1. Sar trebun te aven le creștini cadea sar le cașta? (Dich vi i imaginea.)

 „I BARVAL ci phaghel iech cașt cai banghiol”. Cadal dumes goghiaver sicaven că iech cașt trebul te banghiol cana phurdel i barval caște na phaghiol. Sa cadea vi amen trebul te banghioas sau te sichioas te traisaras le paruimatanța anda amari viața, caște daisaras te slujisaras mai dur pherde bucuria le Iehovasche. Sicavas că mechas amendar vi cana încăras conto catar so pachian sau so alosaren le coaver te cheren.

2. So calități ajutin-ame te sichioas te traisaras le paruimatanța neajucărde hai so va dichaia mai dur?

² Amen camas te mechas amendar cadea sar cherel amaro Del, Iehova. Ande sa codo timpo, camas te avas umilo hai te sicavas lașimos. Mai dur, va dichaia sar cadal buchia ajutisarde chichiva phralen cai nachle prin pharimata neajucărde. Sa cadea, va avela te hachiaras sar ajutin vi amen cadal calități. Tha, mai anglal te dichas sar sicaven că mechen pendar, dui exemplea perfecto: o Iehova hai o Isus.

3. Sostar daisaras te phenas că o Iehova jianel te mechel pestar?

³ Andi Biblia, o Iehova silo numime „I Stânca” anda codoia că vo așel zuralo hai ci daștil te avel perado. (Deut. 32:4) Cu sea cadala, vo jianel vi te mechel pestar. Ando timpo cai nachlea, o Iehova sicadea că daștil te „banghiol” pala le paruimata cai avile caște daștil te pherel pesco scopo. Vi amen le manușen, o Del cărdea-ame sa cadea, te daisaras te traisaras le paruimatanța cai aven ande amari viața. Andi Biblia arachas principii șucar cai ajutin-ame te alosaras goghiaver indiferento prin so pharimata nachas. Cadea că, o exemplo le Iehovasco hai le sicaimata cai dea-le amenghe sicaven că vo jianel te mechel pestar, chiar cana si iech Del zuralo.

4. Den iech exemplo cai sicavel că o Iehova mechel pestar hai ci manghel prea but le manușendar. (Levitico 5:7, 11)

 ⁴ O modo sar phiravel-pe o Iehova si perfecto hai vo silo gata te mechel pestar. Vo ci manghel niciechdata prea but le manușendar. Te anas ande amari goghi sar sicadea o Iehova lașimos caring le israeliți. Sar exemplo, vo ci manglea ca fiesavo anda lende, barvalo sau cioro, te anen sa codoi jertfa. Ande chichiva situații, vo mechlea ca fiesavo jeno te anel jertfe pala sar daștilas. (Citisar Levitico 5:7, 11).

5. Den iech exemplo anda savo dichiol-pe i umilința hai i mila le Iehovaschi.

⁵ I umilința hai i mila cheren le Iehovas te mechel pestar. Sar exemplo, o Iehova sicadea umilința angla so te chosel pa i phuv le manușen cai beșenas andi Sodoma. Prin chichiva îngeri, o Iehova phendea le Lotosche te nașel caring le plaina. Anda codoia că daralas te jial code, vo manglea le Iehovas te mechel-les te nașel pesca familia ando Țoar, iech foro cai o Iehova camelas te chosel-les cu sea. O Iehova daisardeas te manghel catar o Lot te așunel lestar hai te cherel so phendea lesche. Tha vo mechlea-les te jial ando Țoar, chiar cana trebulas te paruvel pesco plano hai te na mai distrugil codo foro. (Gen. 19:18-22) But bărșa mai târzio, o Iehova camlea te chosel cu sea le manușen nasul anda o foro Ninive. Cadea că, bișaldea le Ionas caște phenel lenghe cadaia. Tha le niniviți sicade căința, hai o Iehova, pherdo mila, ci mai choslea cu sea codo foro. (Iona 3:1, 10; 4:10, 11)

