1. So cherel o mai but buchi ca amari personalitatea?

 CHIAR cana sam bolde de țâra timpo sau de mai but bărșa, savore camas te avel amen iech personalitatea cuci andel iacha le Iehovasche. Caște avel amen iech șucar personalitatea trebul te încăras tela o controlo amari goghi. Sostar? Anda codoia că i goghi cherel buchi ca amari personalitatea. Cana gândisaras-ame sea o timpo ca buchia nasul, cadala daștin te îngăren-ame te phenas sau te cheras buchia greșime. (Ef. 4:17-19) Tha, dacă pheras amari goghi gândurența lașe von va cherena-ame te das duma hai te cheras lașe buchia andel iacha amare Dadesche Iehova. (Gal. 5:16)

2. So va dichaia mai dur?

² Cadea sar dichleam ando articolo cai nachlea, poiechdata, ande amari goghi daștin te phiren gânduri nasul. Tha daisaras te alosaras te încăras cadal gânduri tela controlo, caște na arăsas te cheras buchia nasul. Angla so te bolas-ame, trebuisardea te mechas-ame catar le buchia nasul cai o Iehova urâl-le hai te na mai das duma melales. Cado sas o iechto hai o mai baro paso caște das tele pa amende i purani personalitatea. Cu sea cadala, caște avas cuci andel iacha le Iehovasche, trebul te încăras vi i porunca: „Len pe tumende i nevi personalitatea”. (Col. 3:10) Mai dur, va avela te arachas o răspunso ca le pușimata cai aven: So si i nevi personalitatea? Sar daisaras te las pe amende i nevi personalitatea hai te las sama pe late?

3. So si i nevi personalitatea hai sar daisaras te las-la pe amende? (Galateni 5:22, 23)

³ Iech manuș cai lea pe peste i nevi personalitatea sicavel prin sea so cherel hai prin o modo sar gândil că imitil le Iehovas.  Las pe amende i nevi personalitatea cana dichiol-pe o rodo le spiritosco ande amari viața hai mechas ca o spirito le Devlesco te cherel buchi ca amari goghi, ca amaro ilo hai ca amaro phiraimos. (Citisar Galateni 5:22, 23.) Iech creștino cai lea pe peste i nevi personalitatea iubil le Iehovas hai codolen cai anen lesche închinarea. (Mat. 22:36-39) Încărel peschi bucuria vi cana nachel prin pharimata andi viața. (Iac. 1:2-4) Rodel i pacea. (Mat. 5:9) Silo răbdătorii hai phiravel-pe lașimaia averența. (Col. 3:13) Iubil so si mișto hai cherel-les. (Luca 6:35) Sicavel prin so cherel că siles iech pachiamos zuralo. (Iac. 2:18) Ci astarel-pe sigo holiatar cana aver holiaren-les hai încărel-pe parpale cana silo zumado te cherel vareso nasul. (1 Cor. 9:25, 27; Tit 3:2)

4. Caște las pe amende i nevi personalitatea, sostar trebul te sicavas sea le calități anda save del-pe duma ando Galateni 5:22, 23 hai vi ande aver versetea andai Biblia? Explichin.

⁴ Ando Galateni 5:22, 23 hai vi ande aver versetea andai Biblia, arachas le calități cai cheren partea anda o rodo le spiritosco. * Caște las pe amende i nevi personalitatea, trebul te bariaras sea cadal calități. Von ci sile sar le hureaimata cai las-le pe amende iech pala aver. O ciacimos si, că ci daisaras te sicavas iech calitatea bi te sicavas vi le coaver, anda codoia că von sile phangle ande iech than. Sar exemplo, iubisaras ciaces amare pașarden dacă sam vi răbdători hai phiravas-ame lașimaia lența. Sa cadea, ci daisaras te phenas că sam lașe dacă astaras-ame sigo holiatar hai ci încăras-ame parpale.

