1. Ce exemplo mechlea o Isus pesche continuatorenghe hai so cărde von? (Dich i imaginea pa i coperta.)

ANDE sea pesco servicio pa i phuv, le Isusos sas-les iech atitudinea lași caring i predicarea hai camlea ca vi lesche discipolen te avel-le sea cadai lași atitudinea. (Ioan 4:35, 36) Chichi timpo o Isus sas-lo lența, le discipolen sas-le iech baro zelo anda i lucrarea de predicare. (Luca 10:1, 5-11, 17) Cu sea cadala, pala soste o Isus sas-lo phandado hai mudardo, le discipoli hasarde iech timpo penghi dorința te predichin. (Ioan 16:32) Pala lesco jiuvindimos, o Isus phendea lenghe te șion i lucrarea de predicare po iechto than ande lenghi viața. Cadea că, pala soste vo gălea opre ando cerii, von predichisarde cu cadichi de but zelo, că lenghe dușmani phende: „Ita că pherdean o Ierusalimo tumare sicaimaia”. (Fap. 5:28)

2. Sar binecuvântisardea o Iehova i lucrarea de predicare?

² O Isus îndrumisardea le creștinen anda o iechto secolo ando timpo so predichinas i vestea lași, hai o Iehova ajutisardea-le prin o fapto că but manușa primisarde lengo mesajo. Sar exemplo, ca i Penticosta anda 33 a.e., bolde-pe cam 3 000 manușa. (Fap. 2:41) Hai pala codaia, o număro le discipolengo barilea mai dur vi mai but. (Fap. 6:7) O Isus phendea de mai anglal că, andel ghiesa de palal, sea mai but manușa va acceptina i vestea lași. (Ioan 14:12; Fap. 1:8)

3, 4. Sostar si i lucrarea de predicare mai phari ande sodeva thana hai so va dichaia ande cado articolo?

³ Soavră anda amende das amari zor te avel-ame iech atitudinea lași caring i lucrarea de predicare. Ande sodeva thana, cadai buchi si ușoro anda codoia că o număro codolengo cai camen te studiin i Biblia si cadichi de baro că unii manușa trebun te ajucăren ji cana iech Martoro daștil te studiil  lența. Tha ande aver thana, le phralen sile pharimata andi lucrarea de predicare. Le manușa ci sile butivar chăre hai codolen cai arachas-le chăre ci interesil-le i Biblia.

⁴ Dacă beșeș ande iech than cai i lucrarea de predicare si mai phari, le buchia sicade ande cado articolo va ajutina-tu. Va avela te dichas so cărde unii vestitori caște daștin te den duma chichi mai bute manușența andi lucrarea de predicare. Mai but, va avela te hachiaras sar daisaras te încăras amari atitudinea lași, indiferento că le manușa va așunena sau nici amaro mesajo.

5. Ce pharimata si bute Martoren andi predicarea?

⁵ Si sea mai pharo bute Martorenghe le Iehovasche te arachen le manușen chăre. Unii vestitori beșen ande cartierea cai le blocuri sile supraveghime cu sisteme de securitate sau ande cartierea phandade cai ci daștil te jial andre oricon. Co udar, si iech portaro sau iech agento de pază cai mechel andre numai le manușen cai sas-le invitime codolendar cai beșen code. Aver vestitori jian chăr chărestar bi te avel-le pharimata, tha arachen țâra manușa chăre. Hai aver predichin ande thana gavența sau duriarde cai beșen țâra manușa. Ande aver situații, von jian but drom ji cana arăsăn ca iech chăr hai, po iechdata, ci arachen chanicas chăre. Dacă si ame iech anda cadal pharimata te na mechas-ame. So daisaras te cheras caște nachas părdal cadal pharimata hai te das duma chichi mai bute manușența andi lucrarea de predicare?

6. Sar ameal amari lucrarea de predicare hai i buchi cai cherel-la iech manuș cai astarel mașe?

⁶ O Isus phendea că i lucrarea de predicare si sar i buchi ieche manușeschi cai astarel mașe. (Mar. 1:17) Po iechdata le manușa cai astaren mașe cheren buchi mai but ghiesa tha ci astaren chanci. Tha von ci mechen-pe, hai paruven i ora cana jian te astaren mașe, o than sau le metodea. Sa cadea vi ame trebul te cheras paruimata ando modo sar predichisaras. Te dichas chichiva buchia cai daisaras te cheras-le.

