ARTICOLO STUDIOSCHE 5
„O șăro orisave murșesco si o Cristos”
„O șăro orisave murșesco si o Cristos.” (1 COR. 11:3)
GHILI 12 Bare Devla, Iehova!
SO VA DICHAIA *
1. Ce buchia daștinas te influențin o modo sar iech șăro la familiaco sicavel peschi autoritatea?
SO ÎNSEMNOL anda tute te avel-tu autoritatea? Chichiva murșa mechen ca i tradiția, i cultura sau i familia ande savi barile te sicaven lenghe sar te phiraven-pe la rromniaia hai le șiavența. I Yanita, iech phei anda Europa, phenel: „Ando than cai beșav, le mai but manușa pachian zurales că le jiuvlea sile mai tele sar le murșa hai că trebulas te phiraven-pe lența sar iecha slugaia”. Hai o Luke, iech phral andal Statele Unite, phenel: „Chichiva dada sicaven penghe șiaven că i jiuvli trebul te așel anda o mui anda codoia că so voi phenel na-i importanto”. Cado phiraimos na-i cadea sar o Iehova camel ca le rroma te sicaven penghi autoritatea. (Dich vi o Marcu 7:13.) Sar daștil te sichiol iech murș te avel iech lașio șăro la familiaco?
2. So trebul te jianel iech șăro la familiaco hai sostar?
2 Caște avel iech lașio șăro la familiaco, iech murș trebul mai anglal te jianel so ajucărel o Iehova lestar. Sa cadea, vo trebul te hachiarel sostar mechlea o Iehova o principio anda i autoritatea hai sar daștil te imitil lesco exemplo hai le Isusosco. Sostar si importanto te prinjianel sea cadala? Anda codoia că o Iehova dea le murșenghe cai sile șăre la familiache iech autoritatea hai camel te folosisaren-la cadea sar trebul. (Luca 12:48b)
SO SI O PRINCIPIO ANDA I AUTORITATEA?
3. So sichioas anda 1 Corinteni 11:3?
3 Citisar 1 Corinteni 11:3. Cado verseto sicavel iech principio pala savo o Iehova organizisardea peschi familia universalo, principio ande savo si dui buchia importanto: i autoritatea hai i responsabilitatea. O Iehova si o „șăro” sau i mai bari autoritatea hai sea lesche șiave, le îngeri hai vi le manușa trebun te den lesche socoteala. (Rom. 14:10; Ef. 3:14, 15) O Iehova dea le Isusosche autoritatea pa-i congregația, tha o Isus del lesche socoteala anda o modo sar phiravel-pe laia. (1 Cor. 15:27) Sa cadea, o Iehova dea le rromesche autoritatea pa i rromni hai le șiave, tha vi vo, trebul te del le Iehovasche hai le Isusosche socoteala anda sar phiravel-pe pesca familiaia. (1 Pet. 3:7)
4. Ce autoritatea si le Iehovas hai le Isusos?
4 O Iehova silo o Șăro pesca familiaco vi ando cerii vi pi phuv, anda codoia les siles i autoritatea te cherel reguli anda pesche șiave hai te manghel lendar te respectin-le. (Is. 33:22) Vi le Isusos, cai si o șăro la congregațiaco creștino, siles cado drepto. (Gal. 6:2; Col. 1:18-20)
5. Ce autoritatea si ieche șăres la familiaco creștino hai save si lache limitea?
5 O Iehova hai o Isus mechle iech modelo anda le șăre la familiache. Cadea că, ieche șăres la familiaco creștino siles i autoritatea te cherel reguli anda peschi familia. (Rom. 7:2; Ef. 6:4) Cu sea cadala les siles chichiva limitea. Sar exemplo, cana cherel reguli, trebul te lel seama pa-l le principii anda o Cuvânto le Devlesco. (Prov. 3:5, 6) Mai but, les ci siles i autoritatea te cherel reguli anda codola cai ci cheren partea anda leschi familia. (Rom. 14:4) Sa cadea, cana lesche șiave barion hai tilearen catar o chăr, von ci mai sile tela leschi autoritatea, tha respectin-les mai dur. (Mat. 19:5)
SOSTAR MECHLEA O IEHOVA O PRINCIPIO ANDA I AUTORITATEA?
