1. Sostar trebul savorenghe anda amende mai but goghiaverimos? (Proverbe 4:7)

 SO CĂRDEAN cana trebuisardea te cheres iech alosarimos pharo? Anda codoia că hachiares chichi de cuci si o goghiaverimos, siguro manglean-tu le Iehovasche anda leste. (Iac. 1:5) O rege Solomon scriisardea: „O goghiaverimos si i mai bari buchi cai daștil te avel-tu”. (Citisar Proverbe 4:7.) Si ciaces că, o Solomon ci dea duma anda orisavo felo goghiaverimos, tha anda o goghiaverimos cai avel catar o Iehova Del. (Prov. 2:6) Tha, daștil te ajutil-ame o goghiaverimos cai avel le Devlestar te nachas părdal le pharimata anda amare ghiesa? Mai dur, va avela te arachas o răspunso cadale pușimaste.

2. Savo si iech modo prin savo daisaras te arăsas ciaces goghiaver?

² Iech modo prin savo daisaras te arăsas ciaces goghiaver, si te sichioas hai te aplichisaras le sicaimata dine catar o Solomon hai catar o Isus, dui murșa prinjiande anda lengo goghiaverimos. Ande cado articolo, va avela te dichas cadal dui exemplea. Mai anglal, va avela te das duma anda o Solomon, anda savo i Biblia phenel că o Del dea-les „zurales but goghiaverimos hai zurales but discernământo”. (1 Regi 4:29) Pala codoia, va avela te das duma anda o Isus, o mai goghiaver manuș cai traisardea vroiechdata pi phuv. (Mat. 12:42) Anda o Isus, phendea-pe de mai anglal: „Opral leste va șiola-pe o spirito le Iehovasco, iech spirito goghiaverimasco hai hachiarimasco”. (Is. 11:2)

3. So va avela te dichas mai dur?

³ Anda codoia că o Del dea-le but goghiaverimos, vi o Solomon, hai vi o Isus, daisarde te den lașe sfaturi anda i viața de fiesavo ghies cai sile lașe vi anda amende. Mai dur, va avela  te das duma anda trin buchia cai trebul te dichas-le ande iech modo echilibrime: le love, i buchi hai amen.

4. Savi sas i diferența mașcar le buchia materialo cai sas le Solomonos hai le Isusos?

⁴ O Solomon sas zurales barvalo hai trailas ando luxo ande iech șucar chăr. (1 Regi 10:7, 14, 15) Tha, le Isusos sas-les țâra buchia hai ci sas-les iech chăr. (Mat. 8:20) Cu sea cadala, le dui dichle ande iech modo echilibrime le buchia materialo, anda codoia că lengo goghiaverimos avelas catar o Iehova Del.

5. Sar dichlea o Solomon le love?

⁵ O Solomon phendea că le love daștin te „ferin-ame”. (Ecl. 7:12) Lența, daisaras te chinas le buchia cai trebun-ame hai chiar daisaras vi te las amenghe le buchia cai camas-le. Cu sea cadala, chiar cana sas-lo zurales barvalo, o Solomon arăslea te hachiarel că si buchia but mai importanto sar le barvalimata. Vo scriisardea: „Si mai mișto te alosares te avel-tu iech lașio anav [sau „te aves mișto prinjiando”, n.s.] sar te aven-tu bare barvalimata”. (Prov. 22:1) Sa cadea, vo dichlea că codola cai iubin le love, o mai butivar ci sile fericime hai mulțumime. (Ecl. 5:10, 12) Vo phendea amenghe te na pachias-ame prea but andel love anda codoia că, chiar cana si amen but, daisaras te hasaras-le oricana. (Prov. 23:4, 5)

6. Sostar daisaras te phenas că o Isus dichlea ande iech modo echilibrime le buchia materialo? (Matei 6:31-33)

⁶ O Isus dichlea ande iech modo echilibrime le buchia materialo, mașcar save sas vi o haben hai o pimos. Vo chiar bucurisardea-pe cadalendar. (Luca 19:2, 6, 7) Mai but, o iechto miracolo cai cărdea-les, sas cana lea o pai hai cărdea anda leste i mai lași mol. (Ioan 2:10, 11) Sa cadea, ando ghies cana mulea, vo phiradea iech hureaimos cuci. (Ioan 19:23, 24) Cu sea cadala, ci mechlea ca le buchia materialo te aven po iechto than ande leschi viața. Vo phendea pesche continuatorenghe: „Chonic ci daștil te avel sclavo ca dui stăpâni … Ci daștin  te aven sclavi le Devlesche hai vi le Barvalimasche”. (Mat. 6:24) O Isus sicadea-ame că, atunci cana rodas mai anglal o Regato, o Iehova va lela sama amendar. (Citisar Matei 6:31-33.)

