1. Sar daștin te aven amenghe dine le sfaturi hai sostar savoren anda amende si amen nevoia lendar?

 POIECHDATA, savoren anda amende si amen nevoia catar le sfaturi. Si cana, amen sam codola cai mangas sfato ieche manușestar cai si mai pașă amendar. Aver data, iech phral cai camel amaro miștimos daștilas te lel-ame de iech rig hai te phenel amenghe că sam pașă te cheras „iech paso greșime”, cai pala codoia daștil te fal amenghe nasul că cărdeam-les. (Gal. 6:1) Ande aver situații, o sfato daștil te avel dino pala so cărdeam iech bari greșeala. Orisar si amenghe dino iech sfato, trebul te așunas-les. Cana cheras cadea, si amen but miștimata hai chiar daștil te salvil amari viața! (Prov. 6:23)

2. Cadea sar phenel-pe andel Proverbe 12:15, sostar trebul te așunas hai te las-ame pala le sfaturi cai si amenghe dine?

² O verseto pe savo bazol-pe cado articolo zuriarel-ame ‘te așunas so phenen le goghiaver’. (Prov. 22:17) Niciech manuș ci jianel sea le buchia. Sea o timpo va avela varecon cai siles prinjianimos mai baro sau jianel te cherel le buchia mai mișto sar amen. (Citisar Proverbe 12:15.) Cadea că, cana așunas iech sfato hai las-ame pala leste, sicavas umilința. Mai but, hachiaras chichi de but daisaras te cheras hai că trebul amenghe ajutorii caște arăsas ca amare obiectivea. O Iehova dea goghiaverimos le regesche Solomon te scriil: „Le planuri … pheren-pe cana si but sfătuitori”. (Prov. 15:22)

3. Sar daștil te avel amenghe dino iech sfato?

³ Daisaras te arachas sfaturi cana citisaras andai Biblia sau anda amare publicații. Cadaia cherel-ame te gândisaras-ame ca so cheras hai zuriarel-ame te cheras paruimata code cai trebul. (Evr. 4:12) Tha le sfaturi daștin te aven amenghe dine vi cana iech phuro de congregație sau iech aver phral zuralo spiritualo phenel amenghe că trebul te cheras buchi ca amaro phiraimos. Dacă varecon iubil-ame cadichi de but, te del  amen iech sfato andai Biblia, trebulas te șioas-les ande amaro ilo hai te cheras so sas amenghe phendo.

4. Cadea sar phenel-pe ando Eclesiasto 7:9, so ci trebul te cheras cana si amenghe dino iech sfato?

⁴ Si ciaces că, daștil te avel amenghe zurales pharo te las-ame pala iech sfato cai si amenghe dino aver varecastar. Chiar daștil te perel amenghe pharo cana așunas-les. Sostar? Anda codoia că, chiar cana jianas că sam imperfecți, daștil te avel amenghe pharo cana phenel-pe amenghe că cărdeam vareso nasul. (Citisar Eclesiasto 7:9.) Daisaras te rodas te phenas so îngărdea-ame te cheras codoi buchi, te pușias-ame dacă codo cai dea amenghe o sfato chiar camel amaro miștimos sau sicavas că ci fal-ame sar sas amenghe phendo. Daisaras chiar vi te prasas-les hai te phenas: „Con si vo te phenel manghe so te cherav? Vo nai-lo mai lașio sar me”. Dacă o sfato ci fal-ame lașio, daisaras te na las-ame pala leste sau te rodas sfato aver varecaste, cai te phenel amenghe so camas te așunas.

5. So va avela te dichas mai dur?

⁵ Mai dur, va avela te dichas exemplea manușenghe andai Biblia cai ci camle te așunen le sfaturi hai chichiva cai camle te așunen-le. Sa cadea, va avela te dichas so va ajutila-ame te așunas hai te las-ame pala iech sfato hai sostar si ande amaro miștimos te cheras cadea.