6. Sostar mechlea o Iehova o principio anda i autoritatea?
6 O Iehova mechlea o principio anda i autoritatea anda codoia că vo iubil pesca familia, cado si iech daro lestar. Cado principio cherel ca andi familia le Iehovaschi te avel pacea hai ordinea (1 Cor. 14:33, 40) Dacă i autoritatea ci avelas șiuti claro, andi familia le Iehovaschi ci avelas ordinea hai fericirea. Sar exemplo, chonic ci jianelas con trebul te lel le decizii hai con te lel seama că von sile șiute andi practica.
7. Cadea sar phenel-pe ando Efeseni 5:25, 28 sar trebul te phiraven-pe le rroma penghe rromnianța?
7 Dacă o principio anda i autoritatea si cadichi de lașio, sostar but rromnia simțosaren-pe că sile tela o pânro pesche rromengo? Anda codoia că but andal rroma ci len seama so phenel o Iehova anda i familia hai alosaren te respectin le obiceiuri hai le tradiții anda lengo than. Mai but, chichiva rroma cai gândin-pe numai pende, phiraven-pe zurales nasul penghe rromnianța. Sar exemplo, iech rrom daștil te phiravel-pe sar iech stăpâno pesca rromniaia caște bariarel pesco respecto hai te sicavel averenghe că vo silo iech „ciacio rrom”. Vo daștil te phenel pesche: „Ci daștiv te cherav-la te iubil-man, tha daștiv te cherav-la te avel lache dar mandar hai, cadea, te cherel so camav me”. * Le murșa cai gândin-pe hai phiraven-pe cadea, cheren iech bari greșeala. Von ci sicaven respecto penghe rromnianghe hai ande le Iehovasche iacha cado phiraimos si zurales nasul. (Citisar Efeseni 5:25, 28.)
SAR DAȘTIL IECH MURȘ TE SICHIOL TE AVEL IECH LAȘIO ȘĂRO LA FAMILIACO?
8. Sar daștil te sichiol iech murș te avel iech lașio șăro la familiaco?
8 Iech murș daștil te sichiol te avel iech lașio șăro la familiaco anda o modo sar o Iehova hai o Isus sicaven penghi autoritatea. Mai anglal, va dichaia dui calități save o Iehova hai o Isus sicade-le hai pala codoia va dichaia sar daștil iech șăro la familiaco te sicavel cadal calități ande leschi familia.
9. Sar sicavel o Iehova umilința?
9 Umilința. O Iehova silo mai goghiaver sar oricon, cu sea cadala vo ascultil cana lesche slujitori phenen so pachian. (Gen. 18:23, 24, 32) Vo mechel codolen cai sile tela leschi autoritatea te den lesche sfaturi. (1 Regi 22:19-22) Chiar cana silo perfecto, o Iehova ci ajucărel perfecțiunea amendar. Mai but, vo del-ame zuralimos ande sea so cheras, chiar cana sam imperfecți. (Ps. 113:6, 7) I Biblia chiar phenel anda o Iehova că vo silo amaro „ajutorii”. (Ps. 27:9; Evr. 13:6) O rege o David phendea că daisardea te cherel i bari buchi cai sas lesche dini anda codoia că o Iehova sas-lo umilo hai ajutisardea-les. (2 Sam. 22:36)
