1, 2. a) Sostar bute manușenghe si lenghe pharo te pachian-pe ande codola cai sile opral aver? b) So va dichaia mai dur?

 AGHIES, bute manușenghe si lenghe pharo te pachian-pe ande codola cai sile opral aver. Von dichle că le guvernea hai le legi, anen miștimata mai but codolenghe cai sile barvale hai bare manușa sar codolenghe cai sile ciore. I Biblia phenel anda cadai buchi cadea: „Iech manuș rail opral aver manuș ande lesco hasarimos”. (Ecl. 8:9) Mai but, chichiva conducători religioși phiraven-pe nasul hai cheren buchia cai nai-le lașe. Anda codoia, but manușa ci mai pachian-pe ando Del. Cadea că, cana iech manuș astarel te studiil i Biblia, si amen i phari buchi te ajutisaras-les te pachial-pe ando Iehova hai ande codola cai vo alosardea-le te aven angla amende.

² Si ciaces, na numai codola cai studiin i Biblia trebun te sichion te pachian-pe ando Iehova hai ande leschi organizația. Chiar vi codola anda amende cai sile co ciacimos de but bărșa trebun te na bâstrăn niciechdata că o modo ande savo o Iehova cherel le buchia si sea o timpo o mai lașio. Poiechdata, va avela te nachas prin situații cai daștinas te șion co zumaimos cado pachiamos. Mai dur, va avela te dichas sar daștil te avel zumado amaro pachiamos: 1) cana citisaras anumime relatări andai Biblia, 2) cana i organizația le Iehovaschi del amen îndrumări hai 3) cana va avela te nachas prin zumaimata andel ghiesa cai va avena.

3. Sar daștinas te șion co zumaimos amaro pachiamos ando Iehova anumime relatări andai Biblia?

 ³ Cana citisaras andai Biblia, daisaras te șioas amenghe anumime pușimata anda o modo sar phiradea-pe o Iehova  chichiva manușența hai anda le decizii cai lea-le. Sar exemplo, ando lil Numerea dichas că o Iehova phendea ca iech israelito te avel mudardo anda codoia că chidea cașta ando sabato. Hai ando 2 Samuel phenel-pe că, pala mai but șăla bărșa, o Iehova iertisardea le reges David, cai cărdea adultero hai mudardea. (Num. 15:32, 35; 2 Sam. 12:9, 13) Cadea că, daisaras te pușias-ame: „Sostar iertisardea o Iehova le Davidos anda mudarimos hai adultero, hai sostar phendea te avel mudardo ocoaver manuș anda iech păcato cai falas-pe but mai țâno?”. Caște das răspunso cadale pușimaste, te dichas trin buchia cai trebulas te încăras-le andi goghi cana citisaras andai Biblia.

4. Sar ajutil-ame i Geneza 18:20, 21 hai o Deuteronomo 10:17 te pachias vi mai but că o Iehova si iech judecătorii orta?

⁴ I Biblia ci sicavel sea o timpo sea le buchia anda iech relatarea. Sar exemplo, anda o David jianas că falea-les nasul anda ilo anda so cărdea. (Ps. 51:2-4) Tha so jianas anda o murș cai uștardea i legea anda o sabato? So felo manuș sas-lo vo? Falea-les nasul anda so cărdea? Mai uștardea vi aver data le Iehovasche legi? Camlea vo te așunel cana sas lesche phendo de mai anglal că so cherel na-i mișto? I Biblia ci phenel amenghe cadal buchia. Cu sea cadala, daisaras te avas siguri că o: Iehova ci cherel niciechdata „so na-i orta”. (Deut. 32:4) Cana lel iech decizia, o Iehova dichel sea le buchia. Vo ci lel-pe pala so așunel averendar, ci dichel so si de avreal sau ci lel-pe pala so na-i ciaces, cadea sar cheren le manușa. (Citisar Geneza 18:20, 21; Deuteronomo 10:17.) Chichi sichioas mai but anda o Iehova hai anda lesche norme, cadichi mai but va avela te pachias că vo silo iech judecătorii orta. Si ciaces, chichiva relatări andai Biblia cheren-ame te șioas amenghe pușimata savende ci si amen răspunso. Tha so jianas anda o Del arăsăl amenghe caște avas siguri că vo „silo orta ande sea lesche droma”. (Ps. 145:17)

5. Sar cherel-ame i imperfecțiunea te na judechisaras orta? (Dich vi o chenarii „ I imperfecțiunea rimosarel o modo sar dichas o ortomos”.)