6. So sichioas anda o modo sar o rege Roboam dichlea le sfaturi cai sas lesche dine?

⁶ Cana o Roboam arăslea rege ando Israelo, le manușa anda o poporo mangle lestar te țâniarel o pharimos cai lesco dad, o Solomon, șiutea-les pe lenghe dume. Iech lași buchi cai cărdea-la o Roboam, sas te del duma le phurența anda Israelo caște jianel so te phenel le manușenghe anda o poporo. Le phure dine-les o sfato te cherel cadea sar mangle le israeliți anda codoia că cadea von avileas te slujin lesche sea o timpo. (1 Regi 12:3-7) Tha, o Roboam ci dichlea mișto cado sfato. Anda codoia, vo alosardea te rodel sfato vi ca le murșa savența vo barilea. Cadale murșen sas-le cam 40 bărșa, cadea că nachle iech țâra prin viața. (2 Cron. 12:13) Tha, acana, von ci dine-les iech lașio sfato, hai phende lesche te șiol vi mai but pharimata pe le manușa anda o poporo. (1 Regi 12:8-11) Anda codoia că ci jianelas pala savo sfato te lel-pe, o Roboam daisardeas te manghel le Iehovastar te sicavel lesche so te cherel. Ando than te cherel cadea, vo alosardea te lel-pe pala o sfato cai dine-les lesche le murșa mai tărne, cai sas mai lașio ande lesche iacha. So avilea pala codoia, sas zurales nasul anda o Roboam hai anda le manușa anda o poporo. Poiechdata vi amenghe si dine sfaturi cai daștil-pe că ci si so camas te așunas. Cu sea cadala, dacă sile dine anda o Cuvânto le Devlesco, trebul te șioas-le ande amaro ilo hai te las-ame pala lende.

7. So hachiaras cana citisaras anda o rege Ozia?

⁷ O rege Ozia si iech aver manuș cai ci așundea o sfato cai sas lesche dino. Vo gălea ande iech than anda o templo le Iehovasco cai numai le rașaia daștinas te jian hai camlea te thabarel tămâia. Le rașaia le Iehovasche phende lesche: „Na tu, Ozia, trebul te thabares tămâia angla o Iehova! Numai le rașaia trebun te thabaren tămâia”. So cărdea o Ozia? Dacă pherdo umilința avileas te așunel o sfato hai avileas te jial avri sigo anda o templo, daștil-pe că o Iehova avileas te iertil-les. Tha ando than te cherel cadea, o „Ozia … holiardea-pe”. Sostar ci camlea vo te lel-pe pala o sfato cai sas lesche dino? Daștil-pe că, ande leschi goghi, pachiaia că sar rege daștilas te cherel oriso. Tha o Iehova ci dichelas cadea le buchia. Prin so cărdea, o Ozia sicadea că sas-lo puchiardo  barimastar hai o Iehova cărdea te înclel pe leste i lepra, cadea că, vo sas-lo iech „leproso ji ando ghies cana mulea”. (2 Cron. 26:16-21) Cana citisaras anda o Ozia, hachiaras că oricon sam, dacă ci las-ame pala le sfaturi bazome pi Biblia, va avela te hasaras i aprobarea le Iehovaschi.

8. So cărdea o Iov cana sas lesche dine sfaturi?

⁸ Andi Biblia arachas na numai exemplea nasul sar codola anda save deam duma mai anglal, ande late si vi exemplea lașe manușenghe cai camle te așunen le sfaturi hai sas-le but miștimata. Iech anda cadala sas o Iov. Chiar cana daralas le Devlestar, vo ci sas iech manuș perfecto. Anda codoia că nachlea prin bare zumaimata, vo phendea buchia cai ci sas-le ciace. Cadea că, vi o Elihu, hai vi o Iehova dine-les sfaturi. So cărdea o Iov? Pherdo umilința, vo așundea o sfato hai phendea: „Dem duma, tha bi te hachiarav … Anda codoia lav parpale mânre cuvintea hai căiv-ma andi phuv hai ando uciar”. Anda codoia că o Iov sicadea iech bari umilința, o Iehova dea-les but miștimata. (Iov 42:3-6, 12-17)