10. Sar sicadea o Isus umilința?
10 Te dichas acana o exemplo le Isusosco. Chiar cana anda le discipoli vo sas-lo o Rai hai lengo Sicaitorii, vo haladea lenghe pânre. Sostar camlea o Iehova te avel scriime cadai relatarea andi Biblia? Vo camlea te mechel iech exemplo anda le șăre la familiache hai anda aver. O Isus phendea: „Dem tumenghe iech exemplo, caște cheren vi tume cadea, sar me cărdem tumenghe”. (Ioan 13:12-17) Chiar cana le Isusos sas-les iech bari autoritatea, vo ci ajucărdea ca aver te slujin lesche, tha vo slujisardea averenghe .(Mat. 20:28)
Iech șăro la familiaco sicavel umilința hai iubirea cana cherel buchi ando chăr hai lel seama catar le necesități spiritualo la familiache (Dich le paragrafea 11 hai 13)
11. So daștil te sichiol iech șăro la familiaco anda o modo sar o Iehova hai o Isus sicaven umilința?
11 So sichioas. Iech șăro la familiaco daștil te sicavel că silo umilo ande mai but feluri. Sar exemplo, vo ci ajucărel ca leschi rromni hai le șiave te aven perfecți. Vo lel seama pe soste phenen von, chiar dacă gândin ande aver felo. I Marley, andal Statele Unite, phenel: „Po iechdata, me hai mânro rrom dichas le buchia diferime, tha simțosarav că del manghe pachiv anda codoia că angla te lel iech decizia pușel-ma so camav me, hai silo atento ca so phenav”. Mai but iech rrom umilo ci gândil-pe că trebul te avel lesche lajiav te cherel le buchia ando chăr, chiar cana ando than cai beșel pachial-pe că le jiuvlea trebun te cheren-le. Cadaia daștil te avel pharo anda iech rrom. Sostar? Iech phei po anav Rachel phenel: „Ande amaro than, cana iech rrom ajutil pesca rromnia te halavel le ciare sau te cherel ujimos, le vecini hai le neamuri phenen că vo ci silo iech ciacio rrom hai că les nai-les autoritatea ando chăr”. Cana vi le manușa anda o than cai beșes gândin sa cadea, na bâstăr că vi o Isus haladea le discipolenghe pânre, chiar cana cadai buchi sas cărdi catar iech sluga. Iech lașio șăro la familiaco ci camel te sicavel averenghe că vo silo zuralo hai importanto, vo camel te cherel fericime pesca familia. Ce aver calitatea trebul te sicavel iech lașio șăro la familiaco?
12. Sar sicaven o Iehova hai o Isus lenghi iubirea caring amende?
12 Iubirea. Sea so cherel o Iehova si anda iubirea. (1 Ioan 4:7, 8) Vo pherdo iubirea lel seama pe amare necesități spiritualo prin o fapto că dea-ame lesco Cuvânto, i Biblia, hai prin leschi organizația. O Iehova camel te avas siguri că vo iubil-ame hai lel seama vi pe amare necesități afectivo. Sa cadea vo phiravel amenghe grija vi po plano materialo hai del-ame „sea-l buchia cai anen amenghe bucuria”. (1 Tim. 6:17) Cana cheras greșeli, ortosarel-ame, tha iubil-ame mai dur. Anda iubirea, o Iehova dea pesche șiaves sar răscumpărarea anda amende. Vi o Isus iubil-ame cadea de but că dea peschi viața anda amende. (Ioan 3:16; 15:13) Chanci ci daștil te așiavel i iubirea le Iehovaschi hai le Isusoschi anda codola cai si lenghe loiali. (Ioan 13:1; Rom. 8:35, 38, 39)
13. Sostar si importanto ca iech șăro la familiaco te iubil pesca familia (Dich vi o chenarii „ Sar daștil iech rrom căsătorime de țâra timpo te câștighil o respecto pesca rromniaco?”.)
