Mânro dad sas phuro andi Changheri Unito andai Canada. Cadea că, vo bișialelas man hai mânra pheia ca i școala savi i changheri încărelas-la andal șiave ande fiesavo ghies de curche. Pala codoia, ca o ceaso 11, găleamas leia ca i changheri. Pala-mismeri, găleamas amara deiasa ca i sala le Regatoschi. Dichleam ciaces i diferența mașcar cadal dui religii!

Mânri dei dea duma anda o ciacimos vi pesche lașe amalența o Bob hai i Marion Hutcheson, cai cărdile vi von Martori. Ando bărș 1958, i familia Hutcheson lea vi man, ande iech than lenghe trin șiavența, co Congreso Internaționalo ohto ghiesengo, „I Voința le Devleschi”, cai încărdea-pe ando foro New York. Cana gândisarav-ma parpale, dav mânri sama so pharo sas lenghe te len vi man pența. Tha, codo congreso așilea ande mânro ilo sea i viața.

Cana somas tărno șiavo, beșlem ca iech ferma, cai lem sama po animalea. Ciaiolas-ma but so cărdemas code. Mânro suno sas te avav doctoro andal animalea. Mânri dei dea duma ieche phureia de congregație anda so camlem te cherav mânra viața. Pherdo lașimos vo andea ande mânri goghi că traisaras andel „ghiesa de palal” hai phendea manghe te gândisarav-ma sar avelas te paruvel mânro amalimos le Iehovaia le bărșa ande save avelas te jiav ca i școala. (2 Tim. 3:1) Cadea că alosardem te na jiav mai dur ca iech școala mai bari.

Încă ci jianglemas so avelas te cherav pala so avelas te terminiv o liceo. Chiar cana gălemas ande fiesavo curco andi predicarea ci ciaiolas-ma cadai buchi hai ci dichlemas-ma te cherav o pionerato. Ande cado timpo, mânro dad hai mânro cac, cai ci sas-le Martori, zuriarde-ma te jiav te cherav buchi ca iech bari firma de asigurări anda  Toronto. Mânro cac cherelas buchi code ande iech baro than, cadea că alosardem te jiav.

Ando Toronto, cărdem butivar buchi opral o programo hai beșlem but timpo pașa manușa cai cherenas buchia nasul. Cadea că, ci mai gălemas sea o timpo ca le întruniri sau andi predicarea. Mai anglal beșlem mânre paposa, cai ci sas-lo Martoro. Pala so vo mulea trebuisardea te rodav manghe iech aver than cai te beșav.

O Bob hai i Marion Hutcheson, savența somas co congreso anda 1958, sas-le sar mânre dada. Von acharde-ma te beșav lența hai ajutisarde-ma te bariarav mânro pachiamos hai amalimos le Iehovaia. Ando bărș 1960, boldem-ma ande iech than lenghe șiaveia, John. Cana o John astardea o pionierato, camlem vi me te cherav mai but andi predicarea. Vi le phrala dichle că mânro pachiamos barilea, hai ji la urmă somas numime servo anda i Școala anda o Servicio Teocratico. a

Ando bărș 1966, lem sar rromni la pheia Randi Berge, iech pioniera zeloso, cai camelas te slujil andel thana cai sas mai bari nevoia phralendar. Amaro suraveghetoro sicadea iech intereso ciacio caring amende hai zuriardea-ame te jias hai te ajutisaras i congregația anda Orillia (Ontario). Cadea că chideam amare buchia hai găleam.

Pala so arăsleam andi Orillia, astardem te cherav o pionierato regularo pașa i Randi. Lachi bucuria cărdea vi man te avav zurales bucurime. Anda codoia că dem sea mânri zor te avav iech pionero lașio, mânro ilo pherdea-pe bucuriatar că sichilem sar te folosisarav i Biblia caște ajutisarav le manușen te hachiaren o ciacimos. Sas-ma i bari bucuria te ajutiv iecha familia anda Orillia te cheren paruimata ande penghi viața hai te cărdion slujitori le Iehovasche.

Cana somas iech data co Toronto, prinjiandem le phrales Arnold MacNamara, iech andal phrala cai sas-lo angla i buchi co Betelo. Vo pușlea-ame  dacă camas te avas pionieri speciali. Bi te încărav-ma parpale phendem: „Sar te na. Jia oricai, numai na ando Québec!”. Mechlem-ma astardo catar le prejudecăți cai sas codolen cai denas duma i șib englezo andi Canada. Von pachianas buchia nasul anda i provincia Québec, iech than cai delas-pe duma i șib francezo. Ande codo timpo, ando Québec cherenas-pe but protestea ca i provincia te hulavel-pe catar i Canada.

O Arnold phendea: „Acana, i filiala bișialel pioneri speciali numai ando Québec”. Cadea că pe thaneste alosardem te jiav ande cadai repartiția. Jianglemas că i Randi camelas te slujisaras code. Mai târzio, hachiardem că alosardem te cheras i mai lași buchi.

