1. So trebulas te pușel-pe iech phei angla so te căsătoril-pe?

SEA le creștinii sile tela i autoritatatea perfecto le Cristososchi. Cu sea cadala, cana căsătoril-pe, iech jiuvli arăsăl tela i autoritatea lache rromeschi, cai silo imperfecto. Cadaia ci va avela sea o timpo ușoro. Anda codoia, cana camel te căsătoril-pe, iech phei trebulas te pușel-pe: „So cherel-ma te pachiav că cado phral va avela iech lașio șăro la familiaco? Sicavel vo că le activități spiritualo sile po iechto than ande leschi viața? Cana nici, so cherel-ma te pachiav că, pala soste las-ame, vo va avela iech șăro la familiaco zuralo spiritualo?”. Tha vi voi trebulas te pușel-pe: Ce calități va avela te sicavav ande mânri căsnicia? Sicavav răbdarea hai som generoso? Si man iech amalimos chidino le Iehovaia?”. (Ecl. 4:9, 12) Le lașe decizii cai lel-le, angla te căsătoril-pe, va ajutila iecha rromnia te avel-la iech căsnicia fericime.

2. So va dichaia ande cado articolo?

² Milioanea jiuvlea creștino sicaven iech șucar exemplo anda i supunerea caring penghe rroma. Von meritin sea i lauda! Sam bucurime te slujisaras le Iehovasche ande iech than cadale pheianța loialo. Mai dur, va dichaia o răspunso le pușimatande cai aven: 1) Prin ce pharimata nachen le rromnia? 2) Sostar alosarel iech rromni te avel supuso pesche rromesche? 3) So daștin te sichion le rroma hai le rromnia creștino ande soste priveal i supunerea catar o Isus, i Abigail hai i Maria, i rromni le Iosifoschi hai i dei le Isusoschi?

3. Sostar ci daștin te aven căsnicii perfecto?

³ I căsătoria si iech daro perfecto catar o Del, tha o rrom hai i rromni sile imprefecți. (1 Ioan 1:8) Anda codoia, o  Cuvânto le Devlesco phenel că codola cai camen te căsătorin-pe va avela-le „necazuri ando mas”, adică va nachena prin pharimata. (1 Cor. 7:28) Te dichas chichiva andal pharimata cai daștin te aven iecha rromnia.

4. Sostar daștilas te pachial iech rromni că ci si mișto te avel supuso pesche rromesche?

⁴ But jiuvlea barile ande iech medio cai sas-le sicade, că ci si mișto te aven supuso penghe rromenghe. I Marisol, andal Statele Unite, phenel: „Cothe cai barilem, le jiuvleanghe sas butivar phendo că trebul te aven egalo le murșența ande orisavi buchi. Jianav, că o Iehova dea le rromesche i autoritatea andi familia, tha vo dea vi la rromniache iech rolo umilo hai respectabilo. Cu sea cadala, nai manghe sea o timpo ușoro te respectiv mânre rromeschi autoritatea”.

5. Ce idei greșime si iechen ande soste priveal o rolo la jiuvleaco?

⁵ Si vi situații cana iech jiuvli sili căsătorime ieche murșeia cai pachial că le jiuvlea sile mai tele sar le murșa. I Ivon, iech phei anda i America de Sud, phenel: „Ando than cai beșas, mai anglal han le murșa, hai numai pala codoia, le jiuvlea. Le șeia trebul te cheren hamasco hai ujimos încă de cana sile țâne, tha le șiavența phiraven-pe sar niște raiența, hai lenghe deia hai pheia cheren sea so camen von”. I Yingling, iech phei anda i Asia, phenel: „Ande mânri șib si iech proverbo cai phenel că le jiuvlea ci trebul te aven goghiaver hai nici te jianen prea but buchia. Lenghi buchi trebul te avel te len seama po chăr hai ci sile mechle te phenen so pachian”. Iech rrom cai lel-pe pala cadal buchia nebiblico ci sicavel iubirea hai cherel phari i viața pesca rromniachi, ci imitil le Isusos hai nai-les i aprobarea le Iehovaschi. (Ef. 5:28, 29; 1 Pet. 3:7)

