1. So dichlea o Iehova ande fiesavo anda amende?

O IEHOVA țârdea peste fiesaves anda amende. (Ioan 6:44) Te gândisaras-ame sar cărdea vo cadai buchi. Ando timpo so dichlea pherdo atenția le miliardea manușenghe ile anda cadai lumea, vo dichlea vareso cuci tute, iech ilo sincero, ande savo daștilas te bariol i iubirea anda leste. (1 Cron. 28:9) O Iehova prinjianel-tu, hachiarel-tu hai iubil-tu. Ce șucar ideea!

2. Sar sicadea o Isus că o Iehova iubil fiesavea anda lesche bacrea?

² O Iehova iubil-tu zurales but, tha iubil vi che phralen hai pheian. Caște sicavel cadai buchi, o Isus phendea anda o Iehova că silo sar iech păstoro. So cherel o păstoro dacă iech anda lesche 100 bacrea hasarel-pe? Vo ‘va mechela le 99 po plain hai va jiala te rodel codola hasardi’. Cana arachel-la vo ci silo holearico pe late, tha bucuril-pe. Catar hachiaras că fiesavi bacri sili importanto anda o Iehova. O Isus phendea: „Mânro Dad, cai silo ando cerii, ci camel te hasardiol ci barem iech anda cadal țânorre”. (Mat. 18:12-14)

3. So va dichaia mai dur?

³ Ci camas niciechdata te arăsas te peravas amare phralen. Sar daisaras te na poticnisaras averen? Hai so daisaras te cheras dacă varecon duchavel-ame? Cadale pușimatande va arachaia o răspunso mai dur. Tha, mai anglal, va avela te dichas con si „cadal țânorre”, anda save del-pe duma ando Matei, o capitolo 18.

4. Con si „cadal țânorre”?

⁴ „Cadal țânorre” si le disciopli le Isusosche vi tărne hai vi phure. Von si „sar niște șavorre” ando senso că mechen-pe sicade le Isusostar. (Mat. 18:3) Chiar cana aven  anda mai but thema hai culturi hai sile manușa diferime, sea anda lende sicaven pachiamos ando Cristos, hai vo iubil-le zurales but. (Mat. 18:6; Ioan 1:12)

5. So simțosarel o Iehova cana varecon duchavel sau poticnil ieches anda lesche slujitori?

⁵ Fiesavo anda „cadal țânorre” silo cuci andel iacha le Iehovasche. Caște hachiaras so simțosarel Vo, te gândisaras-ame so simțosaras-ame caring le șavorre. Von sile anda amende zurales cuci hai camas te ferisaras-le anda codoia că nai-le zuralimos, experiența hai o goghiaverimos le bare manușengo. Ame ci placial-ame te dichas chanicas te suferil hai sam duchade ba chiar zurales holearici, cana dichas că varecon cherel nasulimos ieche șavorresche. Sa cadea vi o Iehova camel te feril-ame hai silo duchado, chiar zurales holearico, cana varecon duchavel sau poticnil ieches anda lesche slujitori. (Is. 63:9; Mar. 9:42)

6. Cadea sar phenel-pe ando 1 Corinteni 1:26-29, sar dichen le manușa le discipolen le Isusosche?

⁶ Ande ce aver felo si le discipoli le Isusosche cadea sar niște „țânorre”? Le manușa dichen importanto codolen barvale, codolen prinjiande hai codolen cai sile but autoritatea. Comparime cadalența, le manușa dichen tele le discipolen le Isusosche, pachian că ci sile importanto hai că sile sar niște „țânorre”. (Citisar 1 Corinteni 1:26-29.) Tha o Iehova ci dichel-le cadea.

7. So camel o Iehova te simțosaras caring amare phrala?

⁷ O Iehova iubil sea pesche slujitoren, indiferento de chichi timpo slujin lesche. Sea le phrala hai le pheia sile cuci anda o Iehova, hai cadea trebulas te aven vi anda amende. Camas te iubisaras „sea le phralen”, na numai chichivan anda lende. (1 Pet. 2:17) Anda codoia, trebulas te cheras sea so daisaras caște ferisaras hai te las sama pe amare phrala. Dacă varesar holeardeam sau duchadeam varecas, ci trebulas te phiravas-ame sar cana ci întâmplosardea-pe chanci, hai te gândisaras-ame că codo manuș silo prea sensibilo hai trebul te nachel părdal corcoro cadai situația. Tha, sostar daștin unii phrala te holiaren-pe mai sigo? Daștil-pe că, anda o felo sar barile sau unii dichen-pe țâne ande penghe iacha. Aver sile neve co ciacimos hai încă ci jianen sar te nachen părdal averenghe greșeli. Orisavi avelas i situația, trebulas te das sea amari zor caște paruvas le buchia. Cu sea cadala, iech jeno cai holiarel-pe sigo trebul te del peschi sama că cadaia si iech trăsătura nelași, hai trebul te cherel buchi late caște na mai avel cadea de sensibilo. Si importanto te cherel cadaia caște avel-les pacea andi goghi hai te avel mișto averența.

