Huti le conținutoste

Huti le cuprinsoste

ARTICOLO STUDIOSCHE 27

„Sperisar ando Iehova!”

„Sperisar ando Iehova!”

„Sperisar ando Iehova, av tromano hai chio ilo te avel zuralo!” (PS. 27:14)

GHILI 128 Te na mechas-ame, te jias mai dur ji co sfârșito!

SO VA DICHAIA *

1. a) So speranța dea-ame o Iehova? b) So însemnol „te sperisaras ando Iehova”? (Dich vi i nota „Te hachiaras mai mișto”.)

 O IEHOVA dea iech șucar speranța sea codolenghe cai iubin-les. Na pa but timpo, vo va chosela i duch, o nasfalimos hai o merimos. (Rev. 21:3, 4) Sa cadea, vo va ajutila ‘codolen umili’ cai sperin ande leste te cheren pale i phuv iech paradiso. (Ps. 37:9-11) Vo va cherela posibilo anda fiesavo anda amende te avel amen iech amalimos chidino leia, chiar vi mai chidino sar codo cai si amen aghies. So bari hai șucar speranța! Tha sostar daisaras te pachias că le promisiuni le Devlesche va pherena-pe? O Iehova ci bâstrel niciechdata pesche promisiuni hai cherel sea o timpo so phenel. Anda codoia, daisaras ‘te sperisaras ando Iehova’. * (Ps. 27:14) Sicavas că cheras cadaia cana ajucăras pherde răbdarea hai bucuria ca vo te pherel pesco scopo. (Is. 55:10, 11)

2. So cărdea o Iehova deja?

2 O Iehova sicadea deja că încărel pesche promisiuni. Te dichas iech exemplo. Ando lil Revelația, o Iehova phendea că, ande amare ghiesa, avelas te chidel ande iech than manușa anda sea-l națiuni, triburi hai șiba caște anen lesche închinarea uji ande iech than. Aghies, cado șucar grupo manușengo silo prinjiando sar ‘i bari mulțimea’. (Rev. 7:9, 10) Chiar cana anda leste cheren partea murșa, jiuvlea hai șiave anda diferime rase, șiba hai thana, i bari mulțimea si iech familia pe sea i phuv ande savi si pacea hai unitatea. (Ps. 133:1; Ioan 10:16) Codola anda i bari mulțimea phenen i vestea lași pherde zelo hai sile gata sea o timpo te den duma anda penghi speranța oricasche camel te așunel-len. (Mat. 28:19, 20; Rev. 14:6, 7; 22:17) Dacă cheres partea anda i bari mulțimea, si ciaces că i speranța ande iech lumea mai lași si zurales cuci anda tute.

3. So camel o Satan te cherel?

3 O Beng camel te ciorel amendar amari speranța. Vo camel te cherel-ame te pachias că ci sam cuci andel iacha le Iehovasche hai că ci va încărela pesche promisiuni. Dacă va daștila te cherel cadaia, va avela te avas zurales perade hai chiar daisaras te arăsas te na mai slujisaras le Iehovasche. Cadea sar va avela te dichas, o Satan folosisardea cado athaimos vi cana camlea te cherel le Iovos te hasarel peschi speranța.

4. So va dichaia ande cado articolo? (Iov 1:9-12)

4 Mai dur, va avela te dichas le athaimata prin save o Satan zumadea te cherel le Iovos te na mai pachial-pe ando Iehova. (Citisar Iov 1:9-12.) Va avela te dichas vi so daisaras te sichioas anda o exemplo le Iovosco hai sostar si importanto te na bâstras că o Iehova iubil-ame hai că va încărela pesche promisiuni.

O SATAN ZUMADEA TE CHEREL LE IOVOS TE HASAREL PESCHI SPERANȚA

5, 6. Prin so nachlea o Iov ande iech harno timpo?