⁵ Ci daisaras te judechisaras sea o timpo orta anda codoia că sam imperfecți. O Del cărdea amen pala pesco chipo, anda codoia camas anda sea o ilo ca le manușa te phiraven-pe șucar averența. (Gen. 1:26) Tha, anda codoia că sam imperfecți, daisaras te  cheras iech judecata banghi chiar vi atunci cana pachias că jianas sea le buchia anda iech situația. Te gândisaras-ame, sar exemplo, chichi de perado sas o Iona cana o Iehova alosardea te sicavel îndurarea le manușenghe anda Ninive. (Iona 3:10–4:1) Tha so sas pala codoia? Mai but sar 120000 niniviți sas-le hastrame! Ji la urmă, dichlea-pe claro că o Iona sas codo cai judechisardea neorta le buchia, na o Iehova.

6. Sostar ci trebul o Iehova te phenel amenghe sostar alosarel te cherel anumime buchia?

⁶ O Iehova ci trebul te phenel le manușenghe sostar alosarel te cherel anumime buchia. Si ciaces, o Iehova mechlea ca lesche slujitori anda puraimata te phenen so pachianas anda so alosardea vo te cherel sau avileas te cherel. (Gen. 18:25; Iona 4:2, 3) Poiechdata o Iehova phendea sostar alosardea te cherel vareso. (Iona 4:10, 11) Cu sea cadala, o Iehova ci trebul te phenel le manușenghe sostar cherel anumime buchia. Anda codoia că vo cărdea-ame, vo ci trebul te pușel-ame angla hai pala so camel te cherel vareso. (Is. 40:13, 14; 55:9)

7. So daștil te avel amenghe pharo hai sostar?

⁷ Savore jianas, că o Iehova cherel sea o timpo so si orta. Cu sea cadala, daștil te avel amenghe pharo te pachias-ame ande codola cai o Iehova alosardea-le te aven angla amende. Daisaras te pușias-ame dacă le phrala cai sile angla amende andi organizația le Iehovaschi len-pe ciaces pala i îndrumarea le Iehovaschi sau cheren so camen von. Daștil-pe că cadea gândinas vi chichiva manușa anda puraimata. Te jias parpale ca le dui situații anda save deam duma ando  paragrafo 3. Iech neamo le murșesco cai uștardea i legea anda o sabato daștil-pe că pușlea-pe dacă o Moise manglea i îndrumarea le Iehovaschi angla so te phenel că trebul te avel mudardo. Hai iech amal le Uriesco o hetito, saveschi rromni cărdea adultero le Davidoia, daștil-pe că gândisardea-pe că o David folosisardea pesco zuralimos sar rege caște na avel mudardo chiar cana meritilas cadaia. O ciacimos si că ci daisaras te phenas că pachias-ame ando Iehova cana ci pachias-ame ande codola cai vo alosardea-le te aven angla amende, hai ande save o Iehova pachial-pe.

8. Sar amean le congregații de aghies codolența anda o iechto secolo? (Fapte 16:4, 5)

⁸ Aghies, o Iehova del îndrumarea pesca organizațiache pa i phuv prin ‘o sclavo fidelo hai prevăzătorii’. (Mat. 24:45) Cadea sar o corpo de guvernare anda o iechto secolo, cado sclavo lel sama po poporo le Devlesco hai del îndrumări le phurenghe de congregație pa sea i phuv. (Citisar Fapte 16:4, 5.) Pala codoia, le phure den penghi zor te den mai dur cadal îndrumări andi congregația. Sicavas că si amen pachiamos că o modo le Iehovasco te cherel le buchia si o mai lașio cana las-ame pala le îndrumări cai aven catar leschi organizația hai catar le phure.

9. Cana daștilas te avel amenghe pharo te încăras conto catar chichiva decizii line le phurendar hai sostar?

⁹ Poiechdata, daștil te avel amenghe pharo te încăras conto catar le decizii line le phurendar. Sar exemplo, andel palutne bărșa, but congregații hai circumscripții sas-le parude. Ande chichiva situații, le phure phende le phralenghe te slujin ande aver congregația caște aven folosime chichi mai mișto le săli le Regatosche. Dacă manglea-pe amendar te jias ande iech nevi congregația, daștil-pe că sas amenghe pharo te mechas amare amalen hai amara familia. Tha phenel o Del directo le phurenghe ande so congregația te șion fiesave phrales? Nici. Anda codoia, daștil te avel amenghe pharo  te respectisaras i îndrumarea cai sas amenghe dini. O Iehova pachial-pe andel phure cana len cadal decizii, anda codoia vi ame trebul te pachias-ame ande lende. *

