1. Sar daisaras te das anda amaro timpo le Iehovasche?

 PLACIAL amen zurales but te beșas ande iech than codolența cas iubisaras len. O rrom hai i rromni bucurin-pe but te beșen ande iech than ande iech liniștime riat. Le tărnen placian-le te beșen pașa lenghe amala pașarde. Hai savore simțosaras amen mișto cana sam pașa amare phrala. Tha, mai but sar oriso, anda amende si zurales cuci o timpo cana beșas pașa amaro Del. Sar exemplo, beșas pașa leste cana rughisaras-ame, cana citisaras lesco Cuvânto sau cana meditosaras ca lesco scopo hai ca lesche șucar calități. O timpo cana beșas pașa o Iehova, si ciaces, zurales cuci. (Ps. 139:17)

2. Sostar ci si amenghe ușoro de fiesavi data te das anda amaro timpo le Iehovasche?

² Camas te das anda amaro timpo le Iehovasche, tha ci si amenghe ușoro de fiesavi data. Savoren si amen but buchia te cheras, anda codoia, daștil-pe te avel amenghe pharo te cheras amenghe timpo anda le activități spiritualo. Daștil-pe că si amen cadea de but buchia te cheras ca i buchi, andi familia sau aver activități, că arăsas te pachias că ci si amen timpo te rughisaras-ame, te studiisaras sau te meditosaras.

3. Ca so aver vareso trebul te las sama?

³ Si vi aver athaimos mai garado. Dacă ci las sama, ca le activități cai ci sile greșime cadala daștinas te cioren anda o timpo cai daisaras te folosisaras-les caște pașioas le Iehovastar. Sar exemplo, te gândisaras amen ca le activități cai cheren amen te simțosaras amen mișto. Anda savore si mișto po iechdata te cheras amenghe timpo andai odihna. Tha, chiar cana alosaras  destinderi lașe, dacă das prea but timpo anda lende, daștilas te așel amenghe țâra timpo anda le activiăți spiritualo. Anda codoia si importanto te încăras i destinderea ca laco than. (Prov. 25:27; 1 Tim. 4:8)

4. So va dichaia mai dur?

⁴ Ande cado articolo, va dichaia sostar si zurales mișto te alosaras save si le buchia mai importanto anda amende. Sa cadea, va avela te hachiaras sar daisaras te folosisaras chichi mai mișto o timpo cai das-les le Iehovasche hai so miștimata si amen dacă cheras cadea.

5. Sar daștil te ajutil ieche tărnes o sfato anda Efeseni 5:15-17 te alosarel o mai lașio modo te traisarel peschi viața?

⁵ Alosar o mai goghiaver modo te traisares chi viața. Le mai but tărne, gândin-pe ca lengo viitorii hai trebul te len iech decizia importanto. Pe iech partea le profesori hai codola anda i familia cai ci slujin le Iehovasche daisarenas te phenen lenghe te jian ca i facultatea caște arăsăn bare manușa andi lumea. Cadai buchi daștilas te len lenghe but timpo. Pe aver partea, le dada hai le amala anda i congregația, daștil-pe că phenen lenghe te dedichin penghi viața anda i buchi andini le Iehovasche. Cadea că, so daștil te ajutil ieche tărnes cai iubil le Iehovas te lel i mai lași decizia? Iech buchi cai anel lesche miștimata si te citil le versetea anda Efeseni 5:15-17 hai te meditil ca so si scriime code. (Citisar.) Pala so citisarel le versetea iech tărno daștilas te pușel-pe: „Savi si «i voința le Iehovaschi»? So decizia camelas vo te lav? Sar si o mai goghiaver alosarimos cai ajutil man te folosisarav chichi mai mișto mânro timpo?”. Te na bâstras că „le ghiesa sile nasul”, hai cado sistemo conducime catar o Satan pașiol catar o sfârșito. Cadea că si goghiaver te traisaras amari viața cadea sar placial le Iehovas.