9. So cărdea o Moise cana sas lesche dino iech sfato, hai sostar si iech lașio exemplo anda amende?

⁹ O Moise sas iech slujitoro le Iehovasco cai mechlea-pe ortosardo pala iech bari greșeala. Iechdata, vo ci încărdea-pe parpale, holiardea-pe hai ci andea pachiv le Iehovasche. Anda codoia, o Moise ci sas-lo mechlo te jial ando Them Promiso. (Num. 20:1-13) Cana o Moise manglea le Iehovas te paruvel peschi decizia, o Iehova phendea lesche: „Te na mai des manghe duma anda cadai buchi niciechdata!”. (Deut. 3:23-27) O Moise ci cărdea cărco pesco ilo. Vo așundea le Iehovastar, hai o Iehova folosisardea-les mai dur caște conducil i națiunea Israel. (Deut. 4:1) Vi o Iov, hai vi o Moise sile lașe exemplea cai camle te așunen le sfaturi hai amen daisaras te las-ame pala lende. O Iov parudea o modo sar dichelas le buchia bi te rodel te phenel că nai-lo doșalo. O Moise sicadea că hachiardea i decizia cai lea-la o Iehova prin o fapto că așilea pherdo pachiamos, chiar cana ci arăslea ando Them Promiso.

10. a) Cadea sar phenel-pe andel Proverbe 4:10-13, so miștimata si-ame cana las-ame pala le sfaturi cai si amenghe dine? b) Sar dichle chichiva phrala le sfaturi?

¹⁰ Cana las-ame pala o exempo cai mechlea-les o Iov hai o Moise, cai sas murșa pherde pachiamos, va avela-ame but miștimata. (Citisar Proverbe 4:10-13.) But phrala hai pheia de aghies cărde cadai buchi. Iech phral po anav Emmanuel *, anda Congo, cai sas lesche phendo te lel sama ca lesco phiraimos, phenel: „Le phrala zurale spiritualo andai congregația dichle că duriarav-ma le Iehovastar hai camle te ajutin-ma. Așundem lenghe sfaturi hai șiutem-le ande mânro ilo hai cadea încărdem-ma dur catar le pharimata”. I Megan, iech pioniera anda Canada, phenel: „Le sfaturi cai sas manghe dine ci sas sea o timpo so camlem te așunav, tha sas so trebuisardea te așunav”. Iech phral anda Croația, po anav Marko, anel pesche amintea: „Chiar cana hasardem iech privilegio andi congregația, cana gândisarav-ma parpale, hachiarav că le sfaturi cai sas manghe dine ajutisarde-ma te avel-ma pale iech amalimos chidino le Iehovaia”.

11. So phendea o phral Klein anda o fapto te așunas le sfaturi?

¹¹ Iech aver phral cai alosardea te țârdel miștimata anda le sfaturi cai sas lesche dine sas o Karl Klein, cai slujisardea sar membro ando Corpo de Guvernare. Andi relatarea anda leschi viața, o phral Klein phenel că o phral Rutherford, cai sas lesco lașio amal,  dea-les iech data sfaturi mai zurale. So but ciacimos sas-les. O phral Klein phenel că, mai anglal, cana așundea o sfato sas-lo duchado. Vo phenel: „Aver data cana o [phral Rutherford] dichlea-ma phendea manghe pherdo bucuria: «Te trais, Karl!». Tha me, anda codoia că încă somas duchado, phendem lesche locăs ghies lașio. Vo phendea manghe parpale: «Le sama, Karl! O Beng încărel-pe pala tute!». Lajiavuno, phendem lesche vi me: «O, na-i chanci, phrala Rutherford». Tha vo jianelas mai mișto, cadea că mai phendea manghe iech data: «Mișto. Numai, le sama. O Beng încărel-pe pala tute». So but ciacimos sas-les! Cana încăras holi ande amaro ilo caring iech phral, vi mai but anda codoia că phendea amenghe vareso so sas-les ciacimos te phenel amenghe …, peras andel athaimata le Benghesche”. * (Ef. 4:25-27) O phral Klein lea-pe pala o sfato le phralesco Rutherford, hai sas-le mai dur iech șucar amalimos.

12. Sar ajutil-ame i umilința cana si amenghe dino iech sfato? (Psalmo 141:5)

¹² Cana si amenghe dino iech sfato, trebul te avas umili hai te na bâstras chichi de but greșisaras anda codoia că sam imperfecți hai că poiechdata daisaras te avas bi goghiaco. Cadea sar deam duma mai anglal, o Iov dichlea greșime le buchia, tha vo parudea o modo sar gândilas, hai o Iehova dea-les but miștimata. Sostar? Anda codoia că o Iov sicadea umilința. Vo așundea o sfato cai dea-les lesche o Elihu, chiar cana cado sas but mai tărno. (Iov 32:6, 7) I umilința va ajutila vi amen te așunas iech sfato, chiar cana pachias că ci si lașio anda amende sau cana codo cai dea-les amenghe silo mai tărno sar amen. Iech phuro de congregație anda Canada phenel: „Anda codoia că ci daisaras te dichas-ame cadea sar dichen-ame aver, sar daisaras te bariuvas spiritualo dacă chonic ci del-ame sfaturi?”. Savo anda amende ci trebul te cherel buchi ca pesco phiraimos creștino, te del peschi zor te avel mai lașio andi predicarea hai cana sicavel averen i vestea lași? (Citisar Psalmo 141:5.)

