1. Ce pușimos daștinas te șion unii anda amende, cadea sar o rege David?

SOAVRĂ camas te avel-ame iech viața liniștime, bi te aven-ame îngrijorări. Cu sea cadala, po iechdata le îngrijorări duchaven-ame. Anda codoia, unii slujitori le Devlesche daștin te șion penghe o pușimos cai vi o rege David șiutea-les le Iehovasche: „Ji cana va chinuina-ma le îngrijorări hai i duch va pusavela mânro ilo ande fiesavo ghies?”. (Ps. 13:2)

2. So va dichaia ande cado articolo?

² Chiar cana, aghies, ci daștil te avel-ame iech viața bi te avas îngrijorime, daisaras te cheras vareso caște simțosaras-ame mai mișto. Mai anglal, va avela te dichas so cherel-ame te avas îngrijorime. Pala codoia, va avela te dichas șov buchia cai ajutin-ame te așias liniștime cana nachas prin pharimata.

3. Ce buchia cheren-ame te avas îngrijorime hai chichi de but daisaras te cheras caște na întâmplon-pe cadala?

³ Si but buchia cai cheren-ame te avas îngrijorime. Po iechdata ci daisaras te cheras prea but caște na întâmplon-pe cadal buchia. Sar exemplo, ci daisaras te cheras chanci caște na bariol o prețo anda o hamos, anda o hureaimos sau le costuri anda amaro chăr. Na-i ame nici o zuralimos te așiavas amare colegen catar i școala sau catar i buchi  te zumaven-ame te cheras vareso nepachivalo sau imoralitatea sexualo. Sa cadea, ci daisaras te cheras te na mai aven marimata hai ciorâmata ando than cai beșas. Si ame cadal pharimata anda codoia că le mai but andal manușa ci train palal principii biblico. O Satan, o del cadala lumeaco, jianel că ‘le îngrijorări cadale sistemosco’, daștin te cheren chichivan te na mai slujin le Iehovasche. (Mat. 13:22; 1 Ioan 5:19) Anda codoia, ajucăras-ame te aven cadea de but situații phare andi lumea!

4. Sar cheren-ame le pharimata te simțosaras-ame?

⁴ Le pharimata cai si ame daștin te peraven-ame. Sar exemplo, daisaras te avas îngrijorime că na-i ame love te chinas so trebul-ame, că va avaia nasfale hai că ci va daisaraia te cheras buchi sau că va avela te hasaras amari buchi. Sa cadea, daisaras te avas îngrijorime că atunci cana va avaia zumade te uștaras i legea le Iehovaschi ci va așiaia fideli. Na pa but timpo, o Satan va cherela codolen cai sile tela lesco zuralimos te atachin o poporo le Devlesco, anda codoia daisaras te avas îngrijorime anda so va căraia atunci. Cadea că, daisaras te pușias-ame dacă si greșime te avas îngrijorime ande cadal situații.

5. So camlea te phenel o Isus prin le cuvintea: „Na mai îngrijorin-tume”?

⁵ O Isus phendea caring pesche continuatori: „Na mai îngrijorin-tume”. (Mat. 6:25) Camlea vo te phenel că ci trebul te îngrijorisaras-ame niciechdata? Na. Ande puraimata, unii slujitori loiali le Iehovasche sas-le pherde îngrijorări, cu sea cadala, von ci hasarde leschi aprobarea. * (1 Regi 19:4; Ps. 6:3) Mai but, o Isus camlea te ajutil-ame te hachiaras că ci trebul te îngrijorisaras-ame prea but andal buchia cai trebun-ame hai o servicio le Iehovasco te arăsăl po duito than. Cadea că, sar daisaras te na îngrijorisaras-ame prea but? (Dich o chenarii: „ So daisaras te cheras?”.)