13 So sichioas. Sea so cherel iech șăro la familiaco trebul te avel anda iubirea. O apostolo Ioan sicadea sostar si importanto cadaia: „Anda codoia că con ci iubil pesche phrales [pesca familia], cai dichel-les, ci daștil te iubil le Devles, cai ci dichel-les”. (1 Ioan 4:11, 20) Iech murș cai iubil pesca familia va lela seama pe late po plano spiritualo, afectivo hai materialo hai cadea va imitila o exemplo le Iehovasco hai le Isusosco. (1 Tim. 5:8) Vo va sicavela hai va ortosarela pesche șiaven. Mai but, vo va cherela eforturi te lel sea o timpo decizii cai anen pachiv le Iehovasche hai save anen miștimata pesca familiache. Mai dur, va dichaia fiesave anda cadal buchia hai vi sar daștil iech șăro la familiaco te imitil le Iehovas hai le Isusos.
SO TREBULAS TE CHEREL IECH ȘĂRO LA FAMILIACO?
14. Sar daștil iech șăro la familiaco te lel seama po plano spiritualo pesca familiatar?
14 Te lel seama po plano spiritualo pesca familiatar. Cadea sar lesco Dad, o Isus lea seama ca lesche discipoli te aven zurearde po plano spiritualo. (Mat. 5:3, 6; Mar. 6:34) Sa cadea, i mai importanto buchi anda iech șăro la familiaco trebul te avel, te lel seama po plano spiritualo pesca familiatar. (Deut. 6:6-9) Vo cherel cadaia cana vo hai leschi familia citin hai studiin o Cuvânto le Devlesco, jian ca-l întruniri hai andi predicarea hai sile iech amalimos chidino le Iehovaia.
15. Sar daștil iech șăro la familiaco te lel seama po plano afectivo pesca familiatar?
15 Te lel seama po plano afectivo pesca familiatar. O Iehova phendea claro vi angla aver că iubil pesche Șiaves. (Mat. 3:17) O Isus sicadea butivar pesche discipolenghe că iubil-len, vi prin so cărdea, vi prin so phendea. Vi le discipoli sicade penghi iubirea caring leste. (Ioan 15:9, 12, 13; 21:16) Iech șăro la familiaco daștil te sicavel că iubil pesca rromnia hai le șiaven prin mai but buchia cai cherel-le anda lende, sar exemplo te studiil i Biblia lența. Sa cadea, vo trebul te phenel lenghe chichi de but iubil-len hai ce cuci sile anda leste, hai cana si mișto, trebul te așarel-le angla aver. (Prov. 31:28, 29)
Caște avel-les i aprobarea le Iehovaschi, iech șăro la familiaco trebul te lel seama catar le necesități materialo la familiache (Dich o paragrafo 16)
16. So aver vareso trebul te cherel iech șăro la familiaco hai sar daștil te sicavel echilibro?
16 Te lel seama po plano materialo pesca familiatar. O Iehova lea seama ca le israelițen te avel-len le buchia cai trebuisarde-le vi cana ci ascultisarde lestar hai sas-le pedepsime. (Deut. 2:7; 29:5) Vi aghies, les siles grija amendar, te avel-ame sea so trebul amenghe. (Mat. 6:31-33; 7:11) Sa cadea, o Isus dea te han codolenghe cai jianas pala leste. (Mat. 14:17-20) Mai but, vo sastiardea codolen cai sas-le nasfale. (Mat. 4:24) Caște avel-les i aprobarea le Iehovaschi, iech șăro la familiaco trebul te lel seama po plano materialo pesca familiatar. Cu sea cadala, i buchi ci trebul te avel i mai importanto anda leste. Pe iechto than trebul te avel o timpo ande savo te așel pesca rromniaia hai pesche șiavența, caște lel seama mișto lendar po plano spiritualo hai afectivo.
