1, 2. Sar si le ciace creștini sar le uce clădiri? (1 Corinteni 15:58)

 ANDO bărș 1978, iech clădirea zurales uci de 60 etajea astardea te vazdel-pe ando Tokyo (Japonia). Le manușa pușenas-pe sar avelas te așel ande pânrende pala le but izdraimata phuveache anda cado foro. Sar sas vazdini cadai clădirea? Le ingineri cărde ca i clădirea te avel vi zurali, tha ande sa codo timpo, vi te daștil te mișchil-pe locăs bi te perel. Vi le creștini sile sar cadai clădirea zurales uci. Sar?

² Iech creștino trebul te jianel sar te avel vi zuralo hai vi sar te mechel pestar. Vo trebul te avel sea o timpo hotărâme te așunel catar le legi hai principii le Iehovasche. (Citisar 1 Corinteni 15:58.) Vo silo „gata te așunel” hai ci bichinel pesco pachiamos anda niciech buchi. Tha, cana daștil-pe sau chiar manghel i situația, vo trebul te jianel te „mechel pestar”. (Iac. 3:17) Iech creștino cai sichilea te cherel cadaia ci va avela nici prea stricto hai nici ci va mechela prea but pestar. Mai dur va avela te dichas, sar daisaras te avas zurale. Sa cadea, va avela te dichas panji buchia prin save o Satan camel te cherel-ame te na mai așunas le Iehovastar, hai va avela te hachiaras sar daisaras te așias lesche contra.

3. So legi dine catar o Iehova arachas andel Fapte 15:28, 29?

³ O Iehova si codo cas siles o mai baro drepto te del legi hai de fiesavi data cana cărdea cadaia, vo dea pesche manușen legi claro hai ușoro hachiarimasco. (Is. 33:22) Sar exemplo, ando iechto secolo, o corpo de guvernare phendea le creștinenghe  trin buchia ca save te len sama: 1) te duriaren pendar i idolatria, 2) te dichen o rat sfânto hai 3) te încăren le bare norme anda o ujimos moralo andai Biblia. (Citisar Fapte 15:28, 29.) Sar daștin le creștini de aghies te așunen le Iehovastar ande cadal trin buchia?

4. So însemnol te anas închinarea numai le Iehovasche? (Revelația 4:11)

⁴ Duriaras amendar i idolatria hai anas închinarea numai le Iehovasche. Andel purane ghiesa, Vo phendea caring le israeliți te anen închinarea numai lesche. (Deut. 5:6-10) Hai cana sas-lo zumado catar o Beng, o Isus sicadea că trebul te anas închinarea numai le Iehovasche. (Mat. 4:8-10) Cadea că, amen ci banghioas angla le idoli. Sa cadea ci dichas sar devla le manușen, indiferento că sile conducători religioși sau politici sau staruri anda o sporto sau anda o televizoro. Amen așias pașa o Iehova hai anas închinarea numai Codolesche cai ‘cărdea sea-l buchia’. (Citisar Revelația 4:11.)

5. Sostar încăras i legea le Iehovaschi cai phenel că o rat hai i viața sile sfânto?

⁵ Încăras i legea cai phenel că o rat hai i viața sile sfânto. Sostar? Anda codoia că o Iehova phenel că o rat si viața, iech cuci daro lestar. (Lev. 17:14) Cana mechlea le manușen te han mas, o Iehova phendea lenghe te încăren-pe parpale catar o rat. (Gen. 9:4) Vo șiutea cadai porunca vi andi legea mozaico. (Lev. 17:10) Hai ando iechto secolo, o Del sicadea le corposche de guvernare de atunci te phenel sea le creștinenghe ‘te încăren-pe parpale catar o rat’. (Fap. 15:28, 29) Vi aghies amen încăras cadai porunca atunci cana trebul te alosaras iech tratamento medicalo. b

6. So cheras amen caște încăras le bare norme moralo le Iehovasche?

⁶ Încăras zurales ca le bare norme le Iehovasche anda o ujimos moralo. (Evr. 13:4) O apostolo Pavel del amen o sfato te ‘mudaras le cotora amare corposche’, adică te încalavas sigo anda amaro ilo orisavo camnimos neujo. Amen ci dichas hai ci cheras vareso cai daștilas te îngărel-ame ca imoralitatea sexualo. (Col. 3:5, n.s.; Iov 31:1) Cana sam zumade te cheras vareso nasul, amen duriaras amendar orisavo gândo sau buchi cai daștilas te rimosarel amaro amalimos le Devleia.