Me hai i Randi cărdeam iech curso de panji curche. Pala codoia, ande iech than iecha familia găleam caring o foro Rimouski, cai sas cam ca 540 kilometri catar o Montreal. Ci jiangleamas cadea de mișto franceza hai cadaia dichilea-pe ca iech întrunirea, cana citisardem chichiva anunțuri. Ando than te phenav că, co congreso cai va avela, va avena mai but „delegați austrieci”, me phendem că va avena but „delegați struți”.

Ando Rimouski, avile vi ștar pheia zeloso saven ci sas-len rrom, i familia Huberdeaus hai lenghe dui șeia. I familia Huberdeaus line andi chiria iech chăr cai sas-les efta camere, hai sea le pioneri cai beșenas code denas love andai chiria. Phenelas-pe lesche „O Parno Chăr” anda codoia că sas-lo parno. Butivar, code beșenas cam 12, 14 jene. Sar pioneri, me hai i Randi samas voime că sas amen sea o timpo casa te jias andi predicarea, că găleamas de teharin, pala-mismeri sau mai pi riat. Vi cana sas ivend hai zurales șâl arachleamas varecas casa te jias.

Samas lașe amala cadale pionerența, cai arăsle te aven amari familia. Poiechdata, beșleamas ande iech than pașa iech bari iag sau cărdeamas iech „ghies andal găluște”, cana fiesavo anda amende cărdeamas găluște cai pherdeamas-le diferime buchianța. Iech andal phrala jianelas te ghilabal, cadea că, andel ratia de savatone, butivar ghilabadeamas hai chăldeamas.

Ando Rimouski le manușa așunenas-ame. Ande panji bărșa, chichiva jene casa studiisardeam bolde-pe. I congregația barilea hai arăsleam te avas cam 35 vestitori.

Chichi samas ando Québec sichileam sar te phenas i vestea lași vi mai mișto. Dichleam o vast le Iehovasco sar ajutisardea-ame vi andi predicarea hai vi le buchianța cai trebunas amenghe caște traisaras. Pașileam catar le phrala cai denas duma i șib francezo hai arăsleam te ciaiol-ame vi lenghi șib hai vi lenghi cultura. Cadaia ajutisardea-ame te avas mai pâtărde caring aver culturi. (2 Cor. 6:13)

Bi te ajucăras-ame, i filiala achardea-ame te jias ando foro Tracadie, cai sas andi provincia New Brunswick. Sas pharo anda amende te alosaras so te cheras. Cărdeamas deja iech nevo contracto caște las andi chiria iech apartamento, hai me cărdemas buchi ca iech școala sar profesoro cu dipaș norma. Mai but, chichiva andal jene casa studiisardeam cărdile vestitori de țâra timpo hai chiar atunci vazdelas-pe iech sala le Regatoschi.

Mangleam-ame le Iehovasche sea o sfârșito le curchesco caște alosaras mișto. Sa cadea, găleam te dichas sar si o foro Tracadie. Cado sas-lo zurales diferime catar o Rimouski. Tha phendeam amenghe, dacă cadea camel o Iehova, trebul te jias code. Mechleam le buchia andel vasta le Iehovasche hai dichleam sar vo duriardea fiesavo pharimos anda amaro drom. (Mal. 3:10) O zuralo pachiamos  mânra rromniaco, laco spirito te șiol-pe po duito than hai o fapto că cherelas-ma te asav, cărde cado paruimos te avel mai ușoro.

O corcoro phuro anda i nevi congregația sas o Robert Ross. Vo hai leschi rromni i Linda, cărde pionerato ando Tracadie hai alosarde te așen cade vi pala so cărdilea lengo dintuno șiavo. Chiar cana trebunas te len sama pe pengo șiavorro, von zuriarde amen prin lengo lașimos saveia primisarde-ame hai prin i șucar buchi cai cherenas-la andi predicarea.

Pala so cărdeam pionierato dui bărșa ando Tracadie, bi te ajucăras-ame samas acharde te jias andi buchi itineranto. Andel efta bărșa cai avile, slujisardem andel circumscripții andai șib englezo. Pala codoia, samas bișialde pale ande iech circumscripția andai șib francezo. Pe atunci, ando Québec, o supraveghetoro de district sas o phral Léonce Crépeault b. Vo așarelas-ma anda mânre cuvântări, tha de fiesavi data mai phenelas: „Daștis te cheres-le mai practico?”. Lesco intereso sincero ajutisardea-ma te sicavav averen mai simplo hai mai ușoro hachiarimasco.