6. Sar sicadea o Isus cadea sar o Iehova că jianel te mechel pestar?

⁶ Cadea sar pesco Dad vi o Isus sicadea că jianel te mechel pestar. Sar exemplo, vo sas-lo bișialdo pi phuv „ca le bacrea hasarde anda o chăr le Israelosco”. Cu sea cadala, ande peschi buchi vo sicadea că jianel te mechel pestar. Iech data, iech jiuvli neisraelito manglea-les zurales te sastiarel laca șeia, cai ‘sas-la iech beng ande late hai sas-li zurales duchadi’. Pherdo mila, o Isus mechlea pestar hai sastiardea laca șeia. (Mat. 15:21-28) Te dichas iech aver data cana o Isus sicadea că jianel te mechel pestar. O Isus phendea: „Dacă varecon phenel că ci prinjianel-ma, . . . nici me ci va avela te prinjianav-les”. (Mat. 10:33) Tha duriardea-pe o Isus catar o Petru, cai phendea trin-var că ci prinjianel-les? Nici. O Isus dichlea o baro pachiamos cai sas le Petros hai so pharo falas-les anda so cărdea. Pala so uștilea andal mule, o Isus sicadea-pe lesche hai phendea lesche so but iubil-les hai că iertisardea-les. (Luca 24:33, 34)

7. Cadea sar sicavel o verseto anda Filipeni 4:5, sar trebul te avas prinjiande?

⁷ Cadea sar dichleam, o Iehova hai o Isus jianen te mechen pendar. O Iehova camel ca vi amen te cheras sa cadea. (Citisar Filipeni 4:5.) Atunci si mișto te pușias-ame: „Sar dichen-ma le coaver? Som prinjiando sar iech jeno cai silo gata te mechel pestar, cai ci  manghel prea but le coaverendar, cai încărel conto catar so pachian vi le coaver? Sau som prinjiando sar iech jeno șăralo, cai ci mechel pestar? Camav ca le buchia te aven cărde cadea sar me pachiav că avelas o mai mișto? Sau așunav te dichav so pachian vi le coaver hai cana daștil-pe mechav mandar?”. Dacă sicavas că jianas te mechas amendar va avela te las-ame sea mai but pala o Iehova hai o Isus. Mai dur, va avela te dichas dui situații cana trebul te mechas amendar: cana aven paruimata ande amari viața hai cana le coaver ci pachian so pachias amen.

8. So va ajutila-ame te mechas amendar cana aven paruimata ande amari viața? (Dich vi i nota de subsol.)

⁸ Cana mechas amendar sichioas te traisaras le paruimațanța cai aven ande amari viața. Tha, si paruimata cai anen amenghe vi pharimata. Sar exemplo, daștil-pe că bi te ajucăras-ame așunas că si amen iech pharo nasfalimos. Amari viața daștil te paruvel-pe sigo cana si pharimata le lovența sau si marimata politico. (Ecl. 9:11; 1 Cor. 7:31) Daștil te avel amenghe pharo vi cana paruvel-pe amari repartiția teocratico. Tha daisaras te nachas mișto părdal orisavo pharimos dacă cheras cadal ștar buchia: 1) hachiaras că amari situația parudea-pe, 2) dichas caring angle, 3) încăras amari goghi ca le lașe buchia hai 4) cheras vareso anda le coaver. b Mai dur, va avela te dichas so miștimata sas le phralen cana cărde cadala buchia.

9. Sar nachle părdal le paruimata neajucărde iech familia de misionari?

⁹ Te hachiaras că amari situația parudea-pe. O Emanuele hai i Francesca sas-le bișialde sar misionari ande iech them străino. Ca țâra timpo pala so arăsle andi nevi congregația hai astarde te sichion i șib, avilea i pandemia de COVID-19 hai trebuisarde te beșen dur le phralendar. Pala codoia, bi te ajucăren-pe, i dei la pheiachi Francesca mulea. Anda codoia că sas pandemia, voi ci daisardea te jial te avel pașa peschi familia, chiar cana camelas but cadaia. So ajutisardea-la te nachel părdal cadal paruimata cai perade-la? Ando iechto than, o Emanuele hai i Francesca mangle le Iehovas te del-le goghiaverimos caște len fiesavo ghies cadea sar avel. O Iehova dea-le ajutorii prin peschi organizația co mai lașio timpo. Sar exemplo, von sas-le zuriarde catar iech intervio ieche phralesco, cai phendea: „Chichi mai sigo hachiaras i nevi situația ande savi sam, cadichi mai sigo amari bucuria va avela parpale ande amaro ilo. Pala codoia, te das amari zor te cheras sea so daisaras ande amari nevi situația”. c Ando duito than, șiute ande penghi goghi te sichion te predichin sea mai mișto prin o telefono hai chiar astarde iech studio biblico. Ando trinto than, pherde recunoștința von mechle-pe zuriarde hai ajutime catar le phrala. Iech gugli phei bișaldea lenghe ande fiesavo ghies, iech sasto bărș, iech harno mesajo ieche versetoia andai Biblia. Dacă vi amen sichioas te traisaras le paruimatanța cai aven ande amari viața, va avela te arachas bucuria ande so daisaras te cheras.

