ANDE Bible Lands Museum, anda Ierusalimo, arachel-pe iech baro bar cai silo cam anda 700-600 a.a.e., pe savo si scriime vareso. O bar sas-lo arachlo ando Israelo, ande iech grota folosime sar mormânto, na dur catar o Hebron. Pe late sile scriime le cuvintea: „Dino armai te avel o Hagaf, o șiavo le Hagavesco, catar o Yahweh Savaot”. Sar sicavel cadai scrierea că i Biblia si ciaci? Voi sicavel că o anav le Devlesco, „Iehova”, scriime andi ebraica purani YHWH, sas-lo mișto prinjiando andel timpuri biblico. Vi pe aver pereți anda aver grote folosime sar mormintea arachle-pe scrieri cărde manușendar cai garavenas-pe sau dichenas-pe ande cadal thana. Von scriisarde pe cadala pereți o anav le Devlesco, hai vi lenghe anava ande save sas forme le anavesco divino.

Iech profesoro catar i Universitatea andai Georgia, Rachel Nabulsi, phendea anda cadal scrieri: „O anav YHWH sas-lo folsime butivar ande puraimata. . . . Cadal scrieri hai textea [biblico] sicaven chichi de importanto sas o anav YHWH andi viața codolenghi anda Israelo hai anda Iuda”. Mai but, o anav le Devlesco scriime andi ebraica purani YHWH apăril mii-var andi Biblia. Sa cadea, ande but anava andai Biblia arachelas-pe o anav divino.

Le cuvintea „Yahweh Savaot”, scriime pe codo baro bar, însemnol „Iehova le armatengo”. Cadaia sicavel amenghe că vi o anav le Devlesco hai vi le cuvintea „Iehova le armatengo” sas-le folosime but andel timpuri biblico. Andi Biblia, le cuvintea „Iehova le armatengo” apărin butivar. Andel Scripturi ebraico, arachel-pe mai but sar 250 thana, sar avelas andel lila Isaia, Ieremia hai Zaharia.