Citisardean atento le palutne reviste O Turno de veghe? Dichen dacă jianen o răspunso le pușimatande cai aven:

So exemplo mechlea amenghe o Iehova anda sar te phiravas amen le jiuvleanța?

O Iehova ci cherel diferențea hai na ciaiol mai but le murșen sar le jiuvlean. O Del așunel-len hai anda leste si importanto so simțosaren hai le pharimata prin save nachen le jiuvlea. Les siles pachiamos ande lendehai del-len i bari pachiv te leschi buchi. (w24.01, p. 15, 16)

Sar daisaras te las amen pala so phenel-pe ando Efeseni 5:7: „Na hamisaren tumen lența”?

O apostolo Pavel phendea amenghe te na beșas pașa manușa cai cheren amen te na mai așias zurale ando pachiamos. Cadal amalimata nasul si vi cana jias ande iech anumime than caște beșas ieche manușesa, tha vi cana dichas amen hai das duma po interneto. (w24.03, p. 22, 23)

Trebul te ferisaras amen catar le paramicia hohamne?

Trebul te las sama cana așunas dumes cai aven catar amare lașe amala, cana primisaras E-mailuri cai ci manglean-len catar amare lașe amala hai cana fal-pe că le apostați sile interesime catar o ciacimos. (w24.04, p. 12)

So jianas hai so ci jianas anda sar va cherela cris o Iehova le regesche Solomon, codolenghe cai mule andi Sodoma hai Gomora hai codolenghe cai sas-le mudarde co Potopo?

Ci jianas siguro dacă mule anda sea o timpo cadal manușa. Cu sea cadala, jianas că o Iehova jianel sea le buchia hai că siles iech bari mila. (w24.05, p. 3, 4)

So miștimata si amen dacă o Del si amari „Stânca”? (Deut. 32:4)

O Iehova si iech garaimos anda amende. Vo si loialo hai ci va mechela amen niciechdata, sea o timpo va încărela pesche promisiuni. Vo ci paruvel-pe niciechdata hai lesco scopo așel sa codo. (w24.06, p. 26-28)

So daștil te ajutil tut te araches chio than ande iech nevi congregația?

Mech tut andel vasta le Iehovasche, cai va ajutila tut cadea sar ajutisardea vi pesche slujitoren andal puraimata. Na cher comparația mașcar i congregația ande savi sanas mai anglal hai i nevi congregația. Cher but buchia andi nevi congregația hai de chi zor te cheres tuche neve amala. (w24.07, p. 26-28)

So sichioas anda le trin paramicia arachle ando Matei capitolo 25?

I paramici cai del duma andal bacrea hai buznea sicavel că trebul te avas loialo hai fidelo. I paramici anda le bare șeia goghiaver hai codola bi goghiaco sicavel că trebul te avas pregătime hai te las sama. Hai i paramici anda le talanți sicavel că trebul te das sea amari zor andi buchi le Iehovaschi. (w24.09, pp. 20-24)

Chichi de ucio sas o than de angla o udar le templosco cai vazdea-les o Solomon?

Ando 2 Cronici 3:4, chichiva manuscrise purane phenen că sas ucio de „120 vasta”, adică 53 metri ucimos. But aver texte phenen „20 vasta ucimos”, cadaia avelas cam 9 metri. Daștil-pe că si ciaces so phenel-pe ande cadal texte purane anda codoia că dacă avelas-les 20 vasta ucimos, daștilas te avel încărdo vi catar le ziduri le templosche. (w24.10, p. 31)

So însemnol ca ieche slujitores cai ajutil le phuren „te avel-les iech corcori rromni”? (1 Tim. 3:12)

„Cana o Iehova cărdea i iechto căsătoria, vo phendea că cadaia trebul te avel mașcar iech murș hai iech jiuvli, hai fiesavo creștino trebul te așunel le Iehovastar. Mai but, iech creștino ci trebul te cherel niciechdata buchia sexualo melale. (w24.11, p. 19)

Sostar daisaras te phenas că cana o Isus dea duma ando Ioan 6:53 ci phendea sar te avel încărdi i Cina le Raieschi?

Ioan 6:53 phenel sostal trebul te has anda lesco mas hai te pias anda lesco rat. Vo phendea cadaia ando bărș 32 a.e. Cu sea cadala, i Cina le Raieschi sas cărdi pala iech bărș ando Ierusalimo. Code o Isus dea duma codolența cai avenas te jian ando cerii. (w24.12, pp. 10, 11)