1, 2. So scriisardea iech sociologo hai so va dichaia ande cado articolo?

AGHIES milionea manușa phenen că pachian ando Isus, tha ci acceptin lesche sicaimata. (2 Tim. 4:3, 4) Mai but, iech sociologo scriisardea: „Dacă avelas vi aghies mașcar amende iech «Isus», cai phenelas sea codol buchia cai phendea-le o iechto Isus, . . . avelas te na acceptisaras-les cadea sar ci acceptisardeam le Isusos acana 2 000 bărșa? . . . O răspunso si: «Da, ci avelas te acceptisaras-les!»”.

² Cana sas o Isus pi phuv but manușa așunde lesche sicaimata hai dichle le miracolea cai cărdea-le vo. Tha, cu sea cadala ci pachiaie ande leste. Sostar? Ando articolo cai nachlea, dichleam ștar motivea anda save le manușa poticnisarde-pe ande so phendea hai so cărdea o Isus. Mai dur, va avela te dichas aver ștar motivea. Cadea, va avela te hachiaras sostar ci acceptin le manușa le continuatoren le Isusosche de aghies hai so daisaras te cheras caște na poticnisaras-ame.

3. Sostar poticnisarde-pe unii manușa anda o timpo le Isusosco?

³ Cana sas-lo pi phuv, o Isus beșlea ande iech than orisavo felo manușența. Vo halea le bare manușența hai codolența barvale, tha beșlea but timpo vi mașcar codola cai sas-le ciore hai neajutorime. Mai but, vo sicadea compasiunea caring codola cai sas-le dichle sar „păcătoși”. Anda codoia, unii iudei cai pachianas anda pende că sile orta poticnisarde-pe. Von pușle le discipolen le Isusosche: „Sostar han hai pien codolența cai len impozitea hai codolența păcătoși?”. O Isus phendea lenghe parpale: „Na codolen cai sile sasteveste sile nevoia doctorostar, tha codolen cai sile nasfale. Ci  avilem te acharav ca i căința codolen orta, tha codolen păcătoși”. (Luca 5:29-32)

4. Cadea sar phenel i profeția anda Isaia, so trebulas te jianen le iudei ande soste priveal o Mesia?

⁴ So phenen le Scripturi? Bute timpoia angla so te avel o Mesia, o profeto Isaia phendea anda leste că ci va avela acceptime le manușendar. I profeția phenelas de mai anglal: „Vo sas-lo prasado hai le manușa jianas dur lestar . . . Sas sar cana leschi fața sas-li garadi amendar. Sas-lo prasado hai dichleam-les sar ieche chances”. (Is. 53:3) Cadea sar sicavel i profeția, le manușa avenas te „jian dur lestar”. Cadea că, le iudei anda o iechto secolo trebuisarde te jianen că o Isus avelas te na avel acceptime sar Mesia le mai bute manușendar.

5. Sar dichen but manușa le continuatoren le Isusosche?

⁵ Dichas cadai situația vi aghies? Da. But conducători religioși sile bucurime te acceptin sar jene ande penghe changherea bare manușen, barvale hai goghiaver andel iacha le manușenghe, tha cai ci sile iech moralitatea lași sau cheren buchia cai o Del urâl-le. Cadal conducători religioși prasan le slujitoren le Iehovasche, cai sile pherde zelo hai uje moralo, anda codoia că von ci sile dichle sar manușa importanto. Cadea sar phendea o Pavel, o Del alosardea codolen cai i lumea ‘prasal-le’. (1 Cor. 1:26-29) Tha anda o Iehova sile cuci sea lesche slujitori loiali.

6. Sar daisaras te imitisaras i atitudinea le Isusoschi, sicadi ando Matei 11:25, 26?

⁶ So daisaras te cheras caște na poticnisaras-ame? (Citisar Matei 11:25, 26.) Te na las-ame pala o modo sar dichel i lumea o poporo le Devlesco. Te na bâstras că o Iehova alosarel numai codolen umili caște cherel peschi voința. (Ps. 138:6) Sa cadea, te gândisaras-ame chichi de but buchia cărdea vo prin codola manușa anda save i lumea phenel că ci sile nici goghiaver hai nici sicade!