5 Le Iovos sas-les iech șucar hai lași viața. Vo bucurilas-pe catar iech amalimos chidino le Iehovaia, sas-les iech bari hai șucar familia hai sas-lo zurales barvalo. (Iov 1:1-5) Tha, ande iech ghies, vo hasardea aproape sea. Mai anglal, vo hasardea pesco barvalimos. (Iov 1:13-17) Pala codoia, sea lesche șiave mule. Te gândisaras-ame iech țâra so baro pharimos avilea pe leste! Le dada sile zurales duchade cana merel iech anda lenghe șiave. Tha te gândisaras-ame chichi de pherdo duchatar hai calo sas o ilo le Iovosco hai lesco rromniaco cana așunde că sea lenghe deș șiave mule! Cadea că dichas mișto sostar o Iov șindea pesco hureaimos hai, astardo duchatar, pelea tele pi phuv! (Iov 1:18-20)

6 Pala codoia, o Satan dea le Iovos iech nasfalimos zurales jiungalo, cai cărdea te avel lesche lajiav hai hasardea peschi pachiv. (Iov 2:6-8; 7:5) Mai anglal, o Iov sas iech manuș mișto dichlo hai prinjiando mașcar le manușa cai beșelas. Le manușa avenas leste caște manghen lesco sfato. (Iov 31:18) Tha acana, lesche phrala, lesche pașarde hai chiar vi lesche slujitori anda lesco chăr duriarenas-pe lestar. (Iov 19:13, 14, 16)

But phrala hai pheia de aghies daștin te hachiaren sar simțosardea-pe o Iov cana nachlea prin pharimata (Dich o paragrafo 7) *

7. a) Sostar pachialas o Iov că nachelas prin pharimata, tha so ci camlea te cherel? b) Prin so zumaimata sar codola andai imaginea daștilas te nachel iech creștino?

7 O Satan camlea ca o Iov te pachial că avile pe leste cadal pharimata anda codoia că o Iehova sas-lo holiarico pe leste. Cadea că, o Satan folosisardea-pe catar iech bari barval caște marel tele o chăr ande savo sas le deș șiave le Iovosche cai hanas ande iech than. (Iov 1:18, 19) Sa cadea, vo cărdea te perel iech iag anda o cerii cai mudardea sea le animalea le Iovosche, ande iech than le slujitorența cai lenas sama pe lende. (Iov 1:16) Anda codoia că i barval hai i iag avilea anda o cerii, o Iov pachiaia că o Iehova Del cărdea te avel pe leste cadal pharimata. Vo gândisardea-pe că holiardea pesche Dades cerisco. Chiar cana sas-lo zurales perado, vo ci dea armaia le Devles. Vo chiar andea pesche amintea că, ji atunci, o Iehova dea-les but lașe buchia. Anda codoia, o Iov gândisardea-pe că, cadea sar primisardea o lașimos, trebulas te primil vi o nasulimos. Vo phendea: „Așardo te avel vi de acanara mai dur o anav le Iehovasco!”. (Iov 1:20, 21; 2:10) Chiar cana o Iov hasardea pesco barvalimos, pesche șiaven hai pesco sastimos, vo așilea loialo le Iehovasche ande cadal phare zumaimata. Tha o Satan ci mechlea-pe hai zumadea-les vi mai dur.

8. So aver vareso cărdea o Satan pala codoia caște peravel le Iovos?

8 Pala codoia, o Satan cărdea aver vareso caște peravel le Iovos: vo folosisardea-pe catar trin amala neciace caște cherel le Iovos te simțosarel-pe sar iech manuș lașio chancesche. Cadal murșa phende că le Iovos siles pharimata anda codoia că silo doșalo anda mai but buchia nasul. (Iov 22:5-9) Sa cadea, camle te cheren-les te pachial că, chiar cana ci sas iech manuș nasul, sea so cherelas caște avel cuci andel iacha le Iehovasche sas de ivea. (Iov 4:18; 22:2, 3; 25:4) Cadea că, von camenas te cheren le Iovos te pachial că o Iehova ci iubil-les hai că ci lel sama pe leste hai te cherel-les te pachial că ci siles niciech miștimos dacă slujil lesche. Cadea că, so phende lesche cadal trin amala neciace daisardeas te cherel le Iovos te hasarel peschi speranța.