5. Sar daștil te avel amen „i goghi le Cristososchi” hai sostar trebul te prinjianas mai but buchia anda leschi viața? (1 Corinteni 2:16)

⁵ Citisar 1 Corinteni 2:16. Caște las pe amende i nevi personalitatea, trebul te avel amen „i goghi le Cristososchi”. Aver varesar phendo, trebul te sichioas sar gândil vo hai te las-ame pala leste. O Isus sicavel le șucar calități lesche Dadesche, cadea sar iech oglinda cai nai-la defecto. (Evr. 1:3) Vo sicavel ande iech modo perfecto le calități cai cheren partea anda o rodo le spiritosco. Chichi va avela te pașiol mai but amari gândirea catar le Isusoschi, cadichi mai but va avela te cheras le buchia cadea sar vo, hai  amari personalitatea va avela sea mai pașă catar leschi personalitatea. (Filip. 2:5)

6. So ci trebul te bâstras cana camas te las pe amende i nevi personalitatea?

⁶ Daștil-pe că pușias-ame: „Sar daisaras te las-ame pala o exemplo le Isusosco, dacă amen sam imperfecți? Avel amenghe pharo te pachias că va avela te avas vroiechdata sar vo”. Dacă nachlea vi prin chi goghi cado gândo, an tuche amintea le buchia cai aven. I iechto buchi si, că samas cărde te avas perfecto cadea sar o Iehova hai o Isus. Daisaras te alosaras te las-ame pala lengo exemplo, hai chichi daștil-pe, va avela te cheras cadaia. (Gen. 1:26) I duito buchi si, că o spirito le Devlesco si o mai baro zuralimos anda o universo. Prin leste, daisaras te cheras buchia cai corcore ci daisaras te cheras-le. I trinto buchi si, că o Iehova ci ajucărel prea but amendar. Vo ci manghel amendar te sicavas ande iech modo perfecto o rodo le spiritosco. Mai but, amaro lașio Dad Iehova va dela codolen cai silen i speranța te train pi phuv 1000 bărș, caște arăsăn ca i perfecțiunea. (Rev. 20:1-3) Sea so manghel o Iehova amendar si te cheras sea so așel ande amaro zuralimos hai te șioas amaro pachiamos ande leste că vo va ajutila-ame.

7. So va dichaia mai dur?

⁷ Mai dur, va avela te dichas sar daisaras te las-ame pala o exemplo le Isusosco hai sar sicadea vo ștar calități cai aven anda o rodo le spiritosco sfânto. Ande fiesavi situația, va avela te dichas so daisaras te sichioas anda o modo sar sicadea o Isus cadal calități. Pala codoia, chichiva pușimata va ajutina-ame te dichas so si ande amaro ilo hai chichi de mișto leam pe amende i nevi personalitatea.

8. Sar sicadea o Isus iubirea?

⁸ I bari iubirea caring lesco Dad cărdea le Isusos te cherel sacrificii anda Leste hai anda amende. (Ioan 14:31; 15:13) Sar sicadea o Isus peschi iubirea caring le manușa cana sas-lo pi phuv? Vo phiradea-pe sea o timpo averența pherdo iubirea hai compasiunea, chiar vi codolența cai așenas lesche contra. Iech aver modo importanto prin savo o Isus sicadea peschi iubirea andal manușa, sas că dea duma lența anda o Regato le Devlesco. (Luca 4:43, 44) I mai bari buchi prin savi o Isus sicadea peschi iubirea anda o Del hai andal manușa, sas că alosardea te nachel prin bare pharimata hai te avel-les iech merimos zurales duchado. Lesco merimos, pâtărdea o udar vi anda amende caște daisaras te traisaras anda sea o timpo.

9. Sar daisaras te sicavas iubirea, cadea sar o Isus?

⁹ I iubirea caring amaro Dad cerisco cărdea-ame te dedichisaras amari viața lesche hai te bolas-ame. Cadea sar o Isus, vi amen trebul te sicavas amari iubirea anda o Iehova prin o modo sar phiravas-ame averența. O apostolo Ioan scriisardea: „Con ci iubil pesche phrales, cas dichel, ci daștil te iubil le Devles, cas ci dichel”. (1 Ioan 4:20) Daștis te șios tuche le pușimata: „Sichilem te iubisarav anda sea o ilo le manușen? Sicavav compasiunea chiar vi caring codola cai phiraven-pe nasul manța? Dav anda mânro timpo hai zuralimos caște ajutisarav averen te prinjianen le Iehovas, chiar cana le mai but manușa ci dichen că dav sea mânri zor sau așen manghe contra? Camav te cherav chichiva paruimata caște daisarav te jiav mai but andi predicarea?”. (Ef. 5:15, 16)