6. So alosarimos goghiaver cărdea i Maria?

⁶ Alosar le buchia mai importanto. Po iechdata, caște folosisaras chichi mai mișto amaro timpo, trebul te alosaras mașcar dui activități cai ci sile greșime. Cadai ideea dichiol-pe claro anda i mișto prinjiandi relatarea, anda i vizita cai cărdea-la o Isus ca i Maria hai i Marta. I Marta, iech jiuvli ospitaliero, sas cadea de bucurime te avel o Isus late te hal, că cărdea but haben. Ande codo timpo, lachi phei, i Maria șiutea-pe tele ca le pânre le Isusosche hai ascultisardea lesche sicaimata. Siguro, i Marta camlea te cherel iech buchi lași, ci cărdea chanci greșime, cu sea cadala i Maria „alosardea i mai lași partea”. (Luca 10:38-42, n.s.) Ando timpo, i Maria, daștil-pe că bâstărdea so halea ande codoi ocazia, tha siguro, ci bâstărdea niciechdata so sichilea catar o Isus. Cadea sar i Maria dichlea cuci o harno timpo cai sas-la te beșel pașa o Isus, sa cadea amen dichas cuci o timpo cana beșas pașa o Iehova. Sar daisaras te folosisaras o mai mișto cado timpo?

7. Sostar si importanto anda amende te das anda amaro timpo hai atenția ca i rugăciunea, i studierea hai i meditarea?

⁷ Trebul te hachiares că i rugăciunea, o studio personalo hai i meditarea cheren partea anda i închinarea cai anes-la le Iehovasche. Cana rughisaras-ame das duma amare Dadeia cerisco, cai iubisarel amen zurales but. (Ps. 5:7) Cana studiisaras bariaras amaro „prinjianimos anda o Del”, cai si i Haing le goghiaverimaschi. (Prov. 2:1-5) Cana meditosaras, gândisaras amen ca le șucar calități le Iehovasche, hai vi ca lesco scopo zurales șucar anda sea leschi creația hai ca o than cai si amen ande  cado scopo. Si aver modo mai lașio caște folosisaras amaro timpo? Cadea că, sar daisaras te folosisaras chichi mai mișto o harno timpo cai si amen te das-les le Iehovasche?

8. So sichioas anda o modo ande savo o Isus folosisardea pesco timpo ando pustio?

⁸ Dacă daștis, alosar iech than liniștime. Sar exemplo, angla te începosarel peschi buchi pi phuv, o Isus beșlea 40 ghiesa ando pustio. (Luca 4:1, 2) Ande cado than liniștime o Isus rughisardea-pe le Iehovasche hai meditosardea ca i buchi cai vo dea-la lesche. Cadai perioada pregătisardea-les anda le zumaimata cai avile sigo pala codoia. So sichioas? Dacă si tut iech familia bari, daștil-pe că ci araches chăre iech than liniștime. Cadea că, daștis te rodes iech than liniștime avri anda o chăr. Cadea cherel i Julie, anda i Franța, cana camel te del anda pesco timpo le Iehovasche hai te rughil-pe. Voi hai laco rrom beșen ande iech garsoniera. Ande cadal condiții, ci si sea o timpo ușoro te araches momentea ande save te aves corcoro hai chonic te na țârdel chi atenția. I Julie phenel: „Ande fiesavo ghies jiav ando parco hai phirav manghe. Cade daștiv te avav corcori, te cherav ca mânri goghi te avel atento hai te dav duma liniștime le Iehovaia”.

9. Chiar dacă sas-les but buchia te cherel, sar sicadea o Isus că dichel cuci pesco amalimos le Iehovaia?

⁹ Le Isusos sas-les but buchia te cherel. But manușa avenas pala leste anda iech than ande aver, hai savore ajucărenas te del len anda pesco timpo. Iech data „sea o foro sas-lo chidino ca o udar le chăresco” hai camelas te dichel-les. Cu sea cadala, o Isus cărdea pesco timpo vi anda pesco amalimos le Iehovaia. Andi teharin vo arachlea „iech țârdino than”, cai daisardea te avel coroco hai te del anda pesco timpo pesche Dadesche. (Mar. 1:32-35)

10, 11. Cadea sar phenel-pe ando Matei 26:40, 41, so sfato importanto dea o Isus le discipolenghe andi bar Ghetsimani hai so întâmplosardea-pe pala codoia?

¹⁰ Co sfârșito pesca buchiaco pi phuv, andi palutni riat anda leschi viața, o Isus rodea iech than liniștime cai te meditosarel hai te rughil-pe. Cado than sas i bar Ghetsimani. (Mat. 26:36) Cade, o Isus dea le discipolenghe iech sfato importanto ande soste priveal i rugăciunea.