7. Sostar phendea o Isus andal farisei că sas-le ipocriți hai so cărde cadala?

⁷ Pherdo tromai, o Isus doșardea le conducătoren religioși anda lesco timpo anda codoia că ci sicavenas le manușen te anen închinarea le Iehovasche cadea sar trebul. Sar exemplo, vo sicadea i ipocrizia le fariseienghi, cai interesilas-le mai but o modo sar halavenas penghe vasta sar o modo sar lenas seama pe penghe dada. (Mat. 15:1-11) Daștil-pe că le discipoli le Isusosche ci ajucărde-pe te așunen lesche cuvintea. Von chiar pușle-les: „Jianes că le farisei poticnisarde-pe cana așunde so phendean?”. O Isus phendea lenghe parpale: „Orisavi planta cai ci șiutea-la andi phuv mânro Dad cerisco va avela țârdini avri anda i rădăcina. Mechen-le! Sile sar niște sicaitorea dromesche core. Hai dacă iech coro sicavel o drom ieche avere coresche, le dui peren andi hâv”. (Mat. 15:12-14) Chiar cana le conducători religioși sas-le holiarico, cadaia ci așiadea le Isusos te phenel o ciacimos.

8. Sar sicadea o Isus că o Del ci acceptil sea-l sicaimata religioso?

⁸ Sa cadea, o Isus sicadea save sas le sicaimata religioso neciace. Vo ci phendea că o Del aprobil sea-l sicaimata religioso. O Isus phendea că po buhlo drom cai îngărel ca i distrugerea, va avena but manușa, hai po drom tang, cai îngărel ca i viața, va avena hanțî. (Mat. 7:13, 14) Vo sicadea că unii va phenena că slujin le Devlesche, tha, von ci va anena ciaces închinarea lesche. Cadea, că o Isus phendea:  „Len seama ca le profeți neciace, cai aven tumende huriade sar bacrea, tha cai andral sile bochale ruva! Pala lenghe roade va avela te prinjianen-le”. (Mat. 7:15-20)

9. Save si chichiva sicaimata religioso cai o Isus sicadea că sile neciace?

⁹ So phenen le Scripturi? I Biblia phendea de mai anglal că ande le Mesiasco ilo avelas te thabol iech baro zelo anda o chăr le Iehovasco. (Ps. 69:9; Ioan 2:14-17) O zelo cărdea le Isusos te sicavel save sas le sicaimata hai le practici religioso neciace. Sar exemplo, le farisei pachianas că, o sufleto ci merel, tha o Isus sicadea că o merimos silo sar i lindr. (Ioan 11:11) Le saduchei ci pachianas ando jiuvindimos, tha o Isus jiuvindisardea pesche amales le Lazăros. (Ioan 11:43, 44; Fap. 23:8) Le farisei pachianas că iech zuralimos cai ci dichiol-pe sau o Del, alosaren so te întâmplol-pe hai so te cheren le manușa ande penghi viața, tha o Isus phendea că le manușa daștin te alosaren te slujin sau nici le Devlesche. (Mat. 11:28)

10. Sostar poticnin-pe but manușa cana așunen amare sicaimata?

¹⁰ Dichas cadai situația vi aghies? Da. But manușa poticnin-pe anda codoia că amare sicaimata bazon-pe pi Biblia hai sicaven că but idei religioso sile neciace. Le conducători religioși sicaven le manușen că o Del pedepsil codolen nasul andi iag le iadoschi. Von folosisaren cado sicaimos caște încăren tela controlo le manușen. Le slujitori le Iehovasche, cai anen închinarea le Devlesche la iubireaco, sicaven că cado sicaimos silo neciacio. Le coducători religioși sicaven le manușen că o sufleto ci merel. Ame sicavas că cado sicaimos silo păgâno, cai dacă avelas ciaces, atunci ci mai avelas-ame nevoia catar o jiuvindimos. Chiar cana but religii sicaven le manușen că sea so cheras sas deja alosardo le Devlestar sau catar iech zuralimos nedichlo, ame sicavas că le manușes siles libero-arbitro hai daștil te alosarel te slujil le Devlesche. So cheren le conducători religioși cana phenas că lenghe sicaimata sile neciace? Butivar, von holiaren-pe.