6. So trebul te cheren le rromnia caște avel-le iech amalimos chidino le Iehovaia?

⁶ Ando articolo cai nachlea, dichleam că o Iehova camel ca le rroma creștino te len seama pe penghe familii po plano spiritualo, afectivo hai materialo. (1 Tim. 5:8) Cu sea cadala, le pheia căsătorime trebul te cheren penghe timpo te citin ande fiesavo ghies anda o Cuvânto le Devlesco, te meditin leste hai te rughin-pe anda ilo le Iehovasche, chiar cana silen but buchia te cheren. Po iechdata cadaia na-i ușoro. Anda codoia că sea o timpo silen vareso te cheren, von daștin te gândin-pe că nai-le nici o timpo hai nici o zuralimos caște cheren sea cadala. Tha cadal activități spiritualo sile zurales importanto. O Iehova camel ca fiesaves anda amende te avel-les iech amalimos chidino leia. (Fap. 17:27)

7. So va ajutila iecha rromnia te cherel mai ușoro pesco rolo dino le Iehovastar?

⁷ Si ciaces că, iech rromni trebul te cherel bare eforturi caște respectil i autoritatea lache rromeschi, cai silo imperfecto. Cu sea cadala, va avela lache mai ușoro te cherel pesco rolo cai dea-les lache o Iehova cana hachiarel hai acceptil le motivea biblico sostar trebul te respectil i autoritatea lache rromeschi.

8. Cadea sar phenel-pe ando Efeseni 5:22-24, sostar alosarel iech rromni creștino te avel supuso pesche rromesche?

⁸ Iech rromni creștino alosarel te avel supuso pesche rromesche anda codoia că o Iehova manghel latar cadai buchi. (Citisar Efeseni 5:22-24.) La sila pachiamos ande laco Dad cerisco anda codoia că voi jianel că vo sicavel lache iubirea hai că sea so manghel latar si ande laco miștimos. (Deut. 6:24; 1 Ioan 5:3)

9. Ce miștimata va avela iecha familia cana iech rromni respectil i autoritatea pesche rromeschi?

 ⁹ I lumea sicavel i ideea că le jiuvlea ci trebun te încăren conto catar le norme le Devlesche hai că i supunerea cherel-le te aven mai tele sar le murșa. Si ciaces, codola cai phenen cadal idei ci prinjianen amare Devles iubitorii. O Iehova ci manghelas niciechdata catar pesche cuci șeia te cheren vareso cai anel-lenghe umilirea. Iech phei cai del peschi zor te cherel pesco rolo dino le Iehovastar încărel i pacea ande pesco chăr. (Ps. 119:165) Lache eforturi va anena miștimata lache, lache rromesche hai lache șiavenghe.

10. So daisaras te sichioas anda so phendea i Carol?

¹⁰ Iech rromni cai respectil i autoritatea pesche rromeschi imperfecto sicavel că iubil le Iehovas hai că del pachiv codolesche cai mechlea o principio anda i autoritatea. I Carol, anda i America de Sud, phenel: „Jianav că mânro rrom va cherela greșeli, tha mai jianav vi că o modo sar va avela te phiravav-ma leia ande cadal situații sicavel chichi de cuci si anda mande mânro amalimos le Iehovaia. Cadea că, cherav sea so daștiv caște așiav supuso anda codoia că camav te avav plăcuto mânre Dadesche cerisco”.

11. So ajutil iecha pheia te iertisarel hai so daisaras te sichioas anda laco exemplo?

¹¹ Daștilas te avel pharo ca iech rromni te sicavel respecto hai te avel supuso cana dichel că laco rrom ci încărel conto catar lache sentimentea hai îngrijorări. Tha ita so phenel iech phei cai bușiol Aneese: „Încercosarav te na avav holiarico pe mânro rrom. Anav manghe amintea că sea anda amende greșisaras. Camav te iertisarav anda sea o ilo, cadea sar o Iehova. Cana cherav cadea, si man pale pacea”. (Ps. 86:5) Cana iech rromni iertisarel va avela lache mai ușoro te avel supuso.

12. Ce exemplea anda i supunerea arachas andi Biblia?

¹² Unii pachian că codola cai sile supuși si manușa covle. Tha cadaia nai ciaces. I Biblia del duma anda but manușa cai sas-le  iech caractero zuralo, tha sas-le vi supuso. Te dichas o exemplo cai mechle-les o Isus, i Abigail hai i Maria.