9. So ajutisardea le Iovos te avel tromano hai zuralo?

9 Te imaginisaras amenghe sar beșelas o Iov ando uciar hai chichi de but duch anelas lesche lesco nasfalimos jiungalo ande fiesavo ghies. (Iov 2:8) Lesche amala roden sea o timpo i doș ande leste hai phenen că silo iech manuș lașio chancesche hai sea so cărdea ji acana si de ivea. Le ileia phagărdo anda codoia că mule lesche șiave, o Iov simțosarel că lesche zumaimata sile sar iech baro bar pe lesco ilo. Mai anglal, vo ci phenel chanci. (Iov 2:13–3:1) Cana dichen cadaia, daștil-pe că lesche amala pachian că vo va avela te risarel o dumo pesche Devlesche. Tha so but athaven-pe! Daștil-pe că o Iov vazdel pesche iacha hai, ando timpo so dichel-pe lende, phenel: „Ji co palutno phurdimos, ci va avela te mechav mânro pachiamos!”. (Iov 27:5) So ajutisardea le Iovos te avel cadichi de tromano hai zuralo, chiar cana nachelas prin ducha cadea de bare? Cana sas-lo ande o mai pharo momento anda leschi viața, vo ci hasarde peschi speranța că lesco Del iubitorii va zinghiarela pesco vast caște ajutil-les. Vo jianelas că, vi dacă avileas te merel, o Iehova avileas te anel-les pale viațate. (Iov 14:13-15)

SAR DAISARAS TE LAS-AME PALA O IOV?

10. So sichileam anda i relatarea anda Iov?

10 Anda i relatarea anda o Iov sichioas că o Satan ci daștil te cherel-ame te mechas le Iehovas bi te camas hai că o Iehova jianel mișto sea le buchia prin save nachas. Sa cadea, anda i experiența le Iovoschi sichioas vi aver cuci sicaimata. Te dichas chichiva anda lende.

11. So buchiatar daisaras te avas siguri cana pachias-ame sea o timpo ando Iehova? (Iacov 4:7)

11 Catar o Iov sichioas iech baro ciacimos: că dacă va avela te pachias-ame vi mai dur ando Iehova, va avela-ame o zuralimos te nachas părdal orisavo zumaimos hai că daisaras te așias contra le Satanosche. So va avela pala codoia dacă cheras cadea? I Biblia phenel amenghe că o Beng va nașela amendar. (Citisar Iacov 4:7.)

12. Sar zuriardea le Iovos i speranța le jiuvindimaschi?

12 Si importanto te avel-ame iech pachiamos zuralo ando jiuvindimos. Cadea sar dichleam ando articolo cai nachlea, o Satan folosil-pe butivar catar i dar le merimastar caște cherel-ame te hasaras amaro pachiamos ando Iehova. O Satan phendea că o Iov avelas te cherel oriso – chiar vi te na mai slujil le Iehovasche – caște așel jiuvindo. Tha chichi de but athavelas-pe o Satan! Chiar vi ande le mai cale ghiesa anda leschi viața, cana sas-lo pașă te merel, o Iov ci mechlea pesco pachiamos hai așilea loialo le Iehovasche. So ajutisardea-les? Lesco pachiamos ando lașimos le Iehovasco hai i speranța ciaci că, ji la urmă, vo va ortosarela le buchia. O Iov jianelas că, vi cana o Iehova ci avileas te ajutil-les chichi timpo trailas, vo avelas te anel-les pale viațate ando viitorii. O Iov pachialas ciaces andi speranța le jiuvindimaschi. Dacă vi amen pachias-ame ciaces ande cadai speranța, nici măcar cana sam pașă te meras ci va avela te mechas le Iehovas.