7. So sam hotărâme te cheras hai sostar?

⁷ O Iehova camel ‘te așunas lestar anda sea o ilo’. (Rom. 6:17) So phenel amenghe vo te cheras si sea o timpo ande amaro miștimos, hai lesche legi ci paruven-pe pala amende. (Is. 48:17, 18; 1 Cor. 6:9, 10) Amen das amari zor te avas cuci andel iacha le Iehovasche hai dichas le buchia cadea sar o psalmisto, cai scriisardea: „Camav anda sea o ilo te încărav che dispoziții sea o timpo, ji co sfârșito”. (Ps. 119:112) Cu sea cadala, o Satan va camela te cherel-ame te na așias zurale ando pachiamos. So va zumavela vo te cherel?

8. Sar folosil o Satan i persecuția contra le manușa le Devlesche?

⁸ Persecuții. O Beng folosil-pe catar i violența hai camel te covliarel amaro ilo caște na mai așias zurale ando pachiamos. Vo rodel te ‘hal-ame’, adică te rimosarel amaro amalimos le Iehovaia. (1 Pet. 5:8) Ando iechto secolo, le creștini sas-le darade, marde hai chiar mudarde anda codoia că ci camle te mechen pengo pachiamos. (Fap. 5:27, 28, 40; 7:54-60) O Satan folosil vi aghies i persecuția. Amen dichas  sar cherel vo cadaia le phralența hai pheianța andai Rusia hai anda aver thema, cai codola cai așen contra le ciace creștini, phiraven-pe zurales nasul lența sau cheren phari lenghi viața ande aver moduri.

9. Sicaven prin iech exemplo sostar trebul te las sama ca le athaimata garade.

⁹ Athaimata garade. O Satan avel contra amenghe na numai prin atacuri directo tha vi prin aver „athaimata”. (Ef. 6:11) Sar exemplo, iech phral po anav Robert trebulas te cherel iech bari operația. Vo phendea caring le medici că vo ci va lela rat niciechdata. Lesco doctoro phendea că va încărela conto catar cadai buchi. Cu sea cadala, andi riat angla i operația, o medico cai sovliarel avilea co Robert pala so leschi familia gălea chăre. Vo phendea lesche că daștil-pe că ci va trebula te den lesche rat, tha avelas mișto te avel code dacă si nevoia. Daștil-pe că o medico pachiaia că o Robert avelas te paruvel o modo sar gândilas dacă ci mai avelas leschi familia code. Tha o Robert așilea zuralo hai phendea că ci va lela rat oriso avelas.

10. Sostar si o gândimos cadala lumeaco iech athaimos? (1 Corinteni 3:19, 20)

¹⁰ O gândimos cadala lumeaco. Dacă dichas le buchia cadea sar dichen-le le manușa andai lumea, daisaras te arăsas te bâstras le Iehovastar hai te na încăras lesche norme. (Citisar 1 Corinteni 3:19, 20.) Butivar, „o goghiaverimos cadala lumeaco” cherel le manușen te roden le camnimata le masesche. Ando iechto secolo, chichiva creștini anda Pergam hai Tiatira mechle-pe astarde catar o modo sar gândinas le manușa de pașa lende cai sas-le imoralo hai anenas închinarea ca le idoli. Anda codoia că cadala mechenas te avel ande lengo mașcar imoralitatea sexualo, o Isus dea-le chichiva sfaturi zurale. (Rev. 2:14, 20) Aghies, i lumea ande savi traisaras camel te cherel-ame te rimosaras amari goghi buchianța nasul. Le jene anda amari familia hai amare prinjianimata camen te cheren amen te uștiaras le legi le Devlesche. Sar exemplo, daștinas te phenen amenghe că na-i chanci nasul dacă așunas pala amaro ilo hai că le norme andai Biblia sile prea purane.

11. So ci trebul te cheras?

¹¹ Poiechdata, daisaras te pachias că le îndrumări le Iehovasche ci arăsăn. Chiar daisaras te avas zumade ‘te nachas părdal so si scriime’. (1 Cor. 4:6) Le conducători religioși andal ghiesa le Isusosche cherenas-pe doșale anda cado păcato. Pașa i Legea cai trebulas încărdi savorendar von șionas vi aver reguli hai cadea sas zurales pharo andal manușa te așunen latar. (Mat. 23:4) Prin lesco Cuvânto hai leschi organizația, o Iehova del-ame îndrumări claro. Cadea că, amen ci trebul te șioas chanci lende. (Prov. 3:5-7) Mai but, amen ci nachas părdal so si scriime andi Biblia hai nici na cheras reguli anda amare phrala andel buchia cai încăren lendar.