13. Sostar respectil o Isus i autoritatea le Iehovaschi? Explichin.

¹³ O Isus respectil i autoritatea le Iehovaschi, tha na anda codoia că ci silo goghiaver sau că ci jianel te cherel mișto le buchia. Numai iech manuș cadea de goghiaver sar o Isus daisardea te sicavel averen cadea de simplo hai claro. (Ioan 7:45, 46) Anda codoia că o Iehova jianel că o Isus daștil te cherel mișto le buchia, vo mechlea-les te cherel buchi leia cana cărdea o universo. (Prov. 8:30; Evr. 1:2-4) Mai but, pala lesco jiuvindimos dea-les „sea i autoritatea . . . ando cerii hai pi phuv”. (Mat. 28:18) Chiar cana siles but talentea, o Isus rodel mai dur i îndrumarea le Iehovaschi. Sostar? Anda codoia că vo iubil pesche Dades. (Ioan 14:31)

14. So daștin te sichion le rroma anda: a) o exemplo le Iehovasco hai b) le cuvintea scriime andel Proverbe 31?

¹⁴ So daștin te sichion le rroma? Chiar cana o Iehova phendea ca iech rromni te supunil-pe pesche rromesche, cadaia ci însemnol că vo dichel le jiuvlean mai tele sar le murșen. Iech dovada cai sicavel cadaia si că vo alosardea vi jiuvlea vi murșa caște aven regi ande iech than le Isusoia. (Gal. 3:26-29) O Iehova sicadea că siles pachiamos ande pesco Șiavo cana dea-les autoritatea. Sa cadea, iech rrom goghiaver del pesca rromniache iech anumime autoritatea. O Cuvânto le Devlesco sicavel amenghe le buchia cai cherel-len iech lași rromni, sar exemplo voi daștil te lel seama po chăr, te chinel hai te cherel buchi pe iech cotor phuv hai te chinel hai te bichinel buchia. (Citisar Proverbe 31:15, 16, 18.) Voi ci sili iech sluga, cai nai-la o drepto te phenel so pachial. Mai but, laco rrom pachial-pe ande late hai ascultil so phenel voi. (Citisar Proverbe 31:11, 26, 27.) Cana iech rrom sicavel respecto hai pachiv pesca rromniache, voi va avela bucurime te supunil-pe lesche.

15. So daștin te sichion le rromnia anda o exemplo le Isusosco?

¹⁵ So daștin te sichion le rromnia? Chiar cana cărdea but buchia importanto, o Isus ci pachial că si iech umilirea te supunil-pe le Iehovasche. (1 Cor. 15:28; Filip. 2:5, 6) Sa cadea, iech lași rromni cai urmil o exemplo le Isusosco ci simțol că dacă supunil-pe pesche rromesche si mai tele sar vo. Voi susținil pesche rromes na numai anda codoia că iubil-les, tha, mai but, anda codoia că iubil hai respectil le Iehovas.

16. Cadea sar phenel-pe ando 1 Samuel 25:3, 23-28, ande ce situația phari sas i Abigail? (Dich i imaginea pa i coperta.)

¹⁶ I Abigail sas căsătorime ieche murșeia po anav Nabal, vo sas-lo iech manuș egoisto, puchiardo barimastar hai nerecunoscătorii. Cu sea cadala, i Abigail ci încercosardea te mechel pesche rromes. Voi daisardea te na phenel chanci hai te mechel le Davidos hai lesche manușen te mudaren le Nabalos. Tha, voi ci cărdea cadaia. Mai but, voi cărdea sea so daisardea caște salvil pesche rromes hai le bute manușen anda lengo chăr. Te gândisaras-ame ce baro tromai sicadea i Abigail cana gălea angla 400 murșa cai sas-le arme hai dea duma pherdi respecto le Davidoia anda i situația. Voi chiar lea i doș pe late anda so cărdea laco rrom. (Citisar 1 Samuel 25:3, 23-28.) O David hachiardea sigo că o Iehova bișaldea leste cadala jiuvlea zurali caște na mechel-les te cherel iech baro păcato.

17. So daștin te sichion le rroma anda i relatarea anda o David hai i Abigail?

 ¹⁷ So daștin te sichion le rroma? O David hachiardea că i Abigail sas iech jiuvli goghiaver hai ascultisardea laco sfato. Cadea, vo ci mudardea manușen nedoșale. Sa cadea, cana trebul te lel decizii importanto, iech goghiaver rrom lel seama pe soste phenel leschi rromni. Cadea, vo ci arăsăl te lel iech decizia nasul.