7. Ce miștimata daștin te aven-ame dacă predichisaras ca ore diferime?

⁷ Te rodas le manușen ca ore diferime. Va avela te arachas mai bute manușen dacă predichisaras cana jianas că von trebulas te aven chăre. Iech data fiesavo manuș avel chăre. But phrala hai pheia dichle că si mișto te predichin pala-mismeri sau ratiaco anda codoia că arachen mai but manușa chăre. Sa cadea, le manușa sile mai liniștime atunci hai camen te den duma. Te dichas so cherel iech phuro de congregație po anav David. Pala soste predichisaren iech timpo ando teritorio, vo hai o phral cai silo lesa jian parpale ca le chăra cai mai anglal ci sas chonic chăre. O David phenel: „Ci avel manghe te pachiav că cana jias parpale, but manușa sile chăre”. *

8. Sar daisaras te aplichisaras ca i predicarea so phenel-pe ando Eclesiasto 11:6?

⁸ Trebul te rodas mai dur le manușen caște arachas-le chăre. O verseto de bază la articolosco anel amenghe amintea ce atitudinea trebul te avel-ame. (Citisar Eclesiasto 11:6.) O David, anda savo deam duma ando paragrafo cai nachlea, cărdea so phenel-pe ando Eclesiasto. Vo daisardea te del duma ieche manușeia pala soste încercosardea mai butivar te arachel-les, tha ci sas-lo chăre. Codo manuș cai interesilas-les i Biblia phendea: „Beșav cam de ohto bărș cade, tha ci dem  duma niciechdata ieche Martoreia le Iehovasco”. O David phenel: „Dem mânri seama că atunci cana, ji la urmă, arachas le manușen chăre, le mai but anda lende camen te așunen o mesajo cai predichisaras-les”.

9. Ce metodea de predicare folosisaren unii Martori caște den duma chichi mai bute manușența?

⁹ Te predichisaras ande mai but thana. Caște den duma le manușența cai ci arachen-le chăre, sodeva vestitori predichisaren ande mai but thana. Sar exemplo, i mărturia stradalo hai i mărturia publico sile metodea lașe caște den duma le manușența cai beșen andel blocuri sau cartierea phandade, cai i predicarea chăr chărestar ci daștil te avel cărdi. Cadea, daștin te den duma le manușența cai ci arachen-le chăre. Sa cadea, but vestitori dichle că le manușa camen te den duma lența sau te len publicații ande parcuri, ande târguri hai ande zone comercialo. O Floiran, iech supraveghetorii de circumscripția anda Bolivia, phenel: „Predichisaras andel zone comercialo mașcar le ore 1:00 hai 3:00 pala-mismeri, cana le manușen cai bichinen ci sile cadea de but buchi. Butivar daisaras te das duma lența hai chiar te începosaras studii biblice”.

10. Ande ce aver feluri daisaras te predichisaras codolenghe cai ci arachas-le chăre?

¹⁰ Te predichisaras ande mai but feluri. Te phenas că încercosardean mai butivar te des duma personalo le manușența. Gălean pale ca lengo udar ca diferime ore, tha ci arachlean chanicas chăre. Ande ce aver feluri daștis te sicaves o mesajo la Bibliaco cadale manușenghe? I Katarína phenel: „Cherav lila codolenghe cai ci arachav-le chăre, ande save scriisarav lenghe so phendemas lenghe vi personalo”.  So sichioas catar? Te încercosaras diferime metode caște das duma fiesave manușeia anda amaro teritorio.

11. Sostar unii manușen ci interesil-le amaro mesajo?

¹¹ Unii manușen ci interesil-le amaro mesajo. Von pachian că ci sile nevoia le Devlestar sau la Bibliatar. Ci pachian ando Del anda codoia că dichen cadichi de but duch andi lumea. Len ci interesil-le i Biblia anda codoia că dichen sar le conducători religioși, cai phenen că train pala i Biblia, cheren but buchia nasul. Aver gândin-pe cadichi de but ca lenghi buchi, ca lenghi familia sau ca le pharimata cai sile, că ci dichen sar daștilas te ajutil-le i Biblia. Sar daisaras te încăras amari bucuria cana codola casche predichisaras pachian că amaro mesajo nai-lo importanto?