8. Ce atitudinea le manușenghi anda o timpo le Isusosco influențisardea vi lesche discipolen?

⁸ Sostar dea duma o Isus anda „cadal țânorre”? Lesche discipoli pușle-les: „Con si o mai baro ando Regato cerisco?”. (Mat. 18:1) But iudei anda cado timpo, pachianas că i poziția hai o rango sas-le zurales importanto. Iech erudito phendea: „I mai importanto buchi ande lenghi viața sas te avel lenghe dini pachiv, te aven mișto dichle, te aven prinjiande hai te avel-le averengo respecto”.

9. So trebunas te cheren le discipoli le Isusosche?

⁹ O Isus jianglea că lesche discipoli trebunas te cheren bare eforturi caște țârden avri anda pengo ilo o spirito te aven mai lașe sar aver, cai sas zurales prinjiando andi cultura iudaico. Vo phendea lenghe:  „Codo cai si o mai baro mașcar tumende te avel sar codo mai tărno hai codo cai siles rolo te conducil, sar codo cai slujil”. (Luca 22:26) Cana ‘dichas le coaveren că sile mai bare amendar’, phiravas-ame sar codo „o mai tărno”. (Filip. 2:3) Dacă va avela-ame cadai atitudinea, ci va avela te poticnisaras averen.

10. Ce sfato cai dea-les o Pavel trebulas te șioas-les ande amaro ilo?

¹⁰ Sea amare phrala hai pheia, ande iech anumime felo, sile mai bare amendar. Ci si pharo te hachiaras cadai buchi dacă dichas lenghe calități. Trebulas te șioas ande amaro ilo o sfato cai dea-les o apostolo Pavel le creștinenghe anda Corint: „So cherel-tu te aves diferime averestar? Ciaces, so buchi situ cai ci primisardean-la? Cadea că, dacă primisardean-la, sostar așares-tu sar cana ci primisardean-la?”. (1 Cor. 4:7) Cadea că, ci trebulas te țârdas atenția caring amende sau te das-ame bare că sam mai lașe averendar. Sar exemplo, iech phral cai încărel șucar cuvântari sau iech phei cai jianel te începosarel but studii biblico trebulas te anen pachiv le Iehovasche anda so daștin te cheren.

11. So sichioas anda i ilustrarea le Isusoschi anda iech rege hai lesco sclavo?

¹¹ Pala soste phendea pesche continuatorenghe te len sama te na poticnisaren averen, o Isus cărdea iech ilustrarea anda iech rege hai lesco sclavo. O rege choslea le sclavosco baro camimos, cai ci daisardeas te pochinel-les niciechdata. Mai târzio cado sclavo ci camlea te chosel o camimos but mai țâno ieche avere sclavosco. Ji la urmă, o rege șiudea ando phandaimos le sclavos cai ci sicadea îndurarea. So sichioas catar? O Isus phendea: „Sa cadea va cherela vi mânro Dad cerisco cana fiesavo anda tumende ci va iertila anda ilo pesche phrales”. (Mat. 18:21-35)

12. Sar duchavas averen cana ci camas te iertisaras?

¹² O modo sar phiradea-pe o sclavo cărdea nasul na numai lesche, tha vi averenghe. Mai anglal, bi te sicavel mila le coavere sclavosche, „șiutea te avel șiudino ando phandaimos ji cana avelas te pochinel sea o camimos”. Pala codoia, vo cărdea te suferin vi codolen cai dichle cado neciacimos. „Cana dichle so întâmplosardea-pe, le coaver sclavi sas-le zurales duchade”. Sa cadea, vi so cheras ame daștil te duchavel averen. So întâmplol-pe cana iech phral greșil amenghe hai ame ci camas te iertisaras-les? Mai anglal cheras nasul lesche, anda codoia că ci camas te iertisaras-les hai ci das-les amari atenția hai iubirea. Pala codoia, cheras le coaveren andai congregația te simțosaren-pe nasul cana dichen că ci sam andi pacea codole phraleia.

13. So sichioas anda i experiența iecha pheiachi pioniera?

¹³ Cana iertisaras amare phralen hai pheian, cheras mișto amenghe, tha vi averenghe. Cado ciacimos dichiol-pe anda i experiența iecha pheiachi pioniera, casche phenas Cristina. Voi sas-li holiardi catar iech phei andai congregația. I Cristina phenel: „Lache cuvintea sas cadichi de phare că șinenas mânro ilo sar iech șiuri. Ci camlem barem te jiav ande sa codoi mașina laia andi predicarea. Începosardem te hasarav mânro zelo hai bucuria”. I Cristina pachialas că sas-la ciacimos te avel holiardi. Tha voi ci mechlea ca i holi te așel ande laco ilo hai ci gândisardea-pe numai peste. Mai but, sicadea umilința hai cărdea cadea sar phenen le sfaturi biblico cai arachlea-le ando articolo „Te iertisaras  anda ilo”, anda O Turno de veghe anda 15 octombria 1999. Voi iertisardea pesca pheia. I Cristina phenel: „Acana dav mânri seama că sea anda amende das sea amari zor te las pe amende i nevi personalitatea hai că o Iehova iertil-ame buhlimaia ande fiesavo ghies. Lea-pe iech baro bar pa mânro ilo hai acana som pale bucurime”.

