (Mat. 14:16) Cadai buchi sas  zurales phari anda codoia că von trebunas te den te han cam 5 000 murșen. Hai, ande iech than le jiuvleanța hai le șiavorrența, daștil-pe că sas-le 15 000 manușa cai trebunas te han. (Mat. 14:21) Atunci, o Andrei phendea: „Cade si iech șiavorro cai siles panji manre anda orzo hai dui țâne mașe. Tha sar te han cadichi de but manușa anda cado țâra haben?”. (Ioan 6:9) O manro anda orzo sas iech haben cai butivar le manușa hanas-les, hai daștil-pe că le dui țâne mașe sas-le londe hai șuche. Tha, codo țâra haben cai sas le șiavorres ci arăsălas caște han cadichi de but manușa.

4. So daisaras te sichioas anda Ioan 6:11-13? (Dich vi le imagini.)

⁴ O Isus camlea te sicavel lașimos le manușenghe hai phendea lenghe te chiden-pe mai but ande iech than hai te beșen pi ciar. (Mar. 6:39, 40; citisar Ioan 6:11-13.) Pala codoia, mulțumisardea le Dadesche ando manglimos anda o manro hai mașe. Cana cărdea cadaia, sicadea că o haben avel le Devlestar. Cadai buchi anel amenghe amintea chichi de importanto si te mangas amen le Devlesche angla so te has, chiar cana sam corcore sau si varecon amența. Pala codoia, o Isus phendea le apostolenghe te den le manușenghe te han hai von hale ji cana ciaile. Sas cadichi de but haben, că le manușa ci daisarde te han sea. Cu sea cadala, o Isus ci camlea te avel șiudino chanci. Anda codoia, vo phendea le discipolenghe te chiden o haben cai așilea, caște daștin te han-les pala codoia. Prin cadaia, o Isus sicadea amen că trebul te las sama le buchiandar cai si amen. Dacă san dad sau dei, daștis te des duma anda cadai paramici che șiavența hai te sicaves-len chichi de importanto si te manghen-pe angla so te han, te sicaven  lașimos averenghe hai te den buhle vastesa anda so silen, cadea sar cărdea vi o Isus.

5. So camle le manușa cana dichle so cărdea o Isus ande codo ghies hai so cărdea o Isus pala codoia?

⁵ Le manușa sas-le uimime anda codoia că o Isus cărdea iech baro miracolo hai sas-lo iech lașio sicaitorii. Von ande penghe amintea că o Moise phendea că o Del va bișialela iech baro profeto, cadea că von astarde te pușen-pe dacă o Isus sas ciaces o profeto cai trebulas te avel andi lumea. (Deut. 18:15-18) Cana dichle cadal buchia hai că daștil te del te han bute manușenghe, daștil-pe că le manușa astarde te gândin-pe so mișto avelas te rail opral lende. Cadea că le manunșa camle „te astaren-les caște cheren-les rege”. (Ioan 6:14, 15) Dacă vo cherelas cadai buchi, trebulas te șiol-pe andel pharimata politico le iudeiengo, cai sas-le tela o zuralimos romano. Tha, so cărdea o Isus? I Biblia sicavel că vo „gălea parpale corcoro po plain”. Cadea că, chiar cana aver camenas te cherel-les te avel rege, vo ci camlea te șiol-pe andi politica. Savore camas te las amen pala leste!

6. Sar daisaras te sicavas că camas te las amen pala o Isus? (Dich vi i imaginea.)

⁶ Ciaces, chonic ci va manghela amendar te butiaras o manro sau te cheras iech miracolo caște sastiaras varecas, hai nici ci va camena te șion amen regi sau bare manușa ande lengo them. Tha chichiva daștil-pe că camenas te cheren amen te șioas amen andi politica hai te alosaras ieche manușes caște rail opral amende, anda codoia că von pachian că codo  manuș va lașiarela le buchia. Cu sea cadala, ci trebul te bâstras te las amen pala o Isus. Vo ci camlea te șiol-pe andi politica hai vo chiar phendea: „Mânro Regato ci cherel partea anda cadai lumea”. (Ioan 17:14; 18:36) Le creștini sicaven goghiaverimos cana gândin sar o Isus hai cheren sar cărdea vi vo. Amen cheras buchi anda lesco Regato, das duma le manușența anda leste hai mangas amen te avel cado Regato. (Mat. 6:10) Tha te avas parpale ca i paramici cana o Isus cărdea iech miracolo caște butiarel o manro hai te dichas so mai daisaras te sichioas.