7. So miștimata sas ieche phrales anda codoia că dichlea ande iech modo echilibrime le love?

⁷ Bute phralen hai pheian sas-le bare miștimata, anda codoia că line-pe pala le sfaturi goghiaver cai del-le i Biblia andal love. Ita so phenel o Daniel, iech phral corcoro: „Cana somas tărno șiavo, alosardem te șioav le buchia spiritualo po iechto than andi viața”. Vo camlea te avel-les iech viața simplo, caște daștil te del pesco timpo hai zuralimos anda i buchi le Iehovaschi. Vo mai phenel: „Ci fal-ma nasul nici iech țâra anda so alosardem te cherav ande mânri viața. Daisardemas te cherav but love dacă camlemas cadai buchi. Tha le love cai daisardemas te chidav-le, sile iech chanci pașa le amalimata cai arăslem te aven-ma. Daisardeas le love te den-ma i bucuria cai si man acana ando ilo, anda codoia că șiutem o Regato po iechto than? Le love ci daștin te len o than le șucar buchiango cai dea-le manghe o Iehova!”. Daisaras te avas siguri, că si amen but miștimata cana șioas le buchia spiritualo po iechto than ande amari viața, na le love.

8. Catar jianas că o Solomon dichlea ande iech modo echilibrime i buchi? (Eclesiasto 5:18, 19)

⁸ O Solomon phendea anda i bucuria cai si ande amaro ilo pala iech phari buchi, că si „o daro le Devlesco”. (Citisar Eclesiasto 5:18, 19.) Vo scriisardea: „Orisavi buchi phari anel miștimata”. (Prov. 14:23) O Solomon dea duma anda peschi experiența. Vo jianglea sar si te cheres buchi. Vo vazdea chăra, șiutea andi phuv răza, cărdea șucar barea hai bazinea pherde pai. Sa cadea, vo vazdea foruria. (1 Regi 9:19; Ecl. 2:4-6) Si ciaces că barilea lesco ilo cana dichlea i bari buchi cai cărdea-la. Tha o Solomon jianglea că leschi fericirea ci încărelas numai cadale buchiandar. Vo cărdea vi buchia anda o Iehova. Sar exemplo, vo lea sama te cherel-pe mișto i buchi caște vazdel-pe o templo le Iehovasco, iech bari buchi, cai încărdea efta bărșa. (1 Regi 6:38; 9:1) Pala so cărdea but buchia, o Solomon hachiardea că le mai importanto buchia cai iech manuș daștil te cherel-le, si le buchia anda o Iehova. Vo scriisardea: „Ita so trebul te arăsăs te hachiares anda sea so așundean: Te daras catar o ciacio Del hai te încăres so phenel tuche vo”. (Ecl. 12:13)

9. Sar mechlea o Isus i buchi ca laco than?

⁹ O Isus cărdea buchi phares. Cana sas-lo tărno cărdea buchi sar tâmplaro. (Mar. 6:3) Vo ajutisardea but pesche daden cana lenas sama pe lenghi bari familia. Anda codoia că sas iech manuș perfecto, i buchi cai cherelas-la sas perfecto hai, cadea că, rodenas-la but manușa. Daștil-pe că le Isusos placialas-les so cherelas. Chiar cana delas anda pesco timpo hai zuralimos anda peschi buchi, vo ci mechlea de iech partea le buchia anda o Iehova. (Ioan 7:15) Mai târzio, cana slujisardea le Iehovasche cu timp integral, vo phendea codolenghe cai așunenas-les: „Cheren buchi na anda o haben cai nachel, tha anda o haben cai așel, cai îngărel ca i viața veșnico”. (Ioan 6:27) Hai andi Predica pa o plain, phendea: „Mai mișto chiden tumenghe barvalimata ando cerii”. (Mat. 6:20)

10. So pharimos daștil te avel chichivan ca lenghi buchi?

¹⁰ O goghiaverimos cai avel catar o Del ajutil-ame te dichas ande iech modo echilibrime  i buchi. I Biblia zuriarel-ame ‘te cheras buchi phares, hai te cheras iech buchi pachivali’. (Ef. 4:28) Butivar, codola casche cheras buchi dichen că sam pachivale hai vreanici, hai așaren-ame anda amari lași buchi. Cadaia daștilas te cherel-ame te așias mai but cai i buchi, anda codoia că camas ca codola casche cheras buchi te dichen lașe iachența le Martoren le Iehovasche. Cu sea cadala, na pala but timpo, daștil-pe că das amari sama că arăsleam te șioas de iech rig le buchia cai si amen te cheras andi familia hai le buchia anda o Iehova. Cadea că, trebulas te cheras iech paruimos caște avel amen mai but timpo andal buchia mai importanto.