11. Cadea sar phenel o Isus ando Ioan 8:45-47, so manghel o Del catar pesche slujitori?

 ¹¹ So daisaras te cheras caște na poticnisaras-ame? Dacă iubisaras o ciacimos va avela te pachias hai te așunas sea so phenel amenghe o Del. (Citisar Ioan 8:45-47.) Anda codoia că ci sam sar o Satan, ame va avela te ‘așias zurale ando ciacimos’ hai ci va avela te mechas-ame catar amaro pachiamos. (Ioan 8:44) O Del manghel catar lesche slujitori ‘te urân o nasulimos hai te alipin-pe de so si mișto’, cadea sar cărdea vi o Isus. (Rom. 12:9; Evr. 1:9)

12. Sostar sas o merimos le Isusosco pe iech stâlpo de tortură iech motivo de poticnire anda but iudei?

¹² So aver vareso cărdea le evreien anda o timpo le Isusosco te na pachian ande leste? O Pavel phendea: „Ame predichisaras le Cristosos șiuto po stâlpo, cai anda le iudei si iech motivo de poticnire”. (1 Cor. 1:23) Sostar poticnisarde-pe cadichi de but evrei ando modo sar mulea o Isus? O merimos le Isusosco pe iech stâlpo de tortură cărdea-le te dichen-les sar ieche manușes nasul, iech păcătoso, hai cărdea-le te na pachian că vo si o Mesia. (Deut. 21:22, 23)

13. So ci camle te pachian codola cai poticnisarde-pe ando Isus?

¹³ Le evrei cai poticnisarde-pe ando Isus ci camle te pachian că vo ci sas-lo doșalo, că i doș cai sas lesche andini sas neciaci hai că phirade-pe leia nasul. O proceso le Isusosco ci sas legalo. I mai bari Curtea le iudeienghi chidea-pe sigo ande iech than, hai ci respectisardea le legi ande soste priveal le procesea. (Luca 22:54; Ioan 18:24) Ando than te aven corecto hai te așunen le doșa hai le dovezi andine contra le Isusosche, le judecători rodine chiar von „iech mărturia hohamni contra leschi . . . caște mudaren-les”. Cana dichle că ci sile cadaia, o baro rașai camlea te cherel le Isusos te doșarel-pe corcoro. Sea cadala sas-le contra i legea. (Mat. 26:59; Mar. 14:55-64) Mai but, pala soste o Isus sas-lo uștiado andal mule, cadal judecători neciace  pochinde le soldațen romani cai păzinas o mormânto „bute rupune lovența” caște phenen iech hohaimos anda sostar sas o mormânto nango. (Mat. 28:11-15)

14. So phende le Scripturi de mai anglal ande soste priveal o merimos le Mesiasco?

¹⁴ So phenen le Scripturi? Chiar cana but evrei andal ghiesa le Isusosche ci pachianas că o Mesia trebulas te merel, andel Scripturi phenelas-pe de mai anglal: „Dea peschi viața hai sas-lo înghindo codolența cai uștaren i legea. Vo phiradea butengo păcato hai avilea ando ajutorii codolengo cai uștaren i legea”. (Is. 53:12) Cadea că le evreien ci sas-le niciech motivo te poticnin-pe anda codoia că o Isus sas-lo mudardo sar iech păcătoso.

15. Ce doșa andine contra le Martori le Iehovasche cărde sodevan te poticnin-pe?

¹⁵ Dichas cadai situația vi aghies? Da. Cadea sar sas o Isus doșardo hai condamnime pe neciacimaste, sa cadea phirade-pe le manușa vi le Martorența le Iehovasche. Te dichas chichiva exemplea. Mașcar le bărșa 1930 hai 1940 andel Statele Unite, amari libertatea te anas închinarea le Devlesche sas butivar șiuti andi instanța. Unii judecători chiar sicade claro penghe prejudecății caring amende. Ando Québec (Canada), i Changheri hai o Stato șiute pengo zuralimos ande iech than caște luptin contra amari activitatea. But vestitori sas-le phandade anda codoia că dine duma le manușența anda o Regato le Devlesco. Tela o regimo bi Devlesco anda i Germania nazisto, mai but phrala tărne sas-le mudarde. Andel palutne bărșa, but anda amare phrala anda i Rusia sas-le condamnime hai șiute ando phandaimos anda codoia că dine duma anda i Biblia, activitatea dichli sar extremisto. Chiar vi i Biblia – Traducerea lumii noi andi șib ruso sas-li interzicime hai phende anda late că sili extremisto anda codoia că folosisarel o anav „Iehova”.

16. Cadea sar sicavel-pe ando 1 Ioan 4:1, sostar ci trebul te mechas-ame athade catar le hohaimata phende anda o poporo le Iehovasco?