„SO CAMELAS TE SICAVEL O MIRACOLO LE MANRENȚA”

7. So cărdea o Isus hai so cărde le apostoli? (Ioan 6:16-20)

⁷ Pala so ciaileardea le manușen, o Isus phendea le apostolenghe te jian opre ande iech barca hai te tiliaren parpale co Capernaum, hai vo avelas te jial po plain, caște na astaren-les le manușa hai te cheren-les rege. (Citisar Ioan 6:16-20.) Cana le apostoli sas-le andi barca po pai, astardea iech baro brâșând barvaleasa. I barval sas-li zurali hai o pai mișchilas-pe sea mai zurales. Atunci, o Isus gălea caring lende hai phirdea po pai. Vo phendea le Petrosche te cherel sa codoi buchi. (Mat. 14:22-31) Pala so o Isus gălea opre andi barca, i barval așilea po than. Le discipoli sas-le uimime hai phende: „Tu san ciaces o Șiav le Devlesco!”. a (Mat. 14:33) Si interesanto că von phende cadaia pala so o Isus phirdea po pai, na pala so cărdea o miracolo le manrența. Atunci o Marcu phendea: „[Le apostoli] sas-le zurales uimime, anda codoia că ci hachiarde so camelas te sicavel o miracolo le manrența, hai lengo ilo încă ci daștilas te hachiarel”. (Mar. 6:50-52) Si ciaces, von încă ci hachiarde chichi de bari sas i zor cai dea-la o Iehova le Isusosche caște cherel miracolea. Pala iech țâra timpo, o Isus astardea te del duma anda o miracolo le manrența caște sicavel le discipolen încă iech buchi, cai daștil te ajutil vi amen.

8, 9. Sostar le manușa rode le Isusos? (Ioan 6:26, 27)

⁸ Le manușa cai dea-len o Isus te han sicade că rodenas mai but le buchia cai trebunas-len caște train hai camenas mai but te cheren so țârdelas-len lengo ilo. Sostar daisaras te phenas cadai buchi? O duito ghies, le manușa așunde că o Isus hai le apostoli tiliarde. Cadea că von găle andel bărci cai avile andai Tiberiada hai găle caring o Capernaum caște roden le Isusos. (Ioan 6:22-24) Cărde codol manușa cadai buchi anda codoia că camenas te așunen mai but anda o Regato? Na. Von camenas mai but le buchia cai trebunas lenghe caște train hai camenas ca o Isus te del-len pale manro te han. Catar jianas cadai buchi?

⁹ Te dichas so întâmplosardea-pe cana le manușa arachle le Isusos pașa o Capernaum. O Isus phendea ciaces că von rodenas-les numai caște del-len te han. Vo phendea lenghe că ‘hale andal manre hai ciaile’ le ‘habenesa cai nachel’. Anda codoia, zuriardea-len te cheren buchi anda „o haben . . . cai îngărel ca i viața veșnico”. (Citisar Ioan 6:26, 27.) Cado haben avelas te avel catar lesco Dad prin leste. Cana le manușa așunde că si iech haben cai del tut viața veșnico, von trebunas te aven zurales uimime. So haben daștilas te cherel cadai buchi hai sar daștinas te han anda leste?

10. So phendea o Isus le manușenghe că ‘manghel o Del lendar’?

¹⁰ Anda so jianas, codola iudei gândinas-pe că, caște avel lenghe dino o haben anda savo  dea duma o Isus, von trebunas te cheren chichiva buchia. Daștil-pe că gândisarde-pe ca „le buchia” phende andi Legea mozaico. Tha o Isus phendea lenghe: „Cadaia manghel o Del tumendar: te pachian ande codo cai Vo bișialdea-les”. (Ioan 6:28, 29) O Isus phendea vi mai anglal că trebunas te sicaven pachiamos ande codo cai bișialdea-les o Del, caște avel lenghe dini i „viața veșnico”. (Ioan 3:16-18, 36) Pala codoia, vo phendea lenghe mai but buchia anda cadaia. (Ioan 17:3)

11. Sar sicade le iudei că camenas mai dur te avel lenghe dino manro? (Psalmo 78:24, 25)

¹¹ Le iudei savența delas duma o Isus ci camle te cheren so manghelas o Del lendar. Von pușle-les: „So miracolo cheres caște dichas-les hai te pachias tut?”. (Ioan 6:30) Mai dur, von phende că, cana trailas o Moise, lenghe phurenghe sas dini mana, cai sas sar o manro. (Neem. 9:15; citisar Psalmo 78:24, 25.) Dichiol-pe că le iudei încă rodenas sar te avel lenghe dino manro. Von nici na mangle le Isusos te phenel lenghe mai but buchia anda „o ciacio manro anda o cerii”, cai, sa cadea sar i mana anda o cerii, delas viața. (Ioan 6:32) Von gândinas-pe cadea de but ca le buchia cai trebunas lenghe caște train, că ci camle te așunen le ciacimata spiritualo cai o Isus camlea te sicavel-len. So daisaras te sichioas anda cadai paramici?

SO TREBUL TE AVEL I MAI IMPORTANTO BUCHI ANDA AMENDE

12. Sar sicadea o Isus so trebul te avel i mai importanto buchi anda amende?

¹² Ando Ioan, o capitolo 6, arachas iech sfato sumnacuno: i mai importanto buchi anda amende trebul te avel amaro amalimos le Iehovasa. Cana o Satan camlea te zumavel le Isusos, vo phendea lesche: „O manuș te na trail numai manresa, tha vi orisave dumasa cai phenel-la o Iehova”. (Mat. 4:3, 4) Hai, vi andi Predica pa o plain, vo sicadea so de importanto si anda amende te prinjianas mai mișto le Devles. (Mat. 5:3) Cadea că daisaras te pușias amen: „Prin sar traisarav mânri viața, sicavav că rodav te cherav le buchia cai manghel-len mânro ilo mai but sar te bariarav mânro amalimos le Iehovasa?”.

