1. Sostar si amen nevoia catar i îndrumarea le Iehovaschi? Cheren iech ilustrarea.

 GÂNDISAR TUT că san ande iech veș hai hasardilean. Peste sea pașa tute si animalea sălbatico, insectea cai phiraven nasfalimata, lulughia otrăvitoro hai o drom silo pherdo barența. So mișto avelas te avel pașa tute iech manuș cai prinjianel mișto codo than hai jianel cathar te îngărel tut. I lumea ande savi traisaras aghies si cadea sar iech veș pherdo buchianța nasul cai daștin te rimosaren amaro amalimos le Iehovasa. Tha amen ci trebul te nachas corcore prin cadai lumea, o Iehova silo pașa amende. Vo îngărel amen dur le buchiandar nasul hai sicavel amenghe o drom caring i lumea nevi cai va avela te traisaras anda sea o timpo.

2. Sar îndrumil amen o Iehova?

² Sar îndrumil amen o Iehova? Ando iechto than, prin lesco Lil, i Biblia. Tha vo folosil vi manușen. Sar exemplo, prin „o sclavo fidelo hai prevăzătorii” vo del amen haben spiritualo cai ajutil amen te avas goghiaver hai te cheras so si mișto. (Mat. 24:45) Mai but, o Iehova alosarel vi avere murșen lașe caște îndrumin amen. Sar exemplo, le phrala cai vizitin le congregații hai le phure zuriaren amen hai den amen sicaimata cai ajutin amen te nachas părdal le pharimata. So cuci si anda amende lenghi îndrumarea ande cadala palutne ghiesa. Cadaia ajutil amen te încăras zuralo amaro amalimos le Iehovasa hai te așias po drom cai îngărel viațate.

3. So va avela te dichas?

³ Cu sea cadala, poiechdata daștilas te avel amenghe pharo te las amen pala i îndrumarea le Iehovaschi, vi mai but cana sili dini prin manușa imperfecți. Sostar? Anda codoia că daștil-pe  că ci ciaiol amen so phenen amenghe. Sau daisaras te pachias că i îndrumarea cai si amenghe dini ci si i mai lași hai că na-i sar te avel le Iehovastar. Ande cadala situații, si mai importanto sar oricana te pachias că o Iehova si codo cai îndrumil pesche manușen hai că atunci cana așunas lestar jial amenghe mișto. Caște zuriaras amaro pachiamos andi îndrumarea le Iehovaschi, ande cado articolo va avela te dichas: 1) Sar îndrumisardea o Iehova pesche manușen andel purane ghiesa? 2) Sar îndrumil amen aghies? hai 3) So miștimata va avena amen cana las amen pala leschi îndrumarea?

SAR ÎNDRUMISARDEA O IEHOVA I NAȚIUNEA ISRAEL

4, 5. Sar sicadea o Iehova le israelițenghe că îndrumilas-len prin o Moise? (Dich i imaginea pa i coperta.)

⁴ O Iehova alosardea le Moises caște încalavel le israelițen anda o Egipto. Sa cadea, vo sicadea claro prin mai but buchia că vo îndrumilas-len prin o Moise. Sar exemplo, po ghies sicavelas lenghe o drom prin iech stâlpo norosco hai pi riat prin iech stâlpo iagaco. (Ex. 13:21) O Moise lea-pe pala cadala hai îngărdea le israelițen ca i Marea Loli. Cana dichle că le egipteni avenas pala lende, le israeliți daraile, anda codoia că pachiaie că sile astarde mașcar i marea hai i bari armata le egiptenenghi. Cadea că, von astarde te doșaren le Moises că îngărdea-len ande codo than. Tha o Moise ci cărdea chanci nasul. O Iehova camlea ca von te arăsăn code prin o Moise. (Ex. 14:2) Pala codoia, vo salvisardea-len ande iech modo sar ci ajucărenas-pe. (Ex. 14:26-28)

⁵ Andel 40 bărșa cai avile, o Moise îngărdea vi mai dur prin iech stâlpo norosco le israelițen prin o șuco than. a Anda iech timpo o Iehova șiutea pesco stâlpo opral i țărha le Moiseschi cai daștilas te avel dichlo sea le israelițendar. (Ex. 33:7, 9, 10) O Iehova delas duma le Moisesa prin codo stâlpo hai o Moise phenelas le israelițenghe le îndrumări cai delas-len o Iehova. (Ps. 99:7) Cadea că, le israelițen sas-len but buchia cai cherelas-len te pachian că o Iehova îndrumilas-len prin o Moise.