11. So sichilea iech phral anda o modo sar trebulas te dichas i buchi?

¹¹ Iech tărno phral po anav William, cai cărdea buchi anda iech aver phral, sichilea cadalestar chichi de importanto si te mechel i buchi ca laco than. Vo phendea anda cado phral, cai sas vi phuro de congregație: „[Cado phral] dichel ande iech modo echilibrime i buchi. Cherel peschi buchi mișto, hai le manușa așaren-les anda codoia că cherel iech buchi lași. Cu sea cadala, pala so nachel o ghies, vo mechel de iech rig le pharimata catar i buchi hai folosisarel pesco timpo anda i familia hai anda i buchi le Iehovaschi. Vo si o mai fericime manuș cas prinjiandem vroiechdata!”. *

12. Sar sicadea o Solomon că dichelas-pe ande iech modo echilibrime, tha sar hasardea vo cadaia mai târzio?

¹² Chichi timpo slujisardea pherdo pachiamos le Iehovasche, o Solomon dichlea-pe ande iech modo echilibrime. Cana sas-lo tărno, jianelas chichi daștilas te cherel hai manglea le Iehovas te sicavel-les so te cherel. (1 Regi 3:7-9) Cana astardea te rail, o Solomon jianelas că o baricanimos si iech athaimos hai scriisardea:  „O baricanimos țârdel pala peste o hasarimos, hai iech spirito puchiardo o perimos”. (Prov. 16:18) Mai târzio, o Solomon ci încărdea o sfato cai chiar vo dea-les. Vo arăslea te avel baricano hai astardea te na mai lel-pe pala le Devlesche legi. Iech anda cadala ci mechelas ieche reges evreo te lel pesche mai but rromnia „ca lesco ilo te na lel-la pe droma nasul”. (Deut. 17:17) O Solomon uștardea cadai legea, cana lea pesche 700 rromnia hai 300 piramnia, mașcar save but anda lende sas-le păgâno. (1 Regi 11:1-3) Daștil-pe că o Solomon pachiaia că ci sas iech pericolo anda leste hai că daștil te așel zuralo ando pachiamos. Cu sea cadala, ando timpo, o Solomon dichlea pe peschi morci le buchia nasul cai andea-le o fapto că ci așundea le Iehovastar. (1 Regi 11:9-13)

13. So sichioas anda i umilința cai sicadea-la o Isus?

¹³ O Isus dichlea-pe sea o timpo ande iech modo echilibrime hai sas-lo umilo. Ando timpo cana sas-lo ando cerii, o Isus cărdea bare buchia ando servicio le Iehovasco. „Prin leste sas cărde sea-l coaver buchia andal ceruri hai pa i phuv.” (Col. 1:16) Cana boldea-pe, daștil-pe că o Isus andea pesche amintea, le buchia cai cărdea-le ande iech than pesche Dadeia. (Mat. 3:16; Ioan 17:5) Cu sea cadala, so andea pesche amintea ci cărdea-les te avel baricano. Vo ci pachiaia niciechdata că silo mai baro sar le coaver. Vo phendea le discipolenghe că ci avilea pi phuv „caște slujil-pe lesche, tha te slujil hai te del peschi viața sar răscumpărarea anda butende”. (Mat. 20:28) Mai but, vo phendea pherdo modestia că ci daștilas te cherel chanci corcoro. (Ioan 5:19) Cadea că, o Isus si iech baro exemplo cai sicadea umilința.

14. Sar ajutin-ame le cuvintea cai phendea-le o Isus caște dichas amen ande iech modo echilibrime?

¹⁴ O Isus sicadea pesche continuatoren te dichen-pe ande iech modo echilibrime. Iech data, o Isus phendea lenghe: „Le bala anda tumaro șăro sile sea înghine”. (Mat. 10:30) Catar hachiaras că amaro Dad silo zurales interesime amendar, că sam zurales  cuci ande lesche iacha. Dacă poiechdata dichas-ame sar cana ci sam lașe chancesche, cadal cuvintea va zuriarena-ame but. Ci camas te phenas niciechdata că o Iehova ci gândil anda amende sar trebul, hai te pachias că ci sam demno te avas lesche slujitori sau te primisaras o daro la viațaco veșnico.

15. a) So zuriardea amen O Turno de veghe te cheras? b) Cadea sar sicavel-pe andel imagini catar i pagina 24, so miștimata hasaras cana gândisaras-ame prea but amende?

¹⁵ Cam acana 15 bărșa, ande O Turno de veghe samas zuriarde te dichas amen ande iech modo echilibrime: „Si ciaces, ci camas te pachias prea but anda amende, hai cadea te arăsas te avas phuchiarde barimastar; tha nici na camas te peras ando athaimos te pachias că ci sam lașe chancesche. Trebul te dichas amen cadea sar sam ciaces, hai te încăras conto catar le buchia cai jianas te cheras-le mișto, hai vi catar amare defectea»”. * Cadea că hachiaras chichi de importanto si te dichas amen ande iech modo echilibrime.

16. Sostar del amen o Iehova goghiaverimos hai sicavel-ame so te cheras?

¹⁶ Sam zurales cuci anda o Iehova hai lesco ilo bariol cana dichel-ame fericime. Anda codoia, prin lesco Cuvânto, vo sicavel-ame so te cheras hai del amen goghiaverimos. (Is. 48:17, 18) Alosaras goghiaver cana șioas o Regato po iechto than andi viața hai cadaia anel amenghe i ciaci fericirea. Cadea, ci va avela te arăsas te aven amen but andal pharimata prin save nachen codola cai dichen mai importanto le love, i buchi sau len. Te avas hotărâme te sicavas că sam goghiaver hai te cheras ca o ilo le Iehovasco te bariol bucuriatar! (Prov. 23:15)