12. Sar folosil-pe o Satan catar ‘le hohaimata’?

¹² Hohaimata. O Satan folosil-pe catar ‘le hohaimata phende de ivea’ hai catar „le buchia cadala lumeache” caște athavel le manușen hai te duriarel-le iech averestar. (Col. 2:8) Ando iechto secolo, mașcar cadala sas le sicaimata bazome po goghiaverimos le manușengo, sicaimata iudaico neciace cai ci arachenas-pe andel Scripturi hai o sicaimos cai phenelas că le creștini trebunas te încăren i Legea mozaică. Cadal sicaimata athavenas anda codoia că cherenas le manușen te na mai dichen caring Codo castar avel o ciacio goghiaverimos, o Iehova. Vi aghies, o Satan folosil-pe catar o televizorii hai o interneto caște del mai dur zvonuri hohamne hai știri neciace cai aven catar le lideri politico.  Cadaia dichilea-pe ujes andi pandemia de COVID-19. c Le Martori le Iehovasche cai așunde catar i îndrumarea dini catar amari organizația sas-le mai liniștime sar codola cai banghiarde o can ca le hohaimata phende le manușendar. (Mat. 24:45)

13. Sostar trebul te las sama ca le buchia cai țârden amari atenția?

¹³ Buchia cai daștin te țârden amari atenția. Le buchia ca save așel amari goghi daștin te cioren amaro timpo hai zuralimos catar ‘le buchia mai importanto’. (Filip. 1:9, 10) Dacă ci las sama, le buchia normalo la viațache, sar avelas o haben, o pimos, i destinderea hai i buchi, daștin te arăsăn po iechto than ande amari viața. (Luca 21:34, 35) Mai but, ande fiesavo ghies așunas hai citisaras anda protestea hai halimata politico. Tha, amen ci trebul te mechas ca cadala te țârden amari atenția. Dacă ci las sama, daisaras te arăsas te încăras i rig varecaschi ande amari goghi hai ilo. O Satan folosil-pe catar sea cadal buchia sicade mai opre caște covliarel amaro pachiamos hai caște cherel-ame te na mai așias pașa o Iehova. Mai dur, va avela te dichas sar daisaras te așias contra le Benghesche hai te așias zurale.

14. Savi si iech andal buchia cai ajutil-ame te așias zurale?

¹⁴ Gândisar-tu sostar alosardean te des chi viața le Iehovasche hai boldean-tu. Cărdean cadal dui buchia anda codoia că camlean te așes de i rig le Iehovaschi. An tuche amintea so cărdea-tu te pachias că arachlean o ciacimos. Prinjiandean le Iehovas, chio Dad anda o cerii, hai chi pachiv hai iubirea caring leste barile sea mai but. Chio pachiamos zuriardea-pe hai cărdea-tu te sicaves căința. Mechlean chio phiraimos nasul hai astardean te trais chi viața cadea sar phenel o Del. Lea-pe iech baro bar pa chio ilo cana hachiardean că o Iehova iertisardea-tu! (Ps. 32:1, 2) Astardean te jias ca le întruniri hai te phenes vi averenghe le șucar ciacimata cai sichilean-le. Sar creștino boldo cai dea peschi viața le Iehovasche, acana  phires po drom cai îngărel viațate hai des sea chi zor te așes pe leste. (Mat. 7:13, 14)

15. Sar zuriarel-pe amaro pachiamos cana sichioas anda o Cuvânto le Devlesco hai gândisaras-ame ca so sichileam?

¹⁵ Te sichioas anda o Cuvânto le Devlesco hai te gândisaras-ame ca so sichileam. Iech cașt daștil te așel zuralo dacă siles rădăcini mișto șiute andi phuv. Sa cadea, vi amen daisaras te așias zurale ando pachiamos dacă zuriaras-les prin o Cuvânto le Devlesco. Ando timpo so o cașt bariol, vi lesche rădăcini zuriaren-pe hai zinghiaren-pe sea mai but. Cana sichioas corcore andai Biblia hai gândisaras-ame ca so sichileam, amaro pachiamos ando Iehova zuriarel-pe hai hachiaras că leschi îndrumarea si i mai lași. (Col. 2:6, 7) Te gândisaras-ame chichi de but ajutisarde o sicaimos, le sfaturi hai i grija le Iehovaschi lesche slujitoren andal puraimata. Sar exemplo, o Ezechiel dichelas atento sar iech îngero măsurilas ande le mai țâne buchia o templo andai viziunea. So dichlea angla peste zuriardea le Ezechielos, hai amen ajutil-ame te hachiaras sar daisaras te încăras le norme le Iehovasche andai închinarea uji. d (Ezec. 40:1-4; 43:10-12) Vi amen si amen but miștimata cana sichioas le buchia mai phare hachiarimasco anda o Cuvânto le Devlesco hai cana gândisaras-ame lende.