10. Cadea sar phenel-pe ando Evrei 13:17, sostar trebul te cheras buchi mișto ande iech than le phurența?

¹⁰ Sostar trebulas te cheras buchi mișto ande iech than le phurența hai te încăras conto catar le decizii cai len-le, chiar cana ci placian-ame cadala? Anda codoia că cana cheras cadea ajutisaras ca o poporo le Devlesco te așel chidino. (Ef. 4:2, 3) I congregația sili zurali cana savore încăras conto pherde umilința, catar le decizii cai lel-le o corpo le phurengo. (Citisar Evrei 13:17.) Hai, vi mai importanto, sicavas că si amen pachiamos ando Iehova, cana cheras buchi mișto ande iech than codolența ande caste vo șiutea pesco pachiamos hai alosardea-le te len sama pe amende. (Fap. 20:28)

11. So daștil te ajutil-ame te pachias-ame mai but andi îndrumarea le phurenghi?

¹¹ Daisaras te pachias-ame vi mai but andi îndrumarea cai den-la amenghe le phure cana anas amenghe amintea că von manghen spirito sfânto andi rugăciunea de fiesavi data cana den duma anda buchia cai încăren catar i congregația. Sa cadea, von dichen atento le principii biblico cai sile lașe ande iech anumime situația hai roden le îndrumări cai si lenghe dine catar i organizația le Iehovaschi. Von camen anda sea o ilo te cheren so si mișto andel iacha le Iehovasche hai te len sama chichi mai mișto pe lesco poporo. Cadal murșa loialo jianen că den socoteala angla o Iehova anda o modo sar cheren penghi buchi andi congregația. (1 Pet. 5:2, 3) Te gândisaras-ame ca iech buchi: ande iech lumea huladi po plano rasialo, religioso hai politico, o poporo le Iehovasco silo chidino andi închinarea andini le corcore ciace Devlesche. Cadaia daștil-pe anda codoia că o Iehova lel sama pe peschi organizația.

12. So trebun te dichen atento le phure caște hachiaren dacă ieche manușes fales ciaces nasul anda ilo anda so cărdea?

¹² O Iehova dea le phurenghe i phari buchi te încăren uji i congregația. Dacă iech phral cherel iech baro păcato, o Iehova ajucărel le phurendar te dichen dacă cado mai daștil te așel andi congregația. Mașcar aver buchia, von trebun te dichen dacă codole phrales fales ciaces nasul anda ilo anda so cărdea. Chiar cana phenel că fal-les nasul, urâl vo ciaces so cărdea? Camel anda sea o ilo te na mai cherel codo păcato? Dacă arăslea te păcătuil anda codoia că siles amala nasul, camel vo te mechel-pe lendar? Le phure rughin-pe hai roden te dichen so phenel i Biblia anda so cărdea codo manuș hai dichen atento dacă codoles cai păcătuisardea fales ciaces nasul anda ilo anda so cărdea. Pala codoia, von hachiaren dacă codo manuș daștil te avel mai dur iech Martoro le Iehovasco. Tha poiechdata, vo trebul te avel dino avri andai congregația. (1 Cor. 5:11-13)

13. So daisaras te pușias-ame cana iech anda amare amala sau iech neamo amaro silo dino avri andai congregația?

¹³ Cana daștil-pe te avel amenghe pharo te pachias-ame andel phure de congregație? Cana codo cai silo dino avri andai congregația, ci si amaro amal pașardo sau iech neamo amaro, daștil te avel amenghe mai ușoro te acceptisaras i decizia cai line-la le phure. Tha, te phenas că codo cai silo dino avri si varecon cuci amenghe hai daștil-pe că pușias-ame dacă le phure line i mai lași decizia, sau dacă o Iehova avileas te cherel sa cadai buchi. So daisaras te cheras caște  încăras conto catar i decizia le phurenghi sea le ileia?

14. So ci trebul te bâstras cana le phure len i decizia te den avri andai congregația varecas cai si cuci amenghe?

¹⁴ Amen trebul te na bâstras că i excluderea si iech măsura lini le Iehovastar. Voi si ando miștimos la congregațiaco hai daștil te anel miștimata vi codolesche cai păcătuisardea. Dacă iech manuș cai ci fal-les nasul anda so cărdea silo mechlo te așel andi congregația, vo daștil te cherel vi averen te peren ando păcato. (Gal. 5:9) Mai but, daștilas te na del peschi sama chichi de baro si lesco păcato hai ci avelas chanci cai te cherel-les te paruvel pesco phiraimos hai te avel parpale co Iehova. (Ecl. 8:11) Daisaras te avas siguri că atunci cana lel-pe i decizia ca varecon te avel dino avri andai congregația le phure hachiaren mișto penghi responsabilitatea. Von hachiaren că, cadea sar le judecători anda o Israelo purano von, ‘ci judechin anda iech manuș, tha anda o Iehova’. (2 Cron. 19:6, 7)