6. Cadea sar phenel-pe ande Filipeni 4:6, 7, so daștil te ajutil-ame te avel-ame pale pacea ando ilo?

⁶ 1) Rughisar-tu butivar. Cana nachas prin situații phare, daisaras te arachas ajutorii cana phenas anda sea o ilo rugăciuni le Iehovasche (1 Pet. 5:7) Cadea daisaras te primisaras „i pacea le Devleschi, cai nachavel orisavo hachiarimos”. (Citisar Filipeni 4:6, 7.) O Iehova va zuriarela-ame prin pesco spirito sfânto caște avel-ame pale pacea ando ilo. (Gal. 5:22)

7. Sar trebulas te rughisaras-ame?

⁷ Cana rughisares-tu, pâtăr chio ilo angla o Iehova. Phen lesche sea-l detalii anda chi problema hai phen lesche sea so simțosares. Mang le Iehovas te del-tu goghi te araches iech soluția, hai vi o zuralimos te șios-la andi practica. Cana ci daștis te cheres chanci caște rezolvis i problema, mang le Iehovas te ajutil-tu te na aves prea îngrijorime. Cana phenes ande che rugăciuni sea le detalii, daștis te diches mai ușoro o răspunso le Iehovasco. Cana ci primisares sigo iech răspunso, na mech-tu. O Iehova camel te phenes lesche sea so si ande chio ilo, tha vi te rughis-tu butivar. (Luca 11:8-10)

8. So mai trebulas te phenas ande amare rugăciuni?

⁸ Cana des duma le Iehovaia anda che îngrijorări, na bâstăr te phenes vi anda soste  mulțumis lesche. Vi cana nachas prin situații zurales phare, si mișto te gândisaras-ame vi ca le miștimata cai si ame. Daștil-pe că, po iechdata, ci arachas cuvintea caște phenas sea so simțosaras. Cu sea cadala, o Iehova răspunzol amenghe, chiar cana sea so daisaras te phenas si: „Iehova, ajutisar-ma, mangav-tu!”. (2 Cron. 18:31; Rom. 8:26)

9. Sar daisaras te arachas i ciaci siguranța?

⁹ 2) Pachia-tu andi înțelepciunea le Iehovaschi, na pe chi înțelepciunea. Ando secolo VIII a.a.e., le asirieni camle te aven contra o poporo anda Iuda. Caște na arăsăn tela o zuralimos le asiriengo, astarde daratar, von mangle ajutorii catar o Egipto, iech poporo păgâno. (Is. 30:1, 2) O Iehova phendea lenghe de mai anglal so va întâmplola-pe dacă cheren cadai buchi hai ci ascultin lestar. (Is. 30:7, 12, 13) Prin o Isaia, o Iehova sicadea lenghe sar daștinas te arachen i ciaci siguranța. O profeto phendea: „Dacă așen liniștime hai si tume pachiamos [ando Iehova], va avena zurale”. (Is. 30:15b)

10. Cana daisaras te sicavas amaro pachiamos ando Iehova?

¹⁰ Cana daisaras te sicavas amaro pachiamos ando Iehova? Te dichas chichiva exemplea. Te phenas că araches iech buchi cai daștis te cheres mai but love tha cai ci mai mechel tuche timpo te cheres le buchia spiritualo. Sau iech colego catar i buchi cai na-i iech închinătoro le Iehovasco placial-les tutar hai sicavel tuche intereso. Sau varecon cuci anda chi familia manghel tutar te alosares mașcar leste hai o Iehova. Ande fiesavi anda cadal situații va trebula te les iech decizia phari, tha o Iehova va sicavela tuche so trebul te cheres. (Mat. 6:33; 10:37; 1 Cor. 7:39) O pușimos si: Va avela-tu pachiamos ando Iehova hai va chereia so phenel tuche vo?