10. Sar sichilea iech phei te trail le paruimatanța anda lachi viața?

¹⁰ Te dichas caring angle hai te încăras amari goghi ca le lașe buchia. I Cristina, iech phei anda România cai beșel andi Japonia, jialas ca le întruniri iecha congregațiache de șib englezo. Voi sas-li zurales peradi cana așundea că codoi congregația va avela phandadi. Tha voi  ci mechlea-pe astardi andel buchia cai nachle hai alosardea te dichel caring angle. Cadea că, voi șiutea ande peschi goghi te cherel sea so daștilas andi congregația de șib japonezo hai te jial sea mai but andi predicarea. Mai but, voi manglea iecha jiuvlea casa cărdea buchi te sicavel-la mai mișto i șib japonezo. Codoi jiuvli sas-li de acord te folosil i Biblia hai i broșura Bucurisar-tu viațatar anda sea o timpo! caște sicavel la Cristina japonezo. Cadea, na numai i Cristina astardea te del duma mai mișto i șib, tha vi i jiuvli camlea te prinjianel mai but anda o ciacimos. Cana dichas caring angle hai încăras amari goghi ca le lașe buchia, le paruimata neajucărde daștin te anen amenghe miștimata neajucărde.

11. Sar daisardea iech familia te așel zurali cana sas-len pharimata le lovența?

¹¹ Cher vareso anda le coaver. Iech familia cai beșel ande iech them cai amari buchi sili așiadi, nachle prin pharimata le lovența cana i economia de othar pelea. Sar daisarde von te așen zurale cana avilea cado paruimos ande lenghi viața? Mai anglal, von sichile te train mai țâra buchianța. Pala codoia, ando than te încăren penghi goghi ca lenghe pharimata, von alosarde te cheren vareso anda le coaver hai te jian mai but andi predicarea. (Fap. 20:35) O phral phendea: „Anda codoia că samas sea mai but andi predicarea, amari goghi ci mai așilea ca le pharimata hai sas amen mai but timpo te cheras so camel o Del”. Cana ande amari viața avel iech paruimos, te na bâstras că trebul te das amari zor te ajutisaras averen, vi mai but prin i predicarea.

12. Sar ajutil-ame o exemplo le apostolosco Pavel te jianas sar te las fiesave manușes casa das duma andi predicarea?

¹² Trebul te jianas te mechas amendar vi ande amari buchi anda o Iehova. Andi predicarea, arachas manușa saven silen iech phiraimos hai iech pachiamos diferime amendar hai cai barile ande aver culturi. O apostolo Pavel jianglea sar te del duma fiesave manușeia, cadea că vi amen daisaras te sichioas lestar. O Isus dea-les i buchi te avel „apostolo le națiunengo”. (Rom. 11:13) Cadea că, o Pavel dea duma anda i vestea lași evreiența, grecența, sicade manușența, codolența cai cherenas buchi i phuv, bare manușența hai regența. Caște arăsăl co ilo cadichi de but feluri manușenghe, o Pavel cărdilea „oriso andal manușa de orisavo felo”. (1 Cor. 9:19-23) Vo rodelas te hachiarel i cultura, o modo sar barile hai so pachianas codola casa delas duma. Cadaia ajutisardea-les te jianel sar te lel fiesave manușes caște daștil te țârdel-les co ciacimos. Vi amen daisaras te avas lașe ande amari buchi dacă das amari zor te hachiaras hai te ajutisaras codolen casa das duma andi predicarea.

13. Catar savo athaimos cai silo sicado ando 1 Corinteni 8:9 daisaras te așias dur dacă sicavas că încăras conto catar so pachian le coaver?

¹³ Cana mechas amendar va avela te sicavas că încăras conto catar so pachian le coaver. Sar exemplo, si pheia cai alosaren te folosin machiajo, tha aver nici. Chichiva creștini pien pimos bi te machion, tha aver ci pien niciech țâra. Savore camas te avel amen iech sastimos lașio, tha fiesavo lel sama pe pesco sastimos cadea sar camel. Dacă avelas te pachias că so alosaras amen te cheras si o mai mișto hai camas te cheras vi averen te pachian sa cadea, daisaras te arăsas te peravas-le sau te duriaras le phralen amendar. Amen ci camas te cheras cadaia! (Citisar 1 Corinteni 8:9; 10:23, 24) Mai dur, va avela te dichas dui exemplea cai sicaven sar daștin te ajutin-ame le principii biblico te mechas amendar hai te încăras i pacea.