10. Sar sicadea o Isus că sas iech manuș cai rodelas i pacea?

¹⁰ O Isus sas iech manuș cai rodelas i pacea hai ci risardea parpale o nasulimos le manușenghe cai phiravenas-pe nasul leia. Mai but sar cadichi, vo sas codo cai rodelas sigo te cherel pacea hai zuriardea vi averen  te den duma caște na mai aven holiarde iech pe aver. Vo sicadea că o Iehova camel i închinarea ieche manușeschi numai cana rodel te cherel pacea pesche phraleia. (Mat. 5:9, 23, 24) O Isus ajutisardea butivar le apostolen te cheren pacea cana cadala hanas-pe caște jianen con si o mai baro. (Luca 9:46-48; 22:24-27)

11. Sar daisaras te sicavas că rodas i pacea?

¹¹ Te rodas i pacea însemnol mai but sar te na rodas te has-ame. Însemnol te das amari zor te cheras pacea hai te zuriaras vi averen te rezolvin penghe nehachiarimata. (Filip. 4:2, 3; Iac. 3:17, 18) Daștis te șios tuche le pușimata: „So camav te mechav mandar caște cherav pacea averența? Cana iech phral sau iech phei duchavel-ma, încărav holi ande mânro ilo? Ajucărav ca ocoaver te avel mande caște cheras pacea sau jiav me leste mai anglal, chiar cana pachiav că na me som doșalo? Cana si mișto, zuriarav averen te den duma caște na mai aven holiarde iech pe aver hai te cheren pacea?”.

12. Sar phiradea-pe o Isus lașimaia?

¹² O Isus phiradea-pe lașimaia, ci astardea-pe sigo holiatar hai ci ajucărelas prea but averendar, chiar vi ande situații mai phare. (Mat. 11:28-30) Sar exemplo, cana iech jiuvli feniciano avilea co Isus caște sastiarel laca șeia, mai anglal vo ci camlea te cherel cadai buchi. Tha, cana dichlea chichi de baro sas laco pachiamos, vo sicadea lache lașimos hai sastiardea laca șeia. (Mat. 15:22-28) Chiar cana phiradea-pe lașimaia, o Isus ci încărdea-pe parpale te del vi sfaturi codolenghe cai iubilas-le. Cana o Petru camlea te peravel-les te na cherel i voința le Devleschi, o Isus ortosardea-les angla le coaver discipoli. (Mar. 8:32, 33) O Isus ci camlea te cherel lajiavestar le Petros, tha te sicavel-les vareso hai te ajutil vi le coavere discipolen că trebulas te jianen savo sas lengo than. Si ciaces că, le Petrosche ci pelea lesche mișto că o Isus ortosardea-les, tha sas ande lesco miștimos.

13. Sar daisaras te phiravas-ame lașimaia?

¹³ Phiravas-ame lașimaia codolența cai iubisaras-le cana poiechdata das-le sfaturi. Cana trebul te cheras cadaia, si importanto te das o sfato anda o Cuvânto le Devlesco, cadea sar o Isus, hai te sicavas lașimos. Te pachias că amare phrala camen te cheren so si mișto hai că va camena te așunen amaro sfato dino anda ilo, anda codoia că iubin le Iehovas hai vi amen. Șiu tuche le pușimata: „Dacă iech manuș saveste încărav but cherel iech buchi nasul, si man tromai te dav duma leia? Dacă trebul te dav iech sfato, dav duma pherdo lașimos sau astarav-ma sigo holiatar? Sostar dav o sfato? Anda codoia că codo manuș holiardea-ma sau anda codoia că camav te ajutiv-les?”.