11. Ce exemplea biblico daisaras te studiisaras caște așias liniștime cana nachas prin persecuții?

¹¹ 3) Sichio andal exemplea lașe hai anda codola nasul. Andi Biblia arachas but relatări cai sicaven chichi de importanto si te așias liniștime hai te avel-ame pachiamos ando Iehova. Cana studiis cadal exemplea, dich so ajutisardea le slujitoren le Iehovasche te așen liniștime cana nachle prin bare persecuții. Sar exemplo, cana o mai baro tribunalo le iudeiengo phendea le apostolenghe te na mai predichin, von ci daraile, tha pherde tromai von phende: „Trebul te ascultisaras mai but le Devlestar sar stăpânitorii sar le manușendar”. (Fap. 5:29) Nici pala soste sas-le marde le apostoli ci darane. Sostar? Von jiangle că o Iehova sas-lo pașa lende hai sas-le leschi aprobarea. Cadea că, von predichisarde mai dur i vestea lași. (Fap. 5:40-42) Vi o discipolo Ștefan, angla so te avel mudardo, așilea liniștime hai sas-les pacea ando ilo, cadea că „leschi fața sas sar i fața ieche îngeroschi”. (Fap. 6:12-15) Vo primisardea i asigurarea că o Iehova aprobil-les.

12. Cadea sar phenel-pe ande 1 Petru 3:14 hai 4:14, sostar daisaras te avas fericime cana sam persecutime?

¹² Le apostoli jiangle siguro că o Iehova sas-lo pașa lende. Vo dea-le o zuralimos te cheren miracolea. (Fap. 5:12-16; 6:8) Si ciaces că, aghies, ame ci primisaras cado zuralimos. Tha, prin lesco Cuvânto, o Iehova phenel amenghe că, atunci cana suferisaras anda o ciacimos, Vo aprobil-ame, hai lesco spirito odihnil-pe pe amende (Citisar 1 Petru 3:14; 4:14.) Ando than te avas prea îngrijorime andal persecuții cai va avena, te cheras sea so daisaras caște zuriaras amaro pachiamos ando Iehova că  vo daștil te avel pașa amende hai te eliberil-ame. Cadea sar le dintune discipoli, te avas siguri că o Isus va cherela cadea sar phendea: „Va avela te dav tume cuvintea hai iech înțelepciunea cai sea codolen cai sile contra tumenghe nai-le hai ci va daștina te phenen tumenghe chanci parpale”. Mai but, vo phendea amenghe: „Prin tumari perseverența va salvina tumari viața”. (Luca 21:12-19) Te na bâstras că o Iehova încărel andi goghi chiar vi le mai țâne buchia anda lesche slujitori fideli cai soven ando merimos hai va anela-le pale viațate.

13. So sichioas codolendar cai ci pachiaie-pe ando Iehova?

¹³ Daisaras te sichioas but vi andal relatări anda codola cai ci așile liniștime hai ci pachiaie-pe ando Iehova. Cadal relatări va ajutina-ame te na cheras sa codol greșeli. Sar exemplo, cana începosardea te rail, o Asa, o rege anda Iuda, pachiaia-pe ando Iehova cana contra lesche avilea iech bari armata, hai o Iehova dea-les i victoria. (2 Cron. 14:9-12) Tha mai târzio, cana o Baeșa, o rege le Israelosco, hai leschi armata but mai țâni, avilea contra lesche, o Asa ci mai pachiaia-pe ando Iehova, hai pochindea le sirien caște ajutin-les. (2 Cron. 16:1-3) Nici angla so te merel, cana sas-lo zurales nasfalo, ci manglea ajutorii catar o Iehova. (2 Cron. 16:12)

14. So sichioas catar o Asa?

¹⁴ Co începuto, o Asa manglea o ajutorii le Iehovasco cana sas-les pharimata. Tha mai târzio, alosardea te rezolvil corcoro pesche probleme. Lesco plano te manghel ajutorii catar le sirieni contra o Israelo, de avreal, dichiolas-pe că sas zurales lașio, tha ci andea lesche miștimata but timpo. Prin iech profeto o Iehova phendea lesche: „Anda codoia că pachiaian-tu ando rege la Siriaco hai ci pachiaian-tu ando Iehova, chio Del, i armata le regeschi anda Siria scăpisardea anda chio vast”. (2 Cron. 16:7) Ci trebulas te pachias-ame cadea de but ande amende caște rezolvisaras amare probleme hai te arăsas te na mai rodas o ajutorii le Iehovasco ande lesco Cuvânto. Vi cana trebul te las sigo iech decizia, trebul te așias liniștime hai te pachias-ame ando Iehova, că vo va ajutila-ame.