13. Sar trebul te dichas le sfaturi cai si amenghe dine?

¹³ Le sfaturi sicaven so cuci sam andel iacha le Iehovasche. O Iehova camel amaro miștimos. (Prov. 4:20-22) Cana del-ame sfaturi prin lesco Cuvânto, le publicații bazome pi Biblia sau prin iech phral zuralo spiritualo, vo sicavel so cuci sam ande lesche iacha. „Vo cherel cadaia ande amaro miștimos”, cadea sar phenel-pe ando Evrei 12:9, 10.

14. So trebul te dichas cana si amenghe dino iech sfato?

¹⁴ Te dichas so si lașio ando sfato, na sar  sas-lo dino. Poiechdata, daisaras te pachias că iech sfato ci sas amenghe dino ande o mai lașio modo. Si ciaces, oricon del iech sfato trebul te lel sama ca anda codo cai așunel-les te na avel pharo te primil-les. * (Gal. 6:1) Tha, dacă amen sam codola cai si amenghe dino iech sfato, trebul te gândisaras-ame ca so si amenghe phendo, chiar cana pachias că daisardeas te avel amenghe phendo mai șucar. Daisaras te pușias-ame: „Chiar dacă o modo ande savo sas dino o sfato ci si o mai lașio, daisarav te sichioav vareso anda leste? Daisarav te dichav părdal i imperfecțiunea codoleschi cai del-les, hai te dichav so miștimata daisarav te țârdav anda o sfato?”. Sicavas că sam goghiaver cana arachas vareso lașio ande orisavo sfato cai si amenghe dino. (Prov. 15:31)

15. Sostar trebul te mangas sfaturi?

¹⁵ I Biblia phenel amenghe te mangas sfaturi. Andel Proverbe 13:10 phenel-pe: „O goghiaverimos si codolengo cai manghen sfaturi”. So baro ciacimos! Codola cai manghen sfaturi, barion spiritualo mai but sar codola cai ajucăren ca aver te jian te den-le sfaturi. Anda codoia, amen sam codola cai trebul te jias hai te mangas sfaturi.

16. Cana daisaras te mangas sfaturi?

¹⁶ Cana daisaras te mangas sfaturi amare phralendar? Te dichas chichiva exemplea: 1) Iech phei daștil te acharel iecha avera pheia cai sila mai but experiența te jial laia ca iech studio biblico hai pala codoia te manghel latar sfato caște daștil te sicavel mai mișto. 2) Iech phei cai nai-li căsătorime camel te chinel pesche hureaimos hai manghel iecha pheiatar mai phuri hai zurali spiritualo te phenel lache ciaces so pachial anda o hureaimos cai alosardea-les pesche. 3) Iech phral cai va încărela peschi dintuni cuvântarea publico manghel ieche phrales cai jianel te încărel mișto teme, te așunel leschi cuvântarea hai te phenel lesche so te cherel mai mișto. Si șucar ca vi le phrala cai încăren cuvântări de mai but bărșa te manghen sfaturi catar le phrala cai silen mai but experiența hai te len-pe pala lende.

17. Sar daștin te ajutin-ame le sfaturi cai si amenghe dine?

¹⁷ Ande le curche sau șiona cai va avena, savore va avela te primisaras sfaturi. Cadala daștin te aven amenghe dine cana citisaras i Biblia hai amare publicații sau avere phralendar. Cana va avela cadaia, te anas amenghe amintea so sichileam anda cado articolo. Te așias umili. Te dichas so si lașio ando sfato hai na sar sas-lo dino. Hai te cheras so sas amenghe phendo. Niciech anda amende ci năștisailo goghiaver. Tha, dacă ‘așunas o sfato hai primisaras o ortomos’, o Cuvânto le Devlesco phenel că ‘va avela te avas goghiaver’. (Prov. 19:20)