14. Cadea sar phenel-pe ando Matei 18:21, 22, ce pharimos daștil-pe că sas le Petros hai so sichioas anda so phendea lesche parpale o Isus?

¹⁴ Savore trebul te iertisaras. Tha, po iechdata daștil te avel amenghe pharo te cheras cadai buchi. Daștil-pe că nici le apostolosche Petru ci sas lesche sea o timpo ușoro te iertil. (Citisar Matei 18:21, 22.) So daștil te ajutil-ame? Mai anglal, te meditosaras ca ce but iertil-ame o Iehova. (Mat. 18:32, 33) Ame ci meritisaras leschi iertarea, tha vo del-la amenghe anda sea o ilo (Ps. 103:8-10) Mai but, „si ame i obligația te iubisaras-ame iech averes”. Cadea că, ci daisaras te alosaras te iertisaras amare phralen sau nici, trebul te cheras cadai buchi. (1 Ioan 4:11) Ando duito rândo te meditosaras ca so întâmplol-pe cana iertisaras. Ajutisaras codoles cai greșisardea amenghe, încăras i unitatea andi congregația, ocrotisaras amaro amalimos le Iehovaia hai das tele pa amende iech baro pharimos. (2 Cor. 2:7; Col. 3:14) Ando trinto rândo, te rughisaras-ame Codolesche cai manghel amendar te iertisaras. Te na mechas le Satanos te ciorel i pacea de mașcar amende. (Ef. 4:26, 27) Si ame bari nevoia catar o ajutorii le Iehovasco caște na peras ande cado athaimos le Satanosco.

15. Cadea sar phenel-pe ando Coloseni 3:13, so daștis te cheres cana san holiardo catar o phiraimos ieche phralesco?

¹⁵ Tha so trebul te cheras cana iech phral holiardea-ame prin lesco phiraimos? Cher sea so daștis caște încăres i pacea.  Rughisar-tu anda sea o ilo le Iehovasche hai mang-les te binecuvântil le manușes cai holiardea-tu hai te ajutil-tu te diches le calități cai siles, calități anda save o Iehova iubil-les. (Luca 6:28) Dacă ci daștis te naches părdal so întâmplosardea-pe, gândisar-tu savo silo o mai lașio modo caște des duma leia. De fiesavi data si mai mișto te pachias că chio phral ci camlea te holiarel-tu. (Mat. 5:23, 24; 1 Cor. 13:7) Cana des duma leia, trebul te pachias că ci silo doșalo. Tha dacă ci camel te cherel pacea sicav răbdarea, anda codoia că i Biblia phenel amenghe ‘te continuisaras te suportisaras-ame iech averes’. (Citisar Coloseni 3:13.) Hai, i mai importanto buchi si te na încăres holi ande chio ilo, anda codoia că chio amalimos le Iehovaia daștilas te covliol. Na mech ca nici iech buchi te poticnil-tu. Dacă cheres cadea, sicaves că iubis le Iehovas mai but sar oriso. (Ps. 119:165)

16. So trebul te cherel fiesavo anda amende?

¹⁶ Si ame o baro privilegio te slujisaras le Iehovasche andi unitatea, sar „iech corcori turma ieche corcore păstoroia”. (Ioan 10:16) Ando lil Organizați caște cheras i voința le Iehovaschi, ca i pagina 165 phenel-pe: „Anda codoia că cadai unitatea anel tuche miștimata, trebul te cheres vi tu chi partea caște încăres-la”. Cadea că, te sichioas „te dichas amare phralen cadea sar dichel-le o Iehova”. Andel iacha le Iehovasche, savore sam cuci, cadea sar niște ‘țânorre’. Cadea trebulas te dichas vi ame amare phralen. O Iehova dichel amare eforturi hai anda leste si zurales cuci sea so cheras caște ajutisaras-le hai te las sama pe lende. (Mat. 10:42)

17. So camas te cheras?

¹⁷ Iubisaras amare phralen, hai anda codoia sam ‘hotărâme te na șioas iech bar de poticnire sau iech obstacolo angla lende’. (Rom. 14:13) Pachias că amare phrala hai pheia sile mai bare amendar hai camas te iertisaras-le anda ilo. Mai but, camas te cheras sea so daisaras caște na poticnisaras-ame ande aver. Cadea că, „te alosaras le buchia cai îngăren ca i pacea hai le buchia cai cheren te zuriaras-ame iech averes”. (Rom. 14:19)