15. So trebulas te cheras cana citisaras anda i Biblia?

¹⁵ 4) Încăr andi goghi versetea biblico. Cana araches versetea cai sicaven chichi de importanto si te așes liniștime hai te pachias-tu ando Iehova, de chi zor te încăres-le andi goghi. Daștilas te avel mișto te citisares-le voceaia zurali sau te scriis-le hai pala codoia te diches-le mai butivar. Le Iosuasche sas poruncime te citil voceaia tele anda o lil la legeaco ande fiesavo ghies caște cherel so si mișto. Mai but, cadaia daștilas te ajutil-les te nachel părdal pesche daraimata hai te tradel bi daraco o poporo le Devlesco. (Ios. 1:8, 9) Vi ame nachas po iechdata prin situații ande save, si normalo, te hasaras amari liniștea sau te daras. Tha, ando Cuvânto le Devlesco arachas but versetea cai daștin te ajutin-ame te avel-ame pale pacea andi goghi hai ando ilo. (Ps. 27:1-3; Prov. 3:25, 26)

16. Sar ajutil-ame o Iehova prin i congregația te așias liniștime hai te pachias-ame ande leste?

¹⁶ 5) Beș mai but timpo le phralența. Prin amare phrala hai pheia anda i congregația, o Iehova ajutil-ame te așias liniștime hai te pachias-ame ande leste. Ca amare întruniri țârdas miștimata andal teme încărde, andal răspunsuri le coaverenghe hai cana das duma amare phralența hai  pheianța. (Evr. 10:24, 25) Sa cadea, sam zuriarde cana pâtras amaro ilo hai phenas amare amalenghe anda i congregația so duchal-ame. Cana sam perade, „iech cuvânto lașio” catar iech amal daștil te ajutil-ame but. (Prov. 12:25)

17. Cadea sar phenel-pe ando Evrei 6:19, sar daștil te avel amari speranța iech ancora cana nachas prin situații phare?

¹⁷ 6) Încăr chi speranța zurali. Cana nachas prin situații phare hai sam perade, amari speranța anda o Regato si sar „iech ancora anda o sufleto” cai ajutil-ame te așias ande pânrănde. (Citisar Evrei 6:19.) Gândisar-tu ca o șucar viitorii cai promitisardea-les o Iehova, cana ci va mai avela sostar te îngrijoris-tu. (Is. 65:17) Imaginisar tuche chi viața anda i lumea nevi, cana le pharimata ci va mai avena. (Mica 4:4) Zuriares chi speranța vi cana des duma averența anda late. Anda codoia, cher sea so daștis andi lucrarea de predicare hai de sicaimos. Cadea, va aveia siguro anda chi speranța ji co sfârșito. (Evr. 6:11)

18. Ce pharimata va avena-ame ando viitorii hai so va ajutila-ame te nachas părdal lende?

¹⁸ Acana că sam sea mai pașă catar o sfârșito cadale sistemosco, va avela te nachas prin sea mai but pharimata cai va cherena-ame îngrijorime. O texto le bărșesco 2021 va ajutila-ame te nachas părdal lende hai te așias liniștime, na prin amaro zuralimos, tha prin amaro pachiamos ando Iehova. Ande cado bărș, te sicavas prin sea so cheras că pachias-ame andi promisiunea le Devleschi: „Dacă așen liniștime hai si tume pachiamos, va avena zurale”. (Is. 30:15)