17. Sar sicaven-ame hai ortosaren-ame o Iehova hai o Isus?
17 Te sicavel pesca familia. O Iehova sicavel-ame hai ortosarel-ame anda codoia că camel amaro miștimos. (Evr. 12:7-9) Cadea sar pesco Dad, o Isus sicavel iubireaia codolen cai sile tela leschi autoritatea. (Ioan 15:14, 15) Cana del sfaturi, vo silo directo, tha vi lașio. (Mat. 20:24-28) Vo jianel că sam imperfecți hai că butivar greșisaras. (Mat. 26:41)
18. So ci trebul te bâstrăl iech șăro la familiaco?
18 Iech șăro la familiaco cai imitil le Iehovas hai le Isusos ci bâstrăl că codola anda leschi familia sile imperfecți. Vo ci ‘holiarel-pe zurales’ pe lende. (Col. 3:19) Mai but, vo aplichil o principio anda Galateni 6:1 hai cherel eforturi te ortosarel-len „ande iech spirito blândo”, bi te bâstrăl că vi vo silo imperfecto. Cadea sar o Isus, vo jianel că o mai lașio modo te sicavel-len si pesco exemplo. (1 Pet. 2:21)
19, 20. Sar daștil iech lașio șăro la familiaco te imitil le Iehovas hai le Isusos cana lel decizii?
19 Te lel decizii ande averengo miștimos. O Iehova lel decizii ande averengo miștimos. Sar exemplo, vo alosardea te cherel i viața na anda peste, tha te del vi averenghe i bucuria te train. Chonic ci daisardea te oblighil le Iehovas te del pesche Șiaves te merel anda amende. Vo corcoro lea cadai decizia anda codoia că camlea te ajutil-ame. Vi o Isus lea decizii ande averengo miștimos. (Rom. 15:3) Sar exemplo, vi cana sas-lo zurales chino ando than te odihnil-pe, vo alosardea te sicavel le manușen. (Mar. 6:31-34)
20 Iech lașio șăro la familiaco hachiarel că iech anda le mai phare buchia si te lel decizii goghiaver anda peschi familia. Vo cherel sea so daștil caște na lel decizii pala pesco șăro sau pala pesche sentimentea. Mai but, vo mechel-pe sicado le Iehovastar caște lel decizii pala leschi voința. * (Prov. 2:6, 7) Cadea, vo rodel sea o timpo averengo miștimos. (Filip. 2:4)
21. So va dichaia ando articolo cai avel?
21 O Iehova dea fiesave șăres la familiaco iech responsabilitatea importanto hai camel ca von te cheren-la chichi mai mișto. Iech rrom va avela iech lașio șăro la familiaco dacă del peschi zor te urmil o exemplo le Iehovasco hai le Isusosco. Tha i căsnicia va avela fericime cana vi i rromni va cherela pesco rolo cai sas lache dino. Sar trebulas te dichel i rromni i autoritatea cai si lache rromes hai ce pharimata daștin te aven-la? Cadale pușimatande va dela-pe răspunso ando articolo cai avel.
GHILI 16 Te așaras le Iehovas anda lesco Șiavo machlo!
^ par. 5 Cana iech murș căsătoril-pe, vo cărdiol o șăro la familiaco. Ande cado articolo, va dichaia so si o principio anda i autoritatea, sostar mechlea-les o Iehova hai so daștin te sichion le murșa anda lesco exemplo hai le Isusosco. Anda o duito articolo, va avela te hachiaras so daștin te sichion o rrom hai i rromni catar o Isus hai catar aver manușa anda i Biblia. Anda o trinto articolo, va dichaia sar aplichil-pe o principio anda i autoritatea andi congregația.
^ par. 7 Cado modo gândimasco, că iech rrom daștil te phiravel-pe nasul pesca rromniaia, chiar te marel-la, si po iechdata sicado ande filmea, spectacolea hai benzi desenate. Cadea, le manușa arăsle te pachian că ci si nasul ca iech rrom te phiravel-pe cadea de jiungales pesca rromniaia.
^ par. 20 Anda mai but informații, dich o articolo „Te las decizii cai anen pachiv le Devlesche”, publichime ando Turno de veghe anda 15 aprilia 2011, le p. 13-17.