¹¹ Te dichas sas ande codoi riat. Cana arăsle andi bar Ghetsimani, daștil-pe că sas nachlo catar o mașcar la rachiaco. O Isus zuriardea le apostolen ‘te așen uștiade’, pala codoia gălea iech țâra mai dur caște rughil-pe. (Mat. 26:37-39) Tha cana rughilas-pe, le apostoli sovenas. Cana arachlea len că sovenas, o Isus zuriardea len pale ‘te așen uștiade hai te rughin-pe sea o timpo. (Citisar Matei 26:40, 41.) Vo jianglea că sas-le îngrijorime hai chine. Anda codoia, phendea pherdo iubirea:  „O mas silo covlo”. O Isus gălea încă dui-var te rughil-pe, tha, cana avilea parpale, arachlea de fiesavi data le discipolen că sovenas, na că rughinas-pe. (Mat. 26:42-45)

12. So daisaras te cheras ande le situații cana sam zurales stresome sau chine hai ci daisaras te rughisaras-ame?

¹² Alosar o momento potrivime. Sanas vroiechdata cadea de stresome sau chino că simțosardean că ci daștis te rughis-tu? Dacă da, na av perado. Vi aver nachle prin cadai situația. Chichiva anda codola cai sas-le obișnuime te rughin-pe angla te soven dine penghi sama că si mai mișto te rughisaren-pe iech țâra mai sigo cana ci sile zurales chine. Aver dine penghi sama că si zurales importanto o felo ande savo beșen cana rughin-pe. Tha so daștis te phenes dacă san zurales îngrijorime sau perado hai ci daștis te rughis-tu? Phen le Iehovasche so simțosares. Av siguro că amaro Dad îndurătorii va hachiarela tut. (Ps. 139:4)

13. Sar daștin te țârden amari atenția le dispozitivea electronico cana das anda amaro timpo le Iehovasche?

¹³ Na mech tut țârdino catar aver buchia cana studiisares. Na numai i rugăciunea ajutil amen te zuriaras amaro amalimos le Iehovaia, tha vi cana studiisaras lesco Cuvânto hai las partea ca le întruniri la congregațiache. So daisaras te cheras caște folosisaras chichi mai mișto amaro timpo cana studiisaras hai cana las partea ca le întruniri? Puș tut: „So așiavel man te cherav mânri goghi te avel atento ca le întruniri sau cana studiisarav?”. Daștilas te avel o fapto că primisaras apeluri, e-mailuri sau mesajea po telefono mobilo sau pe aver dispozitivea electronico? Aghies miliardea manușen silen cadal dispozitivea, cai sile lașe, hai daștin te ajutin. Chichiva sicade manușa phenen că, atunci cana camas te cheras amari goghi atento, numai o fapto te avel pașa amende iech telefono mobilo daștil te țârdel amari atenția. Iech specialisto andi psihologia phenel: „Ci mai sam atento ca i buchi cai trebul te cheras-la. Amari goghi nașel ande aver than”. Butivar, angla le congresea, phenel-pe amenghe te șioas amaro telefono mobilo sau aver dizpozitivo electronico pe iech modo caște na țârdel i atenția averenghi. Daisaras te cheras sa cadai buchi ca le dispozitivea electroncio te na țârden amari atenția atunci cana das anda amaro timpo le Iehovasche?

14. Cadea sar phenel ande Filipeni 4:6, 7, sar va ajutila amen o Iehova te cheras amari goghi atento?

 ¹⁴ Rughisar le Iehovas te ajutil tut te cheres chi goghi atento. Dacă, ji la urmă, des chi sama că chi atenția sili țârdini catar aver buchia ando timpo so studiisares sau les partea ca le întruniri la congregațiache, rughisar le Iehovas te ajutil tut. Daștilas te na avel tuche ușoro te meches le pharimata sau le îngrijorări cai duchaven tut. Cu sea cadala, si zurales importanto te concentrisares tut pe le buchia spiritualo. Rughisar le Iehovas te del tuche i pacea cai va păzila na numai chio ilo, tha vi chi „goghi”. (Citisar Filipeni 4:6, 7.)

15. Savi si iech anda le miștimata ca si amen cana das anda amaro timpo te beșas pașa o Iehova?

¹⁵ Dacă va avela te cheres tuche timpo te des duma le Iehovaia, te ascultis-les hai te meditosares ca lesche calități, va avela tut numai miștimata. Sar? Ando iechto than, va leia decizii mai lașe. I Biblia del amen i asigurarea că „con phirel le goghiaverența arăsăl goghiaver”. (Prov. 13:20) Cadea că, chichi va avela te des mai but anda chio timpo le Iehovasche, i Haing le goghiaverimaschi, cadichi va avela te arăsăs mai goghiaver. Va hachiareia mai mișto sar te aves cuci ande lesche iacha hai so trebul te cheres caște na les decizii cai duchaven-les.