12. Sar daștin te ajutin-ame le cuvintea anda Filipeni 2:4 andi lucrarea de predicare?

¹² Te sicavas intereso personalo. But manușa cai, mai anglal, ci sas-le interesime camle te așunen i vestea lași cana dichle o intereso sincero cai sas lenghe sicado. (Citisar Filipeni 2:4.) Sar exemplo, o David phenel: „Cana iech manuș phenel că ci silo interesime, șioas i Biblia hai le publicații de iech partea, hai pala codoia phenas: «Daștias te phenes manghe sostar pachias cadai buchi?»”. Le manușa dichen cana sam ciaces interesime lendar. Daștil-pe că von va bâstrăna so phendeam, tha siguro va anena penghe amintea sar cărdeam-le te simțosaren-pe. Chiar cana le manușa ci mechen-ame te das duma lența anda amaro mesajo, daisaras te sicavas prin amaro phiraimos hai atitudinea că sam ciaces interesime lendar.

13. Sar daisaras te paruvas amari prezentarea pala le manușenghe necesități?

¹³ Sicavas intereso sincero caring le manușa cana paruvas amari prezentarea pala so interesil-le hai pala lenghe necesități. Sar exemplo, dichas că ando chăr si șiavorre? Le dada daștin te aven interesime te așunen so phenel i Biblia ande soste priveal o bariarimos le șiavengo sau sar te avel-le iech viața familiachi fericime. Dichas po udar mai but clăghina? Daisaras te alosaras te das duma anda le ciorimata hai anda i dar ande savi train but manușa. Daștil-pe că o manuș va avela bucurime te jianel că le ciorimata hai le buchia nasul ci va mai avena. Indiferento savi si i situația, trebul te ajutisaras codolen cai ascultin-ame te dichen chichi de lașe si le sfaturi anda i Biblia. I Katarína, anda savi deam duma mai anglal phenel: „Gândisarav-ma  chichi de but ajutisardea man o ciacimos”. Anda codoia i Katarína del duma pherdi pachiamos, hai le manușa dichen cadaia prin lachi atitudinea.

14. Cadea sar phenel-pe andel Proverbe 27:17, sar daștin te ajutin-pe iech averes le phrala andi predicarea?

¹⁴ Te sichioas anda i experiența averenghi. Ando iechto secolo, o Pavel sicadea le Timoteios sar te predichil hai te sicavel, hai pala codoia phendea lesche te sicavel vi vo averen. (1 Cor. 4:17) Cadea sar o Timotei, vi ame daisaras te sichioas catar amare phrala andai congregația cai sile mai but experiența. (Citisar Proverbe 27:17.) Iech phral po anav Shawn cărdea iech timpo pionierato ande iech than gavența, cai le mai but manușa sas-le mulțumime lenga religiatar. Sar încărdea o Shawn peschi bucuria? Vo phenel: „Chichi sas posibilo, predichisardem ande iech than ieche phraleia. Cana găleam catar iech chăr ca aver, folosisardeam cado timpo caște ajutisaras-ame iech averes te predichisaras mai mișto. Sar exemplo, deam duma anda so phendea o manuș hai so phendeam ame lesche parpale, pala codoia deam duma anda so daisardeamas te cheras mai mișto dacă avelas te arachas-ame ande iech situația sar codoia”.

15. Sostar si importanto te rughisaras-ame cana jias andi lucrarea de predicare?

¹⁵ Te rughisaras-ame caște primisaras ajutorii. Mang o ajutorii le Iehovasco de fiesavi data cana jias andi predicarea. Si ame nevoia catar o spirito sfânto te ajutil-ame, anda codoia că bi lesco ci daisaras te cheras chanci. (Ps. 127:1; Luca 11:13) Cana rughisaras le Iehovas te ajutil-ame, si importanto te phenas lesche exacto so si ame nevoia. Sar exemplo, te mangas-les te îngărel-ame codolende cai camen te așunen amaro mesajo. Pala codoia, trebul te das amari zor te șioas mărturia sea codolenghe cas dichas andi predicarea.