6. Sar phirade-pe le israeliți cana o Iehova dea-len îndrumarea? (Numerea 14:2, 10, 11)

⁶ Chiar cana dichlea-pe claro că o Iehova alosardea le Moises te avel angla lende, von ci camle te pachian cadaia. (Citisar Numerea 14:2, 10, 11.) Butivar, von chiar dine duma nasul anda o Moise hai vazdine-pe contra lesche. Anda codoia, o Iehova ci mechlea codole israelițen te arăsăn ando Them Promiso.

7. Den exemplea manușenghe cai așunde catar i îndrumarea le Iehovaschi. (Numerea 14:24) (Dich vi i imaginea.)

⁷ Tha, sas vi israeliți cai așunde catar i îndrumarea le Iehovaschi. Sar exemplo, ita so phendea o Iehova anda o Caleb: „Phirdea pe mânro drom anda sea o ilo”. (Citisar Numerea 14:24.) O Iehova pochindea parpale le Calebos hai mechlea-les te alosarel corcoro cai te beșel ando Canaan. (Ios. 14:12-14) Sa cadea, o poporo cai vazdea-pe anda cadal israeliți așunde cu sea catar i îndrumarea le Iehovaschi. Cana o Iosua avilea angla o poporo ando than le Moisesco „len sas-len iech bari pachiv caring leste ande sea le ghiesa lesca viațache.” (Ios. 4:14) Cadea că, o Iehova binecuvântisardea-len hai dea len o Them Promiso. (Ios. 21:43, 44)

8. Prin caste îndrumisardea o Iehova pesche manușen andel ghiesa le regenghe? (Dich vi i imaginea.)

⁸ Pala mai but bărșa, o Iehova îndrumisardea pesche manușen prin judecători, hai pala codoia, andel ghiesa le regenghe, cărdea cadaia prin le profeți. Le regi zurale ando pachaimos așunde catar le profeți. Sar exemplo, cana  o profeto Natan ortosardea le reges David, vo așundea lestar pherdo umilința. (2 Sam. 12:7, 13; 1 Cron. 17:3, 4) O rege Iosafat pachiaia-pe andi îndrumarea le profetoschi Iahaziel hai zuriardea le manușen anda Iuda te pachian-pe andel profeți le Devlesche. (2 Cron. 20:14, 15, 20) Cana nachlea prin phare ghiesa, o rege Ezechia rodea o ajutorii le profetosco Isaia. (Is. 37:1-6) De fiesavi data cana le regi așunenas catar i îndrumarea le Devleschi jialas lenghe mișto hai o Iehova lelas sama lendar. (2 Cron. 20:29, 30; 32:22) Savore daștinas te dichen că o Iehova îndrumilas pesche manușen prin le profeți. Cu sea cadala, le mai but regi hai israeliți ci camle te așunen catar le profeți le Iehovasche. (Ier. 35:12-15)

SAR ÎNDRUMISARDEA O IEHOVA LE DINTUNE CREȘTINEN

9. Sar îndrumisardea o Iehova le dintune creștinen? (Dich vi i imaginea.)

⁹ Pala so o Isus sas-lo uștiado andal mule, o Iehova cărdea i congregația creștino. Sar îndrumisardea vo le dintune creștinen? Vo șiutea le Isusos șăro la congregațiaco. (Ef. 5:23) Însemnol cadaia că o Isus phenelas fiesave creștinosche so trebulas te cherel? Nici. Vo alosardea le apostolen hai le phuren anda Ierusalimo te aven angla lesche manușa. (Fap. 15:1, 2) Mai but, ande fiesavi congregația slujinas phure cai denas îndrumarea le phralen. (1 Tes. 5:12; Tit 1:5)

10. a) Sar primisarde le mai but andal dintune creștini i îndrumarea dini? (Fapte 15:30, 31) b) Sostar chichiva jene andal ghiesa purane ci camle te așunen le manușendar cai o Iehova șiutea-len angla lende? (Dich o chenarii „ Sostar ci camle chichiva jene te pachian le ciacimata cai dichionas-pe claro?”.)