16. Sar ajutisardea le phrales Robert că sas-les iech ilo zuralo? (Psalmo 112:7)

¹⁶ Te zuriaras amaro ilo. O Rege David sicadea peschi iubirea loialo caring o Iehova prin le dumes: „Mânro ilo silo zuralo, o Devla”. (Ps. 57:7) Vi amen daștil te avel amen iech ilo zuralo hai te pachias-ame cu sea ando Iehova. (Citisar Psalmo 112:7.) Te dichas sar ajutisardea cadaia le phrales Robert, anda savo deam duma mai anglal. Cana o medico cai sovliarel phendea lesche că va avela o rat pașa leste dacă trebul, vo sigo phendea lesche că dacă camel te del-les rat, vo ci mai așel ande codo spitalo. Mai târzio, o Robert phendea: „Jianglem ciaces so trebul te cherav hai ci darailem anda so daștilas te întâmplol-pe”.

17. So sichioas catar o Robert? (Dich vi le imagini.)

¹⁷ O Robert alosardea te așel zuralo ando pachiamos bute timpoia mai anglal te jial  ando spitalo. So ajutisardea-les? I iechto buchi sas că camlea te avel cuci andel iacha le Iehovasche. I duito sas că sichilea atento so phenel i Biblia hai le publicații bazome pi Biblia anda o rat hai i viața cai sile sfânto. I trinto buchi sas că hachiardea că dacă așunel le Iehovastar, va avena-les miștimata cai încăren but timpo. Vi amaro ilo daștil te așel zuralo prin orisave pharimata va avela te nachas.

18. Sar sicavel amenghe o exemplo le Baracosco te pachias-ame ando Iehova? (Dich i imaginea pa i coperta.)

¹⁸ Te pachias-ame ando Iehova. Andel purane ghiesa, iech slujitoro le Iehovasco po anav Barac daisardea te marel iech armata zurali anda codoia că șiutea pesco pachiamos andi îndrumarea le Iehovaschi. Ande codo timpo, le israelițen ci sas-len arme hai ci sas-le pregătime anda o marimos. Cu sea cadala, o Iehova phendea caring o Barac te astarel o marimos contra iech zurali armata canaanito, angla savi sas o Sisera. (Jud. 5:8) I profetesa Debora phendea caring o Barac te jial tele pa o plain Tabor ando than cai sas o Sisera hai lesche 900 vurdona. Po than orta avileas zurales pharo andal israeliți te maren-pe contra codola vurdona cai jianas sigo. Chiar cana o Barac jianelas cadaia, vo așundea. Ando timpo so le soldați mechenas-pe tele pa o plain, o Iehova cărdea te del iech baro brâșând. Cadea că, le vurdona le Siserasche mechle-pe tele andi cic, hai o Iehova dea-le ande le vasta le Baracosche. (Jud. 4:1-7, 10, 13-16) Dacă va avela te pachias-ame ando Iehova hai andi îndrumarea cai del-la amenghe prin peschi organizația, vi amen daisaras te avas zurale. (Deut. 31:6)

19. Sostar trebul te așias zurale bi te mechas-ame perade?

¹⁹ Chichi timpo mai traisaras ande cadai lumea nasul, va trebula te das amari zor vi mai dur caște așias zurale. (1 Tim. 6:11, 12; 2 Pet. 3:17) Te na mechas ca niciech buchi te covliarel amaro pachiamos, indiferento că si duma anda persecuții, athaimata garade, o gândimos la lumeaco, hohaimata sau buchia cai țârden amari atenția. (Ef. 4:14) Te așias zurale bi te mechas-ame perade, te anas închinarea numai le Iehovasche hai te așunas lestar. Tha ande sa codo timpo, trebul te jianas te mechas amendar. Ando articolo cai avel, va avela te dichas sar o Iehova hai o Isus sile exemplea perfecto cai mechen pendar.