13. a) Sostar si mișto te bucurisaras amen le habenestar? b) Pe so buchia phendea o Pavel că trebul te las sama? (1 Corinteni 10:6, 7, 11)

¹³ Na-i vareso nasul te mangas amen anda le buchia cai trebun amen ande fiesavo ghies hai te bucurisaras amen lendar. (Luca 11:3) I Biblia phenel că anda iech manuș si mișto „te hal, te piel hai te bucuril-pe pesca buchiatar” hai vi că cadaia „avel le Devlestar”. (Ecl. 2:24; 8:15; Iac. 1:17) Cu sea cadala, trebul te las sama ca le barvalimata te na aven po dintuno than andi amari viața. Daisaras te hachiaras cadaia vi cana dichas so scriisardea o Pavel caring le creștini. Vo phendea vi so întâmplosardea-pe ando poporo Israel, chiar vi so cărde co plain Sinai. O Pavel phendea le creștinenghe te len sama ‘te na arăsăn te camen buchia nasul, cadea sar camle le israeliți’. (Citisar 1 Corinteni 10:6, 7, 11) O Iehova cărdea iech miracolo hai dea haben le israelițen. Tha, anda codoia că sasle hașvale hai gândinas-pe numai co haben, cadaia sas „nasul” anda lende. (Num. 11:4-6, 31-34) Hai cana ande închinarea le sumnacune guruvesche, von hale, pile hai chălde. (Ex. 32:4-6) O Pavel phendea cadal buchia caște ajutil le creștinen te len sama. Von trainas andel ghiesa angla te avel o Ierusalimo hai o templo distrugime, ando bărș 70 a.e. Vi amen acana traisaras andel ghiesa angla te avel distrugime cadai lumea. Cadea că, so phendea o Pavel daștil te ajutil vi amen.

14. Sar daisaras te ajucăras amen te avel o haben andi lumea nevi?

 ¹⁴ Cana o Isus phendea te mangas „o manro anda cado ghies”, vo camlea te dichas caring le ghiesa cana o Iehova va cherela „le buchia pi phuv . . . cadea sar sile cărde vi ando cerii”. (Mat. 6:9-11) Sar gândis tut că va avela cadai lumea? O lil le Devlesco sicavel amen că o Iehova camel te bucurisaras amen catar iech haben sastevesto. Hai pala sar phenel-pe ando Isaia 25:6-8, cana va avela o Regato le Iehovasco, i phuv va avela pherdi lașe habenesa. Hai ando Psalmo 72:16 phenel: „Va avela barvalimos givesco pi phuv, po vârfo le plainengo va avela butimos baro”. Ajucăres vi tu te cheres iech lașio manro, cadea sar jianes tu mai mișto? Sau ajucăres te cheres vareso so ci cărdean mai anglal? Va avela te daștis te șios andi phuv chi răz hai te has lache dracha. (Is. 65:21, 22) Savore cai va beșena pi phuv va bucurina-pe cadale buchiandar.

15. So va sichiona codola cai va uștena andal mule andi lumea nevi? (Ioan 6:35)

¹⁵ Citisar Ioan 6:35. Gândisar tut codolende cai hale anda o manro hai le mașe cai o Isus butiardea-len. Chiar cana but anda lende daștil-pe că ci pachianas ando Isus, daștil-pe că va avena uștiade andal mule hai va avela te dichas amen lența. (Ioan 5:28, 29) Cu sea cadala, ande codol ghiesa, von va trebuna te sichion so însemnol so phendea o Isus: „Me som o manro la viațaco. Codo cai avel mande ci va avela niciech țâra bochalo”. Von va trebuna te bariaren pengo pachiamos ando Isus hai te hachiaren că vo mulea vi anda lende. Ande codol ghiesa, codola cai va uștena andal mule hai but șiave cai cărdion cothe va sichiona o ciacimos anda o Iehova hai anda so camel vo te cherel. Andi lumea nevi, cana va avela te ajutisaras averen te cărdion amala le Iehovasa, va avela te avas but mai bucurime sar cana va avela te has o mai lașio haben!

16. So va avela te sichioas ando articolo cai avel?

¹⁶ Ji acana, dichleam chichiva buchia so si scriime ando Ioan, o capitolo 6. Tha o Isus avelas te sicavel mai but buchia le iudeien cai trainas ande codol ghiesa anda „i viața veșnico”. Von trebunas te așunen mișto so phendea lenghe o Isus atunci hai vi amen trebul te cheras sa cadea. Ando articolo cai avel, va avela te sichioas mai but buchia ando Ioan, o capitolo 6.