¹⁰ Așunde le dintune creștini catar i îndrumarea cai sas lenghe dini? Da, le mai but mașcar lende cărde so sas lenghe phendo. Mai but, von „sas-le bucurime anda codoia că simțosarde-pe zuriarde”. (Citisar Fapte 15:30, 31.) Tha, sar îndrumil o Iehova pesche manușen aghies?

SAR ÎNDRUMIL O IEHOVA PESCHE MANUȘEN AGHIES?

11. Den iech exemplo cai sicavel sar îndrumisardea o Iehova pesche manușen andel bărșa mai neve.

¹¹ Vi aghies, o Iehova îndrumil pesche manușen prin lesco Lil hai prin lesco Șiavo, o  șăro la congregațiaco. Daisaras te dichas că o Iehova îndrumil vi mai dur pesche poporos prin manușa? Da. Iech buchi cai sicavel cadaia, si so întâmplosardea-pe co sfârșito le bărșengo 1800. O Charles Taze Russell hai lesche amala hachiarde că si iech phanglimos mașcar o bărș 1914 hai o Regato le Devlesco. (Dan. 4:25, 26) Von arăsle te pachian cadaia cana rodine te prinjianen mai mișto chichiva profeții andai Biblia. Sicadea lenghe o Iehova so sicaimata te roden? Daisaras te pachias ciaces că da. So întâmplosardea-pe pi phuv ando bărș 1914 sicadea claro că o Regato le Devlesco astardea te rail. Atunci astardea o Iechto Războio Mondialo, pala codoia avile nasfalimata cai lenas-pe, izdraimata phuveache hai bochalimata. (Luca 21:10, 11) Cadea că, dichiolas-pe claro că o Iehova îndrumilas pesche manușen prin codola creștini le ileia ujo.

12, 13. So cărdea-pe ando Duito Războio Mondialo caște predichil-pe sea mai but?

¹² Te dichas vi so întâmplosardea-pe ando Duito Războio Mondialo. Le phrala catar o sedio mondialo cas o Iehova șiutea-len angla pesco poporo, dichle mai atento o verseto 8 andai Revelația, capitolo 17 hai hachiarde că o războio ci va anela o Armaghedono. Von jiangle că avelas iech timpo andai pacea hai cadea daștinas te predichin sea mai bute manușenghe. Chiar cana falas-pe că ci sas i mai lași buchi ande codo timpo, le phrala astarde te cheren i Școala Biblico Galaad ande savi sicavenas le phralen sar te aven misionari caște predichin sea mai mișto ande sea le thana la phuveache. Sas bișialde misionari vi ando timpo cana sas războio. Sa cadea, o sclavo fidelo cărdea O Baro Curso anda o ministero teocratico b caște sicavel le phralen andai congregația sar te aven mai lașe andi predicarea. Cadea că, le manușa le Iehovasche sas-le pregătime anda i buchi cai așelas angla lende.

¹³ Cana dichas amen parpale, daisaras te hachiaras mișto că o Iehova îndrumilas pesche manușen ande codo pharo timpo. Pala o Duito Războio Mondialo, le slujitori le Iehovasche anda but thema daisarde te cheren penghi buchi andi predicarea. Cadea, but manușa arăsle te prinjianen le Iehovas.

14. Sostar daisaras te pachias amen andi îndrumarea cai del-la amenghe i organizația le Iehovaschi hai le phure alosarde le Iehovastar? (Revelația 2:1) (Dich vi i imaginea.)

 ¹⁴ Aghies, le phrala anda o Corpo de Guvernare roden mai dur i îndrumarea le Cristososchi. Von camen ca le îndrumări cai den-len le phralenghe te sicaven sar dichen o Iehova hai o Cristos le buchia. Von den mai dur le îndrumări prin le phrala cai vizitin le congregații hai prin le phure. c Le phure machle spiritosa sile ando „vast ciacio” le Cristososco. (Citisar Revelația 2:1.) Si ciaces, von sile imperfecți hai cheren greșeli. Vi o Moise, o Iosua hai le apostoli cărde poiechdata greșeli. (Num. 20:12; Ios. 9:14, 15; Rom. 3:23) Cu sea cadala, o Cristos îndrumil atento le sclavos fidelo hai le phuren hai va cherela vi mai dur cadai buchi „ande sea le ghiesa ji co phandaimos le sistemosco”. (Mat. 28:20) Cadea că, daisaras te pachias amen andi îndrumarea cai del-la amenghe o Iehova prin le phrala alosarde te aven angla amende.