13. Sostar trebul te prinjianas le athaimata cai folosisardea-le o Satan contra o Iov?

13 Trebul te las sama hai te prinjianas mișto le athaimata cai o Satan folosisardea-le contra o Iov, anda codoia că vi aghies vo cherel sa cadea. Te dichas sar doșardea vo le manușen: „O manuș [na numai o Iov] va dela sea so siles anda peschi viața”. (Iov 2:4, 5) Cadea că, o Satan phenel că amen ci iubisaras ciaces le Iehovas hai că va avela te risaras o dumo le Iehovasche dacă cadaia va trebula caște salvisaras amari viața. Sa cadea, vo doșarel le Devles că ci iubil-ame hai că, anda leste, sea le buchia cai cheras-le caște avas cuci ande lesche iacha si de ivea. Anda codoia că prinjianas le athaimata cai folosil-le o Satan, amen cai sperisaras ando Iehova, ci va avela te avas athade lestar.

14. So sicaven anda amende le zumaimata prin save nachas?

14 Trebulas te dichas le zumaimata sar ocazii te prinjianas-ame mai mișto. Le pharimata prin save nachlea o Iov ajutisardea-les te dichel so covlimata siles hai te ortosarel-le. Sar exemplo, vo hachiardea că trebul te avel mai umilo. (Iov 42:3) Vi aghies, le zumaimata daștin te ajutin-ame sa cadea. Cana nachas prin pharimata daisaras te prinjianas mai but buchia anda amende. Iech phral po anav Nikolai *, cai sas-lo phandado, chiar cana sas-lo zurales nasfalo, phenel: „O phandaimos ajutisardea-ma te dichav save sas le calități savende mai trebulas te cherav buchi”. Iech data so dichleam save si amare covlimata, daisaras te astaras te lașiaras-le.

15. Castar trebul te așunas hai sostar?

15 Cadea sar o Iov, vi ame trebul te așunas catar o Iehova, na catar amare dușmani. O Iov așundea atento cana o Iehova dea duma hai ajutisardea-les te del peschi sama sar așenas ciaces le buchia. Sas sar cana phenelas lesche: „Ci dichlean chichi de but buchia cărdem prin mânro zuralimos? Jianav sea prin so nachlean. Pachias că ci daștiv te lav sama pe tute?”. Pherdo umilința hai recunoștința anda o lașimos le Iehovasco, o Iov phendea: „Mânro can așundea anda tute, tha acana mânri iach dichel-tu”. (Iov 42:5) Fal-pe că o Iov phendea cadal cuvintea cana încă sas-lo ando uciar, încă sas-lo pherdo phugnia hai încă rovarelas o merimos lesche șiavengo. Tha, vi cadea, o Iehova cărdea lesche prinjiandi leschi iubirea hai phendea că silo cuci ande lesche iacha. (Iov 42:7, 8)

16. Cadea sar phenel-pe ando Isaia 49:15, 16, so trebul te încăras ande amari goghi cana nachas prin zumaimata?

16 Vi aghies, le manușa daștinas te prasan-ame sau te piraven-pe amența sar cana ci sam lașe chancesche. Von camen te meliaren amari reputația sau amara organizațiachi hai „phenen hohaimata hai sacon felo buchia jiungale contra amenghe”. (Mat. 5:11) Anda i relatarea anda Iov hachiaras că le Iehovas siles pachiamos anda amende că va avela te așias loialo cana nachas prin zumaimata. O Del iubil codolen cai sperin ande leste hai ci va mechela-le niciechdata. (Citisar Isaia 49:15, 16.) Te las sama te na banghiaras o can ca le buchia jiungale cai den-le mai dur lesche dușmani! Ita so phenel o James, iech phral anda Turcia, saveschi familia nachlea prin phare zumaimata: „Deam amari sama că, anda codoia că așundeam le hohaimata phende anda o poporo le Devlesco, cărdeam amenghe numai nasul hai samas perade. Anda codoia, alosardeam te încăras amari goghi ca i speranța le Regatoschi hai te cheras mai but ando servicio le Iehovasco. Cadea, daisardeam te încăras amari bucuria”. Cadea sar o Iov, sam hotărâme te așunas catar o glaso le Devlesco! Le hohaimata phende catar le dușmani ci va daștina te mudaren i iag amara speranțachi.