16. Sostar trebul te studiisaras personalo caște avas mai lașe andi predicarea?

¹⁶ Te studiisaras personalo. O Cuvânto le Devlesco phenel: „Caște pachian corcore savi si i voința lași, plăcuto hai perfecto le Devleschi”. (Rom. 12:2) Chichi pachias mai but că si ame o ciacimos, cadichi va avela te predichisaras pherde pachiamos vi averenghe. I Katarína phenel: „Acana sodeva timpo, dem mânri seama că trebul te zuriarav mânro pachiamos ande le mai importanto sicaimata la Bibliache. Cadea că, studiisardem profundo le dovezi cai sicaven că si iech Creatoro, că i Biblia si ciaces o Cuvânto le Devlesco hai că le Iehovas siles iech organizația”. O studio personalo ajutisardea la Katarína te avel-la iech pachiamos mai zuralo hai te bariarel peschi bucuria andi predicarea.

17. Sostar sas le Isusos iech atitudinea lași caring i lucrarea de predicare?

¹⁷ Le Isusos sas-les iech atitudinea lași caring i lucrarea de predicare hai predichisardea mai dur, chiar cana but manușa ci acceptisarde lesco mesajo. Vo jianglea că le manușa trebun te așunen i vestea lași anda o Regato hai camlea te ajutil chichi mai bute manușen te prinjianen o ciacimos. Sa cadea, vo jianglea că unii manușa cai mai anglal ci camle te așunen lesco mesajo ji la urmă avelas te acceptin-les. Cadaia întâmplosardea-pe vi ande leschi familia. Ande lesco servicio de trin hai dipaș bărș, niciech anda lesche phrala ci pachiaie ande leste. (Ioan 7:5) Tha, pala soste o Isus sas-lo jiuvindime, von cărdile creștini. (Fap. 1:14)

18. Sostar predichisaras mai dur?

 ¹⁸ Mașcar codola casche predichisaras, ame ci jianas con va acceptila, ji la urmă, o ciacimos. Unii manușen silen nevoia mai bute timpostar caște sichion o ciacimos. Chiar vi codola cai mai anglal ci ascultisarde amaro mesajo daștin te dichen amaro lașio phiraimos hai amari lași atitudinea hai cadea te arăsăn vi von te slujin le Devlesche. (1 Pet. 2:12)

19. Cadea sar phenel-pe ando 1 Corinteni 3:6, 7, so ci trebul te bâstras?

¹⁹ Chiar cana ame ‘șioas andi phuv’ hai ‘chinghiaras’ andi lucrarea de predicare, ci trebul te bâstras că o Del si codo cai binecuvântil amari buchi. (Citisar 1 Corinteni 3:6, 7.) O Getahun, iech phral cai slujil andi Etiopia, phenel: „Mai but sar 20 bărș, somas o corcoro Martoro anda o than cai beșav. Tha acana, sam 14 vestitori cade. Mașcar le 13 vestitori cai bolde-pe si mânri rromni hai trin anda amare șiave. Aghies, ca le întruniri sile prezento cam 32 manușa”. O Getahun silo zurales bucurime că predichisardea mai dur hai ajucărdea pherdo răbdarea ca o Iehova te țârdel codolen cai sile o ilo lașio ande Leschi organizația. (Ioan 6:44)

20. Ande ce felo sam sar iech echipa de salvare?

²⁰ Anda o Iehova fiesavo manuș silo cuci. Vo del-ame o privilegio te cheras buchi ande iech than lesche Șiaveia caște chidas le manușen anda sea-l națiuni angla te avel o sfârșito cadale sistemosco. (Hag. 2:7) Amari lucrarea de predicare si sar iech operațiunea de salvare. Ame sam sar le jene anda iech echipa de salvare bișialde te încalaven avri le manușen cai sile astarde ande iech mina. Chiar cana daștil-pe că numai chichiva mineri va avena arachle andi viața, i buchi fiesave jeneschi sili cuci. Sa cadea si vi andi lucrarea de predicare. Ci jianas sode manușa va avena salvime anda o sistemo le Satanosco. Tha o Iehova daștil te folosisarel orisaves anda amende caște ajutisaras-le. O Andreas, cai beșel andi Bolivia, phenel: „Pachiav că iech manuș arăsăl te prinjianel o ciacimos hai te bolel-pe numai anda codoia că sea i congregația cherel buchi ande iech than sar iech echipa”. Cadea că, te avel-ame mai dur iech atitudinea lași caring i lucrarea de predicare. Dacă cheras cadea, o Iehova va binecuvântila-ame hai va avela te arachas but bucuria ande amaro servicio creștino.