SI AMEN MIȘTIMATA CANA LAS AMEN PALA I ÎNDRUMAREA LE IEHOVASCHI

15, 16. So sichioas codolendar cai line-pe pala i îndrumarea le Iehovaschi?

¹⁵ Cana las amen pala i îndrumarea le Iehovaschi si amen miștimata încă de acanara. Sar exemplo, o Andy d hai i Rose așunde catar o sfato te avel-len iech viața simplo. (Dich i nota de telal catar o Matei 6:22.) Cadea că, von daisarde te cheren buchi co vazdimos hai lașiarimos catar le Săli le Regatosche hai aver clădiri cai si la organizația. I Rose phenel: „Poiechdata beșleam ande thana zurales țâne cai ci sas amen nici cai te cheras haben. Asfența andel iacha bichindem mai but buchia anda mânro echipamento de fotografiat, chiar cana ciaiolas man zurales but te cherav poze. Tha, cadea sar i Sara, i rromni le Avraamoschi, somas hotărâme te na avav peradi anda so mechlem palal, tha te avav voime anda so daisardemas te cherav acana anda o Iehova”. So miștimata sas-len pala so alosarde te avel-len iech viața mai simplo? I Rose phenel: „Sam cadea de fericime anda codoia că das le Iehovas sea so si amen mai lașio. Cana las partea ca i buchi le Iehovaschi daisaras te dichas sar va avela i viața andi lumea nevi”. Vi o Andy phenel sa cadea: „Sam voime anda codoia că das amaro timpo hai zuralimos andi buchi le Iehovaschi”.

 ¹⁶ So aver miștimata si amen cana las amen pala i îndrumarea le Iehovaschi? Te dichas iech exemplo. Pala so terminisardea o liceo, i Marcia așundea catar o sfato te cherel mai but anda o Iehova. (Mat. 6:33; Rom. 12:11) Voi phenel: „Daisardemas te sichioav ca iech facultatea ștar bărșa bi te pochinav chanci. Tha me camlem te dav so si man mai lașio le Iehovasche. Cadea că, alosardem te jiav ca iech școala practico, caște avel manghe mai ușoro te arachav iech than buchiaco hai te daștiv te cherav o pionierato. Sas iech anda le mai lașe alosarimata cai cărdem-len. Acana som pioniera regularo hai mânro programo catar i buchi mechel man te ajutiv vi co Betelo hai te cherav vi aver șucar buchia anda o Iehova”.

17. So aver miștimata si amen dacă las amen pala i îndrumarea le Iehovaschi? (Isaia 48:17, 18)

¹⁷ Poiechdata primisaras sfaturi cai ajutin amen te las sama te na iubisaras le love sau te cheras buchia cai daștin te îngăren amen te uștaras le legi le Iehovasche. Vi ande cadala, va aven amen miștimata dacă las amen pala i îndrumarea le Iehovaschi. Mai but, va avela amen iech conștiința uji hai ci va avela te țârdas pe amende pharimata de ivea. (1 Tim. 6:9, 10) Cadea că, daisaras te slujisaras le Iehovasche anda sea o ilo. Chanci ci daștil te anel amenghe mai but bucuria hai pacea. (Citisar Isaia 48:17, 18.)

18. Sostar san hotărâme te așunes mai dur catar i îndrumarea le Iehovaschi?

¹⁸ Daisaras te pachias ciaces că o Iehova va îndrumila amen vi mai dur prin le manușa cai vo alosardea len te aven angla amende pi phuv ando baro necazo hai ando Raimos de Iech Mia Bărșa. (Ps. 45:16) Va avela te las amen pala i îndrumarea le Iehovaschi chiar cana amaro ilo țârdel amen te cheras aver vareso? Va avela amenghe mai ușoro te cheras cadaia dacă încă de acanara așunas catar le îndrumări cai si amenghe dine. Cadea că, te așunas sea o timpo catar le îndrumări cai del-len amenghe o Iehova, chiar vi cana aven prin le murșa cai vo alosardea-len te len sama pe amende. (Is. 32:1, 2; Evr. 13:17) Jianas mișto că daisaras te pachias amen anda sea o ilo ando Iehova, Codo cai îngărel amen dur le buchiandar nasul hai sicavel amenghe o drom caring i lumea nevi cai va avela te traisaras anda sea o timpo.