I SPERANȚA DEL-AME ZURALIMOS

O Iehova pochindea parpale le Iovos anda codoia că așilea loialo sea le ileia andel zumaimata. Vo hai leschi rromni bucurisarde-pe but timpo catar le miștimata dine le Iehovastar (Dich o paragrafo 17) *

17. So daisaras te sichioas anda o exemplo le martorengo loialo anda save del-pe duma ando Evrei, capitolo 11?

17 O Iov si numai iech andal slujitori le Iehovasche cai așile zurale hai tromane cana nachle prin phare zumaimata. Ande pesco lil caring le evrei, o apostolo Pavel del duma anda but aver hai phenel anda lende că sile ‘iech noro baro de martori’. (Evr. 12:1) Chiar cana savore nachle prin phare zumaimata, ande lenghi viața, von sas-le prinjiande angla o Iehova sar manușa pherde pachiamos. (Evr. 11:36-40) Sas o fapto că ci mechle-pe hai dine sea penghi zor te așen zurale ando pachiamos de ivea? Nici. Chiar cana ci dichle sar pheren-pe sea le promisiuni le Iehovasche, von sperisarde mai dur ande leste. Von daisarde te pachian că sile cuci andel iacha le Iehovasche hai că avelas te dichen ando viitorii sar pheren-pe sea lesche promisiuni. (Evr. 11:4, 5) Cana gândisaras-ame ca lengo exemplo, sam vi mai hotărâme te sperisaras ando Iehova.

18. So sam hotărâme te cheras? (Evrei 11:6)

18 Aghies, i lumea ande savi traisaras cărdiol sea mai nasul. (2 Tim. 3:13) O Satan șiol vi mai dur co zumaimos le jenen anda o poporo le Devlesco. Sam hotărâme ca, prin orisave zumaimata va avela te nachas, te slujisaras pherde zelo le Iehovasche hai pherde pachiamos că „șiuteam amari speranța ande iech Del jiuvindo”. (1 Tim. 4:10) Te na bâstras că o pochinimos cai o Iehova dea-les le Iovosche sicavel că vo „silo pherdo iubirea hai îndurătorii”. (Iac. 5:11) Cadea sar o Iov, te așias loialo amare Dadesche cerisco hai te pachias zurales că vo va anela but miștimata codolenghe cai „roden-les anda sasto ilo”. (Citisar Evrei 11:6.)

GHILI 150 Roden le Devles hai va avela salvime!

^ Butivar, cana gândisaras-ame varecaste cai nachlea prin bare zumaimata, avel ande amari goghi o Iov. Anda i experiența cadale murșeschi cai așilea loialo, sichioas că o Satan ci daștil te cherel-ame te risaras o dumo le Iehovasche. Sa cadea, sichioas că o Iehova prinjianel mișto le pharimata prin save nachas. Vo așadea le zumaimata cai avile opral o Iov hai daisaras te pachias ciaces că, ando viitorii, va chosela vi amare ducha. Cana sicavas prin so cheras că pachias zurales cadai buchi, sam mașcar codola cai „sperin ando Iehova”.

^ TE HACHIARAS MAI MIȘTO: O cuvânto ebraico anda „te sperisaras” însemnol „te ajucăras” anda sea o ilo vareso. Cado cuvânto daștil te sicavel vi i ideea te pachias-ame ande varecaste sau te șioas amaro pachiamos ande leste. (Ps. 25:2, 3; 62:5)

^ Chichiva anava sas-le parude.

^ SO DICHAS ANDI IMAGINEA: O Iov hai leschi rromni nachen prin o baro pharimos că hasarde penghe șiaven ando merimos.

^ SO DICHAS ANDI IMAGINEA: O Iov așilea zuralo ando pachiamos ande sea le zumaimata prin save nachlea. Vo hai leschi rromni gândin-pe co modo sar o Iehova andea but miștimata lenghe hai lenga familiache.