18. So daștin te sichion le rromnia anda o exemplo cai mechlea-les i Abigail?

¹⁸ So daștin te sichion le rromnia? Iech rromni cai iubil hai respectil le Iehovas daștil te ajutil pesca familia, chiar cana laco rrom ci silo iech Martoro le Iehovasco sau ci trail pala le norme le Devlesche. Voi ci va rodela motivea nebiblico caște mechel pesche rromes. Mai but, voi camel pherdi respecto hai supunerea, te ajutil pesche rromes te prinjianel le Iehovas. (1 Pet. 3:1, 2) Tha, chiar cana vo ci alosarel te slujil le Iehovasche, anda o Iehova si zurales cuci i loialitatea cai iech rromni supuso sicavel-la caring Leste.

19. Cana ci daștil iech rromni te ascultil pesche rromestar?

¹⁹ Chiar cana respectil i autoritatea pesche rromeschi, iech rromni creștino ci daștil te ascultil lestar cana vo manghel latar te cherel vareso cai si contra le legi sau le principii biblico. Sar exemplo, o rrom iecha pheiaco cai ci silo Martoro daștil te manghel latar te hohavel, te ciorel sau te cherel aver buchia greșime. Sea le creștini, vi le pheia căsătorime trebul te ascultin mai anglal le Devlestar Iehova. Cana iecha pheiatar mangel-pe te uștarel le principii biblico voi ci va cherela cadai buchi hai va phenela vi sostar pherdi respecto, tha hotărâme. (Fap. 5:29)

20. Catar jianas că la Maria sas-la iech amalimos chidino le Iehovaia?

²⁰ La Maria sas-la iech amalimos chidino le Iehovaia. Voi prinjianelas mișto le Scripturi. Iech data cana dea duma la Elisabetaia, i dei le Ioanoschi o Botezătoro, i Maria cărdea referire ca le Scripturi ebraico mai but sar 20-var. (Luca 1:46-55) Te dichas iech aver buchi interesanto. Chiar  cana i Maria hai o Iosif sas-le logodime, o îngero le Iehovasco ci sicadea-pe mai anglal lesche. O îngero dea duma directo la Mariaia hai phendea lache că va avela te năștil le Șiaves le Devlesco. (Luca 1:26-33) O Iehova prinjianelas mișto la Maria hai sas-lo siguro că voi daștil te iubil hai te lel seama pe lesco Șiavo. I Maria așilea mai dur pașe le Iehovastar vi pala soste o Isus mulea hai sas-lo vazdino co cerii. (Fap. 1:14)

21. So daștin te sichion le rroma anda so phenel i Biblia anda i Maria?

²¹ So daștin te sichion le rroma? Iech goghiaver rrom bucuril-pe cana leschi rromni prinjianel mișto le Scripturi. Cadea că vo ci daral latar hai ci gândil-pe că leschi rromni camel te lel lesco than andi familia. Mai but, vo jianel că iech phei cai prinjianel mișto i Biblia hai le principii biblico daștil te ajutil but la familia. Chiar cana la rromnia sila mai but școala, le rromes siles i responsabilitatea te încărel i închinarea andi familia hai te cherel ande iech than lența vi aver activități teocratico. (Ef. 6:4)

22. So daștin te sichion le rromnia catar i Maria?

²² So daștin te sichion le rromnia? Chiar cana iech rromni trebul te avel supuso pesche rromesche, voi hachiarel că trebul vi te zuriarel pesco pachiamos. (Gal. 6:5) Cadea că, voi trebul te cherel pesche timpo te studiil personalo hai te meditil. Cadaia va ajutil-la te iubil hai te respectil mai dur le Iehovas hai, sea ande codo timpo, te arachel bucuria ando fapto te avel supunime pesche rromesche.

23. Ce miștimata anel o fapto că iech rromni respectil i autoritatea pesche rromeschi?

²³ Le rromnia cai respectin i autoritatea lenghe rromenghi anda codoia că iubin le Iehovas, va avena but mai fericime hai mulțumime sar codola cai ci respectin o principio anda i autoritatea. Sa cadea, von sile iech lașio exemplo anda le phrala hai pheia tărne. Mai but, von anen iubirea hai pacea andi familia hai vi andi congregația. (Tit 2:3-5) Aghies, le mai but andal slujitori loiali le Iehovasche sile jiuvlea. (Ps. 68:11) Tha sea anda amende, că sam murșa, că sam jiuvlea, si amen iech rolo importanto andi congregația. Ando articolo cai avel, va avela te hachiaras sar daisaras te cheras amaro rolo.