14. So principii biblico trebul te încăras ande amari goghi cana alosaras sar te hureavas-ame sau te cheras amare bala?

 ¹⁴ Hureaimos hai sar te cheras amare bala. Phendea o Iehova sar trebulas te hureavas-ame? Nici. Vo dea-ame lașe principii, cai ajutin-ame so te alosaras. Savore camas te hureavas-ame ande iech modo cai anel pachiv le Devlesche, cai sicavel că încăras conto le coaverendar, sicavel că ci sam baricane hai că si amen iech „goghi sastevesti”. (1 Tim. 2:9, 10; 1 Pet. 3:3) Cadea că, amen ci camas ca amaro hureaimos te țârdel iech atenția nasul caring amende. Sa cadea le principii biblico va ajutina le phuren te na cheren von reguli anda sar trebulas le phrala hai pheia te hureaven-pe sau te cheren penghe bala. Sar exemplo, le phure anda iech congregația camenas te ajutin chichiva tărnen cai cherenas penghe bala pala i nevi moda. Chiar cana sas scurto, ci sicavelas șucar. Sar daștinas le phure te ajutin-le bi te cheren von iech regula? O phral cai vizitil le congregații dea-le o sfato te phenen lenghe: „Dacă san pi scena, hai le phrala dichen mai but sar sicaves sar so phenes, însemnol că si vareso nasul ande chio hureaimos sau ando modo sar cheres che bala”. Cadai explicația simplo lașiardea i problema bi te cherel-pe iech regula. d

15. So legi hai principii biblico ajutin-ame cana alosaras sar te las sama pe amaro sastimos? (Romani 14:5)

¹⁵ Sar te las sama pe amaro sastimos. Fiesavo creștino trebul te alosarel corcoro sar lel sama pe pesco sastimos. (Gal. 6:5) Cana trebul te alosaras iech tratamento medicalo, i Biblia sicavel numai chichiva legi directo, sar avelas te încăras-ame parpale catar o rat hai te ferisaras-ame catar o spiritismo. (Fap. 15:20; Gal. 5:19, 20) Avreal cadala, fiesavo  daștil te alosarel te lel sama pe pesco sastimos cadea sar camel. Si jene cai alosaren te jian numai co doctori andal spitalea sau centrea medicalo, tha aver jene alosaren aver formea de tratament. Ori chichi de but pachias că iech tratamento si lașio, trebul te mechas le phralen hai le pheian te alosaren von corcore sar te len sama pe pengo sastimos. Anda codoia, trebul te încăras ande amari goghi le buchia cai aven: 1) Numai o Regato le Devlesco va sastiarela cu sea le manușen. (Is. 33:24) 2) Fiesavo creștino trebul te „jianel ciaces” so si mai mișto anda leste. (Citisar Romani 14:5.) 3) Ci camas te judechisaras sau te peravas ande vroiech felo le coaveren. (Rom. 14:13) 4) Le creștini sicaven iubirea hai hachiaren că si mai importanto ca i congregația te avel chidini sar te încăren ca lengo drepto te alosaren. (Rom. 14:15, 19, 20) Cadal sicaimata va ajutina-ame te hachiaras-ame mișto le phralența hai le pheianța hai te încăras i pacea andi congregația.

16. Sar daștin le phure te mechen pendar ando corpo le phurengo? (Dich vi le imagini.)

¹⁶ Le phure trebun te mechen pendar hai cadea te den iech lașio exemplo. (1 Tim. 3:2, 3) Sar exemplo, iech phuro ci va pachiala că le buchia trebun te aven cărde cadea sar phenel vo numai anda codoia că silo mai phuro sau silo de mai but bărșa phuro de congregație sar le coaver. Vo hachiarel că o spirito sfânto daștil te cherel orisave phures te phenel iech ideea cai ajutil te avel lini iech decizia goghiaver. Hai cana ci uștarel-pe niciech principio biblico, le phure cai jianen te mechen pendar alosaren te așen pașa i decizia cai len-la le coaver phure, chiar cana von camenas te lel-pe iech aver decizia.

17. So miștimata si amen cana mechas amendar?

¹⁷ Cana mechas amendar si amen but miștimata. Hachiaras-ame mișto amare phralența hai pheianța, hai andi congregația si pacea. Bucurisaras-ame cana dichas că ando poporo chidino le Iehovasco si but feluri manușa cai aven anda but culturi. Hai, o mai importanto, sam voime te jianas că las-ame pala amaro Del, Iehova, o mai baro exemplo cai mechel pestar.