15. Sostar trebul te pachias-ame andi îndrumarea le Iehovaschi acana mai but sar oricana?

¹⁵ Anda codoia că o sfârșito cadala lumeaco nasul si pașă, trebul te pachias-ame mai but sar oricana că o modo ande savo cherel o Iehova le buchia si o mai lașio. Sostar? Ando baro necazo, daștil te phenel-pe amenghe te cheras buchia cai fan-ame dilivane, pachias că sile phare sau ci hachiaras-le. Si ciaces, ci va avela te așunas le Iehovas sar phenel amenghe cadal buchia, tha, vo va cherela cadai buchi prin codola cai alosardea-le te aven angla amende. Codo ci va avela o timpo te șioas ca îndoiala i îndrumarea cai si amenghe dini sau te gândisaras-ame: „Oare avel catar o Iehova sau le phrala cai sile angla amende cheren so camen von?”. Va avela te pachias-ame ando Iehova hai ande leschi organizația ande codola phare ghiesa? Sar dichas acana le îndrumări teocratico va sicavela so va avela te cheras vi atunci. Dacă si amen pachiamos andel buchia cai si amenghe phende aghies hai cheras sigo so si amenghe phendo, cadea va avela te cheras vi ando baro necazo. (Luca 16:10)

16. Sar va avela șiuto co zumaimos amaro pachiamos ande so cherel o Iehova?

¹⁶ Sa cadea, trebul te gândisaras-ame mișto sar va avela te phiravas-ame cana o Iehova va judechila le manușen co sfârșito cadale sistemosco. Acana, angla o sfârșito, camas anda ilo ca chichiva manușa cai ci slujin le Iehovasche, chiar vi amare neamuri, te arăsăn  lesche închinători. Tha, co Armaghedono, o Iehova, prin o Isus, va sicavela so va avela lența. (Mat. 25:31-33; 2 Tes. 1:7-9) Na-i amari buchi te phenas casche va sicavela o Iehova îndurarea hai casche nici. (Mat. 25:34, 41, 46) Va avela-ame pachiamos ande so va cherela o Iehova sau va avela te mechas-ame perade? Si ciaces, că dacă camas te pachias-ame cu sea ando Iehova andel ghiesa cai va avena, trebul te zuriaras amaro pachiamos ande leste acana.

17. Save va avena le miștimata cai va anena-le le decizii cai lea-le o Iehova?

¹⁷ Te gândisaras-ame sar va avela andi lumea nevi, cana va avela te dichas so miștimata andine le decizii cai lea-le o Iehova! I religia neciaci ci va mai avela hai nici o sistemo comercialo hai hașvalo ande iech than le zuralimatanța politico, cai șiute bare pharimata pe le manușa hai andine lenghe bare ducha. O nasfalimos, o phurimos hai o merimos codolengo cai si amenghe cuci ci va mai cherena partea anda amari viața. O Satan hai le demoni va avena phandade anda iech mia bărșa. Hai sea le buchia nasul cai cărde-le ci va mai avena. (Rev. 20:2, 3) Amare ile va avena pherde bucuria că sas-ame pachiamos că o modo ande savo o Iehova cherel le buchia si o mai lașio!

18. So sichioas anda o exemplo le israielițengo sicado andel Numerea 11:4-6 și 21:5?

¹⁸ Daștilas te avel amenghe pharo vi andi lumea nevi te șioas amaro pachiamos ando modo le Iehovasco te cherel le buchia? Te gândisaras-ame, sar exemplo, so sas pala țâra timpo pala so le israieliți găle avri anda Egipto. Chichiva anda lende începosarde te rovaren-pe anda codoia că anenas penghe amintea so mișto hanas ando Egipto hai ci camenas i mana, cai delas-la lenghe o Iehova. (Citisar Numerea 11:4-6; 21:5.) Daisaras te gândisaras vi amen cadea pala o baro necazo? Ci jianas chichi de but va trebula te cheras buchi caște ujaras i phuv hai te cheras-la țâra po țâra iech paradiso. Daștil-pe, că va avela-ame but buchi hai co începuto va avena-ame pharimata. Va avela-ame o tromai te rovaras-ame anda le buchia cai va dela-le amenghe o Iehova atunci? Iech buchi si siguro: Dacă încăras conto acana catar le măsuri line le Iehovastar ande amaro miștimos va avela te cheras sa cadea vi atunci.

19. Save si le idei importanto anda cado articolo?

¹⁹ O modo ande savo o Iehova cherel le buchia si sea o timpo o mai lașio. Trebul te pachias anda sea o ilo cadaia. Sa cadea, trebul te pachias-ame ande codola ande caste o Iehova șiutea pesco pachiamos hai cas vo alosardea te cheren so phenel lenghe vo. Te na bâstras niciechdata so phendea o Iehova prin o profeto Isaia: „Dacă așen liniștime hai si tumen pachiamos, va avena zurale”. (Is. 30:15)