14. Sar sicadea o Isus lașimos?

¹⁴ O Isus na numai jianel so si mișto, tha vi cherel-les. Anda codoia că iubil pesche Dades, vo cherel sea o timpo so si mișto anda iech ilo ujo. Iech lașio manuș, rodel sea o timpo te ajutil averen hai te cherel lașe buchia anda lende. Cadea că, ci arăsăl te jianas so si mișto, trebul vi te cheras so si mișto caring aver, anda iech ilo ujo. Tha daștil-pe te cheras so si mișto bi te țârdel-ame o ilo? Da. Sar exemplo, o Isus dea duma anda codola cai denas daruri de îndurare le ciorenghe caște aven dichle averendar hai te aven așarde. Tha cadal buchia ci sas-le dichle lașe iachența le Iehovastar anda codoia că ci sas-le cărde anda iech ilo ujo. (Mat. 6:1-4)

15. Sar daisaras te sicavas că sam ciaces lașe?

¹⁵ Sam ciaces lașe cana țârdel-ame o ilo te cheras so si mișto bi te ajucăras vareso parpale. Daștis te pușes-tu: „Arăsăl manghe te jianav so si mișto te cherav sau chiar cherav  buchia cai sicaven lașimos? Sostar cherav lașe buchia anda aver?”.

16. So trebul te cheras ande fiesavo ghies hai sostar?

¹⁶ Vi pala so boldeam-ame trebul te das amari zor mai dur caște las pe amende i nevi personalitatea. Cadaia însemnol te las sama sea o timpo pe amaro șucar „nevo hureaimos”. Daisaras te cheras cadaia, cana rodas ande fiesavo ghies te sicavas o rodo le spiritosco sfânto. Sostar? Anda codoia că o Iehova folosil pesco zuralo spirito sfânto, caște cherel but buchia. (Gen. 1:2) Cadea că, fiesavi calitatea anda o rodo le spiritosco sfânto daștil hai trebul te ajutil vi amen te cheras so si mișto. Sar exemplo, o discipolo Iacov scriisardea: „O pachiamos silo mulo cana ci sicavas-les prin so cheras”. (Iac. 2:26) Cadaia daștil te phenel-pe vi anda sea le calități le spiritosco sfânto. De fiesavi data cana sicavas cadal calități, dichiol-pe că le Devlesco spirito sfânto cherel buchi ande amende.

17. So trebul te cheras cana ci sicavas o rodo le spiritosco?

¹⁷ Chiar cana sam bolde de mai but bărșa, poiechdata ci va avela te sicavas le calități anda o rodo le spiritosco. Ande cadai situația, si importanto te na mechas-ame. Te gândisaras-ame so avelas te cheras dacă iech gad cai placial-ame but șindiol-pe. Avelas te șiudas-les sigo? Nici. Mai but, avelas te das amari zor te suvas-les caște lașiaras-les, hai pala codoia avelas te las sama but mai but pe leste. Sa cadea, dacă ande chichiva situații ci daisaras te sicavas lașimos, răbdarea sau iubirea caring varecon, te na avas perade. Cana mangas amenghe iertarea anda sea o ilo, daisaras te lașiaras i buchi nasul cai cărdeam-la hai te avas mai dur amala codole manușeia. Ando viitorii, te das amari zor te na mai cheras pale codoi buchi.

18. So daisaras te pachias anda sea o ilo?

¹⁸ Amaro ilo bariol te jianas că o Isus mechlea amenghe iech modelo pala savo te las-ame. Chichi mai but va avela te las-ame pala lesco modo gândimasco, cadichi mai ușoro va avela amenghe te cheras le buchia cadea sar vo hai te las pe amende i nevi personalitatea. Ande cado articolo, dichleam numai ștar aspectea anda o rodo le spiritosco sfânto. Cana studiisaras anda amende, daisaras te rodas te sichioas vi anda aver calități anda o rodo le spiritosco hai te gândisaras-ame sar daisaras te sicavas-le ande amari viața. Ando Ghido de cercetare andal Martori le Iehovasche, daisaras te arachas iech lista articolența co subiecto „Viața creștino”, „O rodo le spiritosco”. Daisaras te pachias anda ilo că, dacă cheras sea so așel ande amaro zuralimos, o Iehova va ajutila-ame te las pe amende i nevi personalitatea hai te na mai das-la tele niciechdata!