Iech andal mai șucar repartiții sas co Congreso Internaționalo „Pachiamos Victorioso”, cai încărdea-pe co Montreal ando bărș 1978. Cărdem buchi ca o departamento cai cherelas haben andal delegați. Ajucărdeam-ame te aven cam 80 000 jene. Sea le buchia sas-le neve: le echipamentea, le feluri habenesche hai sar sas cărdo o haben. Sas amen cam 20 bare frigiderea, cai poiechdata ci jianas. Daisardeam te jias po stadiono caște șioas o echipamento numai ando mașcar la ratiaco, ieche ghieseia angla o congreso, anda codoia că ieche ghieseia mai anglal sas iech eveniment sportivo code. Hai caște cheras o haben de teharin, trebuisardea te das drom le bova te tachiaren-pe angla so te înclel o cham. Samas chine, tha sichilem but catar le phrala cai cărde phares buchi. Von sicade că sile creștini zurale hai jianenas te cheren phirasa. De atunci sam lașe amala. Ci va avela te bâstrav niciechdata cado șucar congreso anda Québec, cai sas încărdo chiar andi provincia cai, mașcar le bărșa 1940 hai 1950, amare phrala sas-le persecutime!

Ca le bare congresea cai încărde-pe ando Montreal, sichilem but buchia catar chichiva  supraveghetori. Ande iech bărș, o phral David Splane, cai aghies slujil ando Corpo de Guvernare, lelas sama catar o Birovo le congresosco. Mai târzio, ca iech aver congreso, primisardem me cadai repartiția, hai o phral David ajutisardea-ma but.

Ando bărș 2011, pala 36 bărșa ande save arachleam bucuria andi buchi itineranto, somas numime sicaitorii ca i Școala andal phure de Congregație. Ande dui bărșa, me hai i Randi suteam ande 75 paturi. Co sfârșito fiesave curchesco, le phure de congregație sas-le pherde recunoștința cana dichenas chichi de but lenas sama le jene anda o Corpo de Guvernare ca le phure te aven zurale ando pachiamos.

Mai târzio, somas sicaitorii ca i Școala andal Evanghelizatori le Regatosche. Butivar, le phrala cai cherenas i școala daranas catar le but buchia cai trebunas te sichion-le. Von trebunas te beșen andi clasa cam efta ceasurea ande fiesavo ghies, te cheren penghe teme cam trin ceasurea ande fiesavi riat hai te pregătin ștar sau panji teme ande fiesavo curco. Me hai ocoaver phral sicaitorii phendeam lenghe că va daștina te cheren cadaia numai le ajutoroia le Iehovasco. Ci va avela te bâstrav niciechdata chichi de uimime sas-le cana dichenas că, dacă șionas pengo pharimos po Iehova, cherenas but mai but sar pachianas că daștin.

Mânri dei sicadea iech intereso ciacio caring codola casa studiisardea i Biblia. Cadaia ajutisardea-le te bariaren pengo pachiamos hai cărdea vi mânre dades te paruvel-pe caring o ciacimos. Ca trin ghiesa pala so mânri dei mulea, bi te ajucăras-ame mânro dad avilea ca iech cuvântarea ca i sala le Regatoschi hai de atunci gălea vi mai dur cam 26 bărșa. Chiar cana mânro dad ci boldea-pe niciechdata, le phure de congregație phende manghe că ande fiesavo curco vo arăsălas o dintuno ca le întruniri.

Mânri dei sas iech lașio exemplo anda mande hai anda mânre pheia. Mânre trin pheia hai lenghe rroma slujin pherde pachiamos le Iehovasche. Iech anda lende cherel buchi ca i filiala andai Portugalia, hai iech aver ca i filiala anda Haiti.

Aghies, me hai i Randi, slujisaras sar pionieri speciali ando Hamilton (Ontario). Cana samas andi buchi itineranto, găleamas le phralența ca lenghe vizite hai studii. Tha acana si amen i bucuria te dichas sar le jene casa amen studiisaras i Biblia barion ando pachiamos. Hai ando timpo so phandavas amalimata chidine le phralența hai pheianța andai nevi congregația, sam zuriarde te dichas sar o Iehova silo pașa lende andel lașe ghiesa tha vi ande codola mai phare.

Cana dichav parpale, naisarav anda sea o ilo codolenghe cai sicade amenghe iech intereso ciacio ande sea cadal bărșa. Das amari zor te sicavas vi amen sa codoi ‘grija ciaci’ averenghe hai zuriaras-le te folosin chichi mai mișto penghi viața andi buchi le Iehovaschi. (2 Cor. 7:6, 7) Sar exemplo, ande iech familia, i rromni, o șiavo hai i șei, slujinas sar pioneri. Pușlem le rromes dacă vo gândisardea-pe vroiechdata te cherel pionerato. Vo phendea că lel sama catar trin pioneri. Atunci phendem lesche: „Tha daștis te les sama mai mișto pe lende sar o Iehova?”. Zuriardem-les te zumavel vi vo i bucuria cai pherelas o ilo lesca familiaco. Pala șiov șiona vi vo astardea o pionerato.

Me hai i Randi va avela te das duma mai dur ‘codolenghe cai aven pala amende’ anda ‘le șucar buchia’ cai cărdea-le o Del, hai camas ca vi von te arachen sa cadea de but bucuria andi buchi le Iehovaschi cadea sar amen. (Ps. 71:17, 18)