¹⁶ So daisaras te cheras caște na poticnisaras-ame? Te jianas savo si o ciacimos. Andi Predica pa o plain, o Isus phendea codolenghe cai așunenas-les că ‘unii va hohavena, hai va phenena oriso felo buchia nasul contra lenghe’. (Mat. 5:11) Cadal hohaimata aven catar o Satan. Vo cherel codolen cai sile contra amenghe te phenen mai but hohaimata cai duchaven anda codola cai iubin o ciacimos. (Rev. 12:9, 10) Te na pachias cadal hohaimata cai aven codolendar cai sile contra amenghe! Ci trebulas te mechas ca cadal hohaimata te daraven-ame sau te covliaren amaro pachiamos. (Citisar 1 Ioan 4:1.)

17. Sar daisardeas te poticnin-pe unii ando modo sar phirade-pe le apostoli angla o merimos le Isusosco?

¹⁷ Angla so te merel, o Isus sas-lo bichindo iechestar anda lesche deșudui apostoli, iech aver phendea trin-var că ci prinjianel-les, hai andi riat ji cai te merel sea lesche apostoli mechle-les. (Mat. 26:14-16, 47, 56, 75) O Isus ajucărdea-pe cadale buchiande anda codoia că chiar vo phendea de mai anglal că cadaia va avela te întâmplol-pe. (Ioan 6:64; 13:21, 26, 38; 16:32) Iech manuș cai trailas ande codo timpo daisardeas te poticnil-pe hai te phenel: „Dacă cadea phiraven-pe le apostoli le Isusosche, me ci camav te avav iech anda lende”.

18. Ce profeții pherdile-pe chiar angla o merimos le Isusosco?

¹⁸ So phenen le Scripturi? Șăla bărșența mai anglal te avel o Isus pi phuv, o Iehova phendea ande lesco Cuvânto că o Mesia  avelas te avel bichindo anda 30 love rupescă. (Zah. 11:12, 13) Codova cai avelas te bichinel-les avelas te avel iech anda le mai pașarde amala le Isusosche. (Ps. 41:9) O profeto Zaharia mai scriisardea: „De dab le păstoros, hai i turma va nașela”. (Zah. 13:7) Ando than te poticnin-pe anda cadal buchia, codola sinceri trebuisardeas te aven zuriarde cana dichle sar pheren-pe cadal profeții andi persoana le Isusoschi.

19. So jianen codola sinceri?

¹⁹ Dichas cadai situația vi aghies? Da. Ande amare ghiesa sodeva mișto prinjiande Martori mechle o ciacimos, cărdile apostați, hai pala codoia camle te țârden vi averen de lenghi partea. Von phenen buchia nasul, ciacimata pe dipaș hai hohaimata jiungale andal Martori lui Iehovasche prin o televizorii hai vi prin o interneto. Tha codola sinceri ci mechen-pe athade anda codoia că jianen că i Biblia phendea de mai anglal că va avela cadai situația. (Mat. 24:24; 2 Pet. 2:18-22)

20. So trebul te cheras caște na poticnisaras-ame anda codola cai mechle o ciacimos? (2 Timotei 4:4, 5)

²⁰ So daisaras te cheras caște na poticnisaras-ame? Trebul te încăras amaro pachiamos zuralo prin o studio personalo ande fiesavo curco, prin but rugăciuni hai prin i lucrarea de predicare cai sas amenghe dini le Iehovastar. (Citisar 2 Timotei 4:4, 5.) Dacă sicavas pachiamos, ci va avela te daras cana așunas buchia nasul andal Martori le Iehovasche. (Is. 28:16) Mai but, amari iubirea anda o Iehova, anda lesco Cuvânto hai anda amare phrala va ajutina-ame te na poticnisaras-ame anda codola cai mechle o ciacimos.

21. Chiar cana le mai but manușa de aghies ci camen amaro mesajo, ce pachiamos si ame?

²¹ Ando iechto secolo, but manușa poticnisarde-pe hai ci pachiaie ando Isus. Tha but aver pachiaie ande leste. Mașcar cadala sas iech membro anda o Sanhedrino hai chiar „iech bari mulțimea rașaienghi”. (Fap. 6:7; Mat. 27:57-60; Mar. 15:43) Vi aghies milioanea manușa jian pala o Isus. Von ci poticnin-pe anda codoia că prinjianen hai iubin o ciacimos andal Scripturi. O Cuvânto le Devlesco phenel: „Codola cai iubin chi legea sile but pacea; chanci ci daștil te cherel-le te poticnin-pe”. (Ps. 119:165)