16. Sar ajutil tut o timpo cana beșes pașa o Iehova te arăsăs iech sicaitorii mai lașio?

¹⁶ Ando duito than, va avela te arăsăs iech sicaitorii mai lașio. Iech anda le mai importanto obiectivea cai si amen cana studiisaras i Biblia ieche manușeia si codo te ajutisaras-les te pașiol le Iehovastar. Chichi va avela te das duma mai but amare Dadeia cerisco, cadichi va avela te iubisaras-les mai but hai va avela amenghe mai ușoro te ajutisaras codolen casa studiisaras te iubisaren-les vi von. Sa cadea cărdea vi o Isus. Vo dea duma anda pesco Dad anda ilo hai pherdo iubirea. Cadal cuvintea cărde le discipolen te iubisaren le Iehovas. (Ioan 17:25, 26)

17. Sar zuriarel-pe amaro pachiamos cana rughisaras-ame hai studiisaras?

¹⁷ Ando trinto than, va avela tut iech pachiamos mai zuralo. Sar simțosares tut ca o răspunso cai deles tuche o Iehova cana rughisares tut anda îndrumarea, mângâierea hai ajutorii? Siguro, de fiesavi data, chio pachiamos zuriarel-pe. (1 Ioan 5:15) Vi o studio personalo daștil te zuriarel chio pachiamos. O Pavel phendea: „O pachiamos avel pala le buchia așunde”. (Rom. 10:17) Cu sea cadala, caște avel tut iech pachiamos zuralo ci arăsăl numai te avel tut prinjianimos. So aver vareso trebul te cheres?

18. Sostar si importanto te meditosaras? Den iech exemplo.

 ¹⁸ Si importanto te meditosares ca le buchi cai citisares-le. Te dichas i experiența codoleschi cai scriisardea o Psalmo 77. O psalmisto sas îngrijorime anda codoia că pachialas că vo hai le coaver israeliți hasarde i aprobarea le Iehovaschi. Cadal phare gânduri încărenas-les uștiado ando timpo la rachiaco. (le versetea 2-8) So cărdea vo? Phendea le Iehovasche: „Va avela te meditosarav ca sea chi buchi, va avela te gândiv man ca so cărdean”. (o verseto 12) Siguro, o psalmisto prinjianelas zurales mișto sea so cărdea o Iehova anda pesco poporo andel puraimata. Cu sea cadala, anda codoia că sas îngrijorime pușlea-pe: „Bâstărdea o Del te sicavel pesco lașimos sau cărdea leschi holi te așel po than leschi îndurarea?”. (o verseto 9) O psalmisto meditosardea ca le buchia cai cărdea-le o Iehova hai vi ca i îndurarea hai i compasiunea cai sicadea-le mai anglal. (o verseto 11) Savo sas o rezultato? Vo sas acana siguro că o Iehova ci va mechela pesche poporos. (o verseto 15) Cadea că, vi chio pachiamos va cărdiola mai zuralo dacă va avela te meditosares ca so cărdea o Iehova anda pesco poporo tha vi anda tute personalo.

19. Savo si o mai importanto miștimos cai si amen anda codoia că das anda amaro timpo le Iehovasche?

¹⁹ O ștarto, hai o mai importanto miștimos si că chi iubirea anda o Iehova va bariola. I iubirea, mai but sar orisavi calitatea, va cherela tut te ascultis le Iehovastar, te cheres sacrificii caște aves cuci ande lesche iacha hai te na meches tut ande orisavo pharimos san. (Mat. 22:37-39; 1 Cor. 13:4, 7; 1 Ioan 5:3) Chanci ci si mai cuci sar iech amalimos chidino le Iehovaia, cai bazol-pe pi iubirea! (Ps. 63:1-8)

20. So cames te cheres caște des mai but anda chio timpo le Iehovasche?

²⁰ Cadea că, hachiardeam că i rugăciunea, o studio personalo hai i meditarea cheren partea anda amari închinarea cai anas-la le Iehovasche. Cadea sar o Isus, rode ocazii ande save te des anda chio timpo andi liniștea le Iehovasche. Mech de iech partea orisavi buchi cai țârdel chi atenția. Rughisar le Iehovas te ajutil tut te daștis te cheres chi goghi atento ca le activități spiritualo. Dacă folosisares chichi mai mișto chio timpo, o Iehova va binecuvântila che eforturi hai va dela tut viața